Luca 8
8
Parabola a Siminãtorlui
1Dupã aestã Isusul imna prit cãsãbadzi sh-prit hoari, predicãnda sh-dimãndãnda hãbarea atsea buna a amirãriljei a Dumnidzãlui. Cu nãsu eara di doisprãdzatslji, 2sh-niscãnti muljeri, tsi li avea vindicatã di duhurili nicurati sh-di lãngoarili: Maria, acljimatã Magdalena, di la cai avea ishit shapti demonji, 3Ioana, muljearea al Huza, icunomlu a Herodului, Suzana sh-multi alti tsi agiuta atselji cu averili a lor. 4Cum s-adunã unã multsãmi mari tsi lji vinirã di tuti cãsãbadzli, Isusul lã dzãsi cu parabolã: 5“Un siminãtor ishi si seaminã simintsa a lui. Siminãnda, unã parti cãdzu mardzina a caliljei, s-ncãlcã sh-puljilji a tserlui u mãcarã. 6Unã altã parti cãdzu prit chetsri sh-macãt fitrusi, s-uscã cã nu avea vlagã. 7Unã altã parti cãdzu prit schinji. Schinjilji criscurã deadun cu simintsa sh-lji acãtsarã rãsuflarea. 8Iarã unã parti cãdzu tu loc bun. Fitrusi sh-deadi carpo un sutã di ori ma multu.” Cum li dzãsi aesti zboari, adãvgã: “Cai ari ureclji trã avdzãri, s-avdã!” 9Atumtsea ucenitsilji a lui lu ntribarã cã tsi va s-dzãcã aestã parabolã. 10Sh-elu lã dzãsi: “A voauã vã-si easti datã s-cunushtets mistiryili a amirãriljei a Dumnidzãlui, ma alantsãlor aspusã cu parabolã, tsi ‘elji mutrinda s-nu veadã, sh-avdzãnda s-nu aducheascã.’#Isa 6:9-10. 11Aestã easti achicãsirea a parabolãljei: Simintsa easti zborlu a Dumnidzãlui. 12Atselji ningã cali suntu atselji tsi lu avdã zborlu, ma, apoia yini draclu sh-lã-u ljea zborlu dit inima a lor, tsi elji s-nu pistipseascã shi s-nu s-ascapã. 13Atselji dit loc chitros suntu atselji tsi, cãndu avdu, lu ashteaptã zborlu cu harauã. Ma atselji nu au arãdãtsinã, pistipsescu di putsãn chiro, ma tu oara a provãljei s-trag nãpoi. 14Fara tsi ari cãdzutã ntru schinji suntu atselji cai lu avdzãrã zborlu, ma, pri cali lji acatsã anasa angulcirili, avearili sh-chefea a banãljei sh-nu agiungã s-coacã. 15Iarã simintsa tsi cãdzu tu loc bun suntu atselji tsi, dupã tsi lu ascultã zborlu, lu apãrã tu inimã tinjisitã sh-bunã sh-da carpo cu arãvdari.”
Cãndila tu Mãnali
16“Vãrã, dupã tsi ari apreasã cãndila, nu u-acoapirã cu vasã icã s-u bagã sum pat, ma u bagã pri mãnalea a ljei cu nãeti tsi atselji tsi intrã s-veadã lunjinã. 17Cã nu ari tsiva ascumtu tsi nu va s-dizvãleascã, sh-vãrã tsiva ascumtu tsi nu va s-cunoascã sh-nu va easã tu lunjinã. 18Trã atsea bãgats mintea cã cum ascultats, cã atsilui tsi ari, va lji si da sh-ma multu, iarã atsilui tsi nu ari, va lji si ljea sh-atsea tsi elu mindueashti cã u ari.”
Muma al Isus sh-Fratslji
19Muma a lui sh-fratslji a lui vinirã la elu, ma nu putea tra s-aproachi trã itia a multsãmiljei. 20Atumtsea niscãntsã lji dzãsirã: “Muma a ta sh-fratslji a tãlji suntu aclo nafoarã sh-vor s-ti veadã.” 21Ma elu lã dzãsi a lor: “Muma a mea sh-fratslji a melji suntu atselji tsi ascultã zborlu a Dumnidzãlui sh-lu mplinescu.”
Isusul Acumtãni Vimtul
22Tu unã di atseali dzãli Isusul intrã tu unã varcã cu ucenitsilji a lui sh-lã-dzãsi: “S-tritsem di napãrti a laclui.” Sh-elji s-dipãrtarã di aclo. 23Tu chirolu tsi ma nãftea, Isusul lu acãtsã somnu. Un vimtu mari apãrnji pri lac, sh-varca ma s-umplea, sh-eara tu piricljiu. 24Atumtsea elji lji s-apruchearã, lu dishtiptarã sh-lji dzãsirã: “Nvitsãtore, nvitsãtore ma nã nicãm!” Sh-elu s-dishtiptã, lji vãrghi a vimtului sh-a vãljiurilor turbati, sh-aesti tãcurã shi s-featsi buneatsã. 25Apoea Isusul lã dzãsi a ucenitsilor a lui: “Iu easti pistea a voastrã?” Sh-elji lãhtãrsits sh-thãvmãtisits dzãtsea cu un-alantu: “Cai va hibã aestu, tsi ordinã vimtul sh-apa sh-aesti lu ascultarã?”
Isusul Vindicã Un Om Demonizat
26Deapoea nãftãsirã cãtrã loclu a Gherasenjilor, tsi easti agnanghea a Galileiljei. 27Macãt Isusul dipunã tu loc, lj-ishi nãinti un om dit atsel cãsãbã, cai di multu chiro eara putut di dratslji, nu si nvishtea cu stranji sh-nu stãtea tu casã, ma prit murmintsã. 28Cãndu vidzu cãtrã Isusul, sãlãghi unã zghiliri, lji s-arcã la cicioari sh-dzãsi cu boatsi analtã: “Tsi ari namisa di mini sh-di tini, Isuse, Hiljilu a Dumnidzãlui atsilui Multu Analtu? Ts-fac rigeai nu mi tirãnsea!” 29Isusul ma lji dãdea ordin a duhlui nicurat s-ishea di la atsel om. Di multi ori lu avea putut sh-cu tutã cã lji avea ligatã cicioarili sh-mãnjili cu sinzhiri sh-cu prãnghi sh-lu vigljea, elu li arupea prãnghili shi s-pindzea di demonlu prit irnjii. 30Atumtsea Isusul lu ntribã: “Cum u ai numa?” Sh-elu apãndisi: “Leghioni.” Cã multsã demonji avea intratã la nãsu. 31Sh-elji s-ruga s-nu lji ursea s-dutsea tu ahãndami. 32Atsia eara unã cupii mari di portsã cai pãshtea tu munti, sh-demonjlji aeshti s-rugarã s-dãdea volje s-intra pri nãshi. Elu lã deadi volje. 33Atumtsea demonjlji, cum ishirã dit atsel om, intrarã la portsãlji sh-atsea cupii s-arcã di tu ripã tu lac shi s-nicã 34Cãndu vidzurã tsi undzi, atselji tsi vigljea portsãlji fudzirã sh-u scurpisirã hãbarea tu cãsãbã sh-prit hoari. 35Atumtsea oaminjlji ishirã ti videari tsi avea undzitã sh-vinirã la Isusul. Aflarã omlu atsel, di la cai avea ishitã dratslji. Elu stãtea apunat la cicioarili a Isusului, nviscut sh-cu mintea sãnãtoasã sh-elji avurã fricã. 36Atselji tsi vidzurã tsi s-featsi, lã aspusirã a lor cum eara vindicatã dracuitlu. 37Atumtsea, tut populu dit loclu a Gherasenjilor lji cãftã a Isusului s-fugã di la nãshi, cã lji avea acãtsat unã fricã mari. Sh-Isusul intrã tu varcã sh-fudzi. 38Ashã omlu di la cai ishirã demonjlji, lj featsi rigeai s-armãnea cu nãsu, ma Isusul lu pitricu dzãcãnda: 39“Toarnã-ti la casa a ta shi aspun-lã cã tsi lucri buni ari faptã Dumnidzãlu trã tini.” Sh-elu s-dusi prit tuti pãrtsãli a cãsãbãlui aspunãnda ghinetsili tsi avea faptã Isusul trã nãsu.
Isusul Nyeadzã Unã Featã sh-Vindicã Unã Muljeari Lãndzitã
40Sh-cãndu Isusul s-turnã, multsãmea lu ghini-ashtiptã cã tuts lu ashtipta. 41Atumtsea vini un om cu numa Iair, tsi eara ma mari a sinagogãljei. Elu lji cãdzu la cicioari a Isusului sh-lji featsi rigeai s-njidzea la casa a lui. 42Elu avea mash unã featã di vãrã doisprãdzatsi di anji, tsi eara trã moarti. Cãndu Isusul ma njidzea aclo, multsãmea ma s-pindzea anvãrliga di nãsu. 43Unã muljeari tsi di doisprãdzatsi di anji lj-cura sãndzi, avea hãrgiuitã cu doctorlji tutã avearea a ljei, ni putut s-vindicã. 44Ea lji s-apruche di dinãpoi sh-bãgã mãna tu mardzina a stranjilui a lui sh-trãoarã dãnãsi curarea a sãndzilui. 45Atumtsea Isusul ntribã: “Cai deadi di mini?” Dupã tsi tuts lu alipidarã, Petrul lj-dzãsi: “Nvitsãtore, multsãnjili ma s-pingã sh-ti anvãrligheadzã.” 46Ma Isusul dzãsi: “Tsiniva deadi di mini sh-aduchii cã unã puteari ishi di la mini.” 47Atumtsea muljearea, vidzãnda cã nu putea s-ascundea, vini cu trimurari sh-cãdzu la cicioarili a lui. Ea dzãsi nãintea a tut popului, trã tse deadi di nãsu sh-cum eara vindicat trãoarã. 48Sh-Isusul lji dzãsi: “Hilje, pistea a ta ti vindicã. Duti tu pace!” 49Iarã Isusul ninga zbura, vini un di la casa al Iair, marli a sinagogãljei sh-lji dzãsi: “Hiljea a ta muri. Nu lu cãrtea ma Nvitsãtorlu.” 50Ma Isusul, dupã tsi avdzã aesti, lj-dzãsi: “Nu ti aspari! Tini mash pistipsea sh-ea va s-ascapã.” 51Cãndu agiumsi la casã, nu alãsã vãrã s-intrã, dicãt mash Petrul, Ioanul, Iacovul, tat-su sh-muma a featiljei. 52Tuts plãndzea sh-vãita. Ma elu dzãsi: “Nu plãndzets! Ea nu ari moartã, ma doarmi.” 53Ma elji arãdea, shtinda cã avea muritã. 54Atumtsea Isusul u acãtsã di mãnã sh-lji gri: “Featã, scoalã-ti!” 55A ljei lji si turnã suflitlu sh-trãoarã si sculã. Apoea Isusul ursi s-lji da di mãcari. 56Sh-pãrintsãlji a ljei armasirã ciudisits. Iarã Isusul lã dimãndã si nu lj-dzãtsea a vãrui cã tsi avea undzitã.
Currently Selected:
Luca 8: BLRR
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
