Geneza 17
17
Numele lui Avram schimbat în Avraam
1Nouăzeci nouă ani avuse
Avram, când Dumnezeu îi spuse:
„Eu sunt Acel Atotputernic!
Sunt Dumnezeu! Eu sunt Cel veșnic!
Să umbli-n fața Mea, smerit,
Să fii mereu neprihănit!
2Un legământ voi încheia,
Cu tine și, în fața Mea,
Al tău neam fi-va înmulțit.”
3Avram, atunci, s-a prăbușit
Cu fața la pământ, supus.
Domnul, din cer, apoi, a spus:
4„Acesta-i al Meu legământ:
Tu ai să fii, pe-acest pământ,
Părinte pentru multe neamuri –
Ca un copac cu multe ramuri.
5Nu vei mai fi numit Avram –
De-acuma, tu ești Avraam#17:5 Numele Avraam, astfel,Două cuvinte are-n el,Iar acest nume – cum s-a spus –„Tatăl mulțimii” e tradus.!
Căci Avraam se tălmăcește
„Tatăl mulțumii” și, firește,
6Că neamuri vor ieși din tine –
Și împărați. Iar între Mine
7Și tine – și sămânța ta –
Ăst legământ, în veci, va sta.
Astfel – conform puterii sale –
Eu, ție și sămânței tale,
Vă voi fi Dumnezeu, în veci!
8Străin, în țară, ești. Eu deci,
Îți dau, tot Canaanul, ție –
Sămânței tale – pe vecie!
Țara va fi a lor, mereu,
Și fi-voi al lor Dumnezeu!”
Tăierea împrejur
9Și Domnul a continuat:
„Tu și ai tăi, neîncetat –
Din neam în neam – păziți, mereu,
Cu grijă, legământul Meu.
10El are să statornicească
Faptul că partea bărbătească
Va fi tăiată împrejur.
11Așadar, fără înconjur,
Tăiați carnea prepuțului,
Ca semn al legământului
Pe care l-am statornicit.
12Opt zile, când a împlinit,
Orice copil va fi luat
Și împrejur va fi tăiat.
Din neam în neam, să vă purtați
La fel, și toți vor fi tăiați:
De-i rob – la tine zămislit,
Sau de cu bani e dobândit
Și nu este din neam evreu –
13Tăiați să fie, toți, mereu.
Să fie împrejur tăiat
Robul născut sau cumpărat,
Căci legământul vreau să fie
Întărit astfel, pe vecie,
În carnea voastră. Pe pământ,
E veșnic acest legământ.
14Cel care nu va fi tăiat,
Să fie-ndată lepădat:
Să îl stârpiți de pe pământ,
Căci calcă al Meu legământ!”
Sarai se numește Sara
15Apoi, Domnul vorbi din nou:
„Sarai primește-un nume nou:
De-acum „Sara” va fi numită.
Va fi femeie împlinită,
16Căci o voi binecuvânta
Și-un fiu, prin ea, vei căpăta.
Ea, mama multor, va să fie:
Noroade multe au să vie,
Din ea – precum și împărați,
Peste popoare-ncoronați.”
17Avram, atunci, și-a prăvălit
Fața-n pământ și a zâmbit,
Gândindu-se: „Așa ceva,
Va crede, oare, cineva?
Un secol, eu am împlinit.
Nouă decenii, negreșit,
Sarai, acum, o să-mplinească.
Mai poate, oare, ea să nască?!”
18Apoi, I-a zis lui Dumnezeu:
„O Doamne, iată gândul meu:
Aș vrea ca Ismael să crească
Și-n fața Ta să viețuiască.”
19Dar Dumnezeu a cuvântat:
„Află căci, cu adevărat,
Sara, un fiu, are să nască.
Isac are să se numească.
Iar legământ voi încheia
Cu el și-apoi cu aceia
20Ce-l vor urma. De Ismael
Vrei să Mă rogi? Te-ascult, iar el,
De Mine-i binecuvântat,
Și o să crească, ne-ncetat;
În număr, fi-va înmulțit
Și voievozi vor fi ieșit,
Din el – chiar doișpe au să vie –
Și-un mare neam are să fie.
21Dar află: legământul Meu,
Doar cu Isac îl închei Eu!
Pe el, tu îl vei căpăta,
La anul, prin nevasta ta.”
22Când, de vorbit, a terminat,
Domnul, la cer, S-a înălțat.
Avraam și casa lui este tăiat împrejur
23Avram, apoi, n-a zăbovit,
Făcând ce i s-a poruncit.
Pe Ismael, el l-a luat,
Pe toți acei ce s-au aflat
În casa lui – chiar robi fiind –
Și, împrejur, pe toți tăind,
A împlinit ce i se spuse,
Ceea ce Domnul îi ceruse.
24Când astă treabă a făcut,
Ani nouă’șinouă, a avut.
Deci în prepuț, și-a încrestat
Semnul care-i fusese dat.
25La treișpe ani, și Ismael,
La fel, a fost tăiat și el.
26Odată cu Avram, venit-a
Și Ismael și-astfel, primit-a
Și el, tăierea împrejur,
27Iar după ei, toți cei din jur.
Toți cei în casa lui aflați –
Slobozi, sau robi – au fost tăiați:
Cei cari acolo s-au născut,
Cei ce pe bani i s-au vândut.
اکنون انتخاب شده:
Geneza 17: BIV2014
هایلایت
کپی
مقایسه
به اشتراک گذاشتن
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
Copyright © 2014 Ioan Ciorca