Mataio 26
26
O le Taupulepulega e Fasioti Iesu
(Mare 14.1-2; Luka 22.1-2; Ioane 11.45-53)
1‘Ua uma ‘ona a‘oa‘o atu e Iesu nei mea uma, ‘ona fetalai atu lea o ia i ona so‘o, 2“ ‘Ua ‘outou iloa toe lua aso fai le Tausamiga o le Paseka, ‘ona tu‘uina atu ai lea o le Atali‘i o le Tagata ‘ina ‘ia fa‘asatauroina.”
3‘Ona potopoto lea o ositaulaga sili ma toeaina o Iutaia, i le maota o Kaiafa le ositaulaga sili. 4‘Ua faia e i latou le tonu e pu‘e fa‘alilolilo Iesu ma fasioti. 5‘Ua fai ane i latou, “ ‘Aua ne‘i o tatou pu‘eina o ia i aso o le tausamiga, ‘ina ne‘i fa‘atupu e tagata se fouvalega.”
O le Fa‘au‘uina o Iesu i Petania
(Mare 14.3-9; Ioane 12.1-8)
6Sa i Petania Iesu i le fale o Simona le lepela, 7‘ona alu ane lea ‘iā te ia o le fafine ma le fagu ‘ua faia i le ma‘a alapasa, ‘ua tumu i le suāu‘u manogi taugatā. ‘Ua liligi e le fafine le suāu‘u i le ao o Iesu a o taumafa o ia. 8‘Ua va‘aia e so‘o o Iesu le mea ‘ua faia e le fafine, ‘ona lē malilie ai lea o i latou ma fai ane, “ ‘Ua so‘ona fa‘amaumau aiseā lenei suāu‘u? 9‘Ana fa‘atau atu lenei suāu‘u manogi, se manū e tele se tau ma foa‘i atu i ē e matitiva.”
10‘Ua silafia e Iesu a latou fa‘amatalaga, ‘ona fetalai atu lea, “O le ā le mea ‘ua ‘outou fa‘atigā ai i lenei fafine? ‘Ua faia e ia le mea lelei ma le matagofie mo a‘u. 11E fa‘atasi pea ‘outou ma tagata matitiva, ‘ae tatou te lē fa‘atasi pea. 12O le mea ‘ua faia e le fafine lenei, o le fa‘au‘uina lea o lo‘u tino e sauni atu ai mo lo‘u tanuga. 13O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, so o se mea o le lalolagi e tala‘iina i ai lenei Tala Lelei, e ta‘ua ai lava ma le mea na faia e lenei fafine, e manatua ai o ia.”
‘Ua Loto Iuta e Fa‘alata Iesu
(Mare 14.10-11; Luka 22.3-6)
14‘Ona alu ai lea i ositaulaga sili le tasi o so‘o e to‘asefulu ma le lua, o Iuta le Sekara lea. 15‘Ua fesili atu o ia ‘iā te i latou, “O le ā se mea tou te foa‘iina mai ‘iā te a‘u, pe ‘āfai ‘ou te tu‘uina atu Iesu ‘iā te ‘outou?” ‘Ona faitau ane lea e i latou o tupe siliva e tolusefulu, ma avatu ‘iā te ia. 16Na amata mai i lea itūlā ‘ona sā‘ili‘ili e Iuta se avanoa lelei e fa‘alata ai Iesu.
O le Paseka a Iesu ma Ona So‘o
(Mare 14.12-21; Luka 22.7-14; 21-23; Ioane 13.21-30)
17O le aso muamua o Areto e lē Fa‘afefeteina na ō ane ai so‘o o Iesu ma fesili ‘iā te ia, “O fea ‘e te finagalo matou te saunia ai mo oe le Paseka?”
18‘Ua fetalai atu o ia, “Ō atu ia i le ‘a‘ai, o le a fa‘aalia ‘iā te ‘oulua le tagata lua te ō atu i ai, ma fai atu, ‘ ‘Ua fai mai le A‘oa‘o ‘ua o‘o i lona taimi; o le a faia ai e ia le Paseka i lou fale ma ona so‘o.’ ”
19‘Ua faia e so‘o e tusa ma le fa‘atonuga a Iesu, ma ‘ua saunia le Paseka.
20‘Ua o‘o i le afiafi ‘ona taumamafa ai lea o Iesu ma ona so‘o. 21A o faia le taumafataga, na fetalai atu Iesu, “O le ‘upu moni ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e fa‘alataina a‘u e se isi o ‘outou.”
22‘Ona matuā fa‘anoanoa ai lea o so‘o, ma ‘ua ta‘ito‘atasi ma fesili ane ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, o a‘u ‘ea e fa‘asino i ai lau fetalaiga?”
23‘Ua fetalai atu Iesu, “O lē e fufui fa‘atasi lona lima ma lo‘u lima i le tanoa, o ia lea e fa‘alataina a‘u. 24E alu lava le Atali‘i o le Tagata e pei ‘ona tusia ‘iā te ia, ‘ae talofa i le tagata na te fa‘alataina le Atali‘i o le Tagata. E sili pe ana lē fānau mai lea tagata!”
25‘Ona fesili ane lea o Iuta le fa‘alata, “Le A‘oa‘o e, o a‘u ‘ea e fa‘asino i ai lau fetalaiga?”
‘Ua tali atu o ia, “O lea lava ‘ua e fai mai ai.”
O le Talisuaga a le Ali‘i
(Mare 14.22-26; Luka 22.15-20; 1 Kori 11.23-25)
26A o taumamafa i latou, na tago Iesu i le areto, ‘ua fai le tatalo fa‘afetai, ‘ona tofitofi lea o le areto ma avatu i ona so‘o, ma fetalai atu, “Tago ia ‘ina ‘a‘ai; o lo‘u tino lenei.”
27‘Ona tago lea o ia i le ipu, ‘ua fa‘afetai, ‘ona avatu lea ‘iā te i latou ma fetalai atu, “Feinu ia ‘outou uma i ai; 28auā o lo‘u toto lenei, o le toto o le feagaiga ‘ua fa‘amaligiina mo le fa‘amāgaloina o agasala. 29‘Ou te fai atu, ‘ou te lē toe inu lava i lenei uaina, se‘ia o‘o i le aso ‘ou te inu ai i le uaina fou fa‘atasi ma ‘outou i le Mālō o lo‘u Tamā.”
30‘Ua uma ‘ona usu la latou pese, ‘ona ō atu lea o i latou i le Mauga o Olive.
‘Ua Fetalai Iesu i le Fa‘afitiga a Peteru
(Mare 14.27-31; Luka 22.31-34; Ioane 13.36-38)
31‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “O le po nei lava tou te sosola uma ai ‘ae tu‘ua na o a‘u, auā ‘ua tusia, ‘ ‘Ou te taia le leoleo mamoe, ‘ona ta‘ape‘ape ai lea o mamoe.’#Saka 13.7 32‘Ae a toe fa‘atūina a‘u, ‘ona ‘ou muamua atu lea ‘iā te ‘outou i Kalilaia.”
33‘Ona fai ane lea o Peteru ‘iā Iesu, “ ‘Ou te lē tu‘ulafoa‘iina lava oe; e tusa lava pe tu‘ulafoa‘iina oe e tagata uma!”
34‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā Peteru, “O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te oe, a o le‘i vivini moa i le po nei, e fa‘atolu ‘ona e fa‘afitia a‘u.”
35‘Ua tali atu Peteru, “ ‘Ou te lē fa‘afiti lava, e tusa lava pe ‘ou te oti ai fa‘atasi ma oe!”
‘Ua fa‘apenā fo‘i ‘ona fai mai isi so‘o uma.
‘Ua Tatalo Iesu i Ketesemane
(Mare 14.32-42; Luka 22.39-46)
36‘Ua maliu atu Iesu fa‘atasi ma ona so‘o i le mea e ta‘ua o Ketesemane, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “Fa‘atali atu ‘i‘inei, se‘ia ‘ou alu atu i ‘ina, ‘ou te tatalo ai.” 37‘Ua ‘ave e ‘iā Peteru ma atali‘i e to‘alua o Sepetaio. ‘Ua ‘o‘otia fo‘i lona finagalo i le fa‘anoanoa ma le mafatia, 38‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “ ‘Ua matuā tigā tele lo‘u loto e o‘o i le oti. Nonofo mai se‘i tatou mataala fa‘atasi.”
39‘Ona sōsō la‘itiiti atu lea o ia, e lē mamao tele, ma fa‘apa‘ū faō i le ‘ele‘ele ma tatalo atu i lona Tamā, “Lo‘u Tamā e, ‘ave‘ese lenei ipu mai ‘iā te a‘u, pe ‘āfai e mafai. ‘Ae ‘aua ne‘i faia lo‘u loto, a ‘ia faia lou finagalo.”
40‘Ua toe maliu ane o ia i ona so‘o ma ‘ua maua atu ‘ua momoe i latou. ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā Peteru, “ ‘Ua lē mafai ‘ea ‘ona ‘outou mataala fa‘atasi ma a‘u i se itūlā e tasi? 41‘Ia ‘outou mataala ma tatalo, ‘ina ne‘i o‘o mai le fa‘aosoosoga ‘iā te ‘outou. E mana‘o i ai le loto, a o le tino ‘ua vāivāi.”
42‘Ona toe maliu ‘ese lea o Iesu, o lona fa‘alua lea, ma tatalo atu, “Lo‘u Tamā e, ‘āfai e mafai ‘ona ‘ave‘esea lenei ipu se‘i ‘ou inu ai, ‘ia faia lou finagalo.” 43‘Ua toe maliu ane fo‘i o ia i ona so‘o, a ‘ua momoe i latou; auā ‘ua malō o latou laumata.
44‘Ona toe tu‘ua lea o i latou e ia, o lona fa‘atolu lea, ma tatalo atu i ‘upu lava e tasi. 45‘Ua toe maliu ane o ia i ona so‘o, ma fetalai atu, “Inā momoe pea ia ma mālōlō. ‘Ua o‘o mai le itūlā e tu‘uina atu ai le Atali‘i o le Tagata i lima o tagata agasala. 46Tula‘i ia, tatou o. ‘Ua lata mai le tagata na te fa‘alataina a‘u.”
‘Ua Pu‘eina Fa‘apagotā Iesu
(Mare 14.43-50; Luka 22.47-53; Ioane 18.3-12)
47A o fetalai Iesu, na taunu‘u ane Iuta, le tasi o so‘o e to‘asefulu ma le lua. Na ō ane fa‘atasi ma ia tagata e to‘atele ma a latou pelu ma uatogi. O i latou ia na ‘auina atu e ositaulaga sili ma toeaina o Iutaia. 48Na ta‘uina muamua e lē na fa‘alataina Iesu se fa‘ailoga i tagata, “O le tagata ‘ou te sogi atu i ai o ia lava lenā, ‘ia ‘outou pu‘eina loa o ia.”
49‘Ua taunu‘u ane Iuta, ‘ona alu atu loa lea ‘iā Iesu ma fai atu, “Le A‘oa‘o e, ‘ia e manuia,” ma sogi ‘iā te ia.
50‘Ua fetalai atu Iesu, “La‘u uō e, fai loa le mea na e sau ai.”
‘Ona ō atu lea o tagata, ‘ua pu‘e Iesu ma tāofi mau ‘iā te ia. 51A o le isi o uō a Iesu, ‘ua se‘i lana pelu ma ta ia le ‘au‘auna a le ositaulaga sili, ma tipi‘esea lona taliga. 52A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Toe sulu lau pelu i lona fa‘amoega; auā o i latou uma e tau i le pelu, e oti i le pelu. 53‘E te lē iloa ‘ea, e mafai ‘ona ‘ou talosaga i lo‘u Tamā, ‘ona ‘auina mai lea o agelu e sili atu i lo vaega‘au e sefulu ma le lua. 54‘Ae ‘āfai e fa‘apenā, e taunu‘u fa‘apefea ‘upu o le Tusi ‘ua ta‘ua ai nei mea?”
55‘Ona fetalai atu lea o Iesu i tagata, “ ‘Ua ‘outou ō mai aiseā ma pelu ma uatogi e pu‘e a‘u, e peiseaī o se tagata leaga? Sa ‘ou a‘oa‘o atu ‘iā te ‘outou i le malumalu i aso ta‘itasi, ‘ae tou te le‘i pu‘eina a‘u. 56A ‘ua tutupu nei mea uma ‘ina ‘ia taunu‘u ai mea ‘ua tusia i tusi a perofeta.”
‘Ona tu‘ua lea o ia e ona so‘o, a ‘ua sosola.
O Iesu i Luma o le Fono
(Mare 14.53-65; Luka 22.54-55,63-71; Ioane 18.13-14,19-24)
57‘Ua ava Iesu e i latou o ē na pu‘eina o ia i le fale o Kaiafa le ositaulaga sili, i le mea ‘ua potopoto ai a‘oa‘o tulafono ma toeaina. 58Sa mulimuli mamao atu Peteru se‘ia o‘o i le lotoā o le maota o le ositaulaga sili. ‘Ua ulu atu o ia i le lotoā ma nonofo fa‘atasi ma leoleo o le maota, e fa‘atalitali ai po o le ā le i‘uga. 59Sa taumafai ositaulaga sili, ma le fono ‘atoa, e sā‘ili ni molimau pepelo e mafai ai ‘ona fasiotia Iesu. 60E ui lava ‘ina to‘atele tagata sa faia tala pepelo e uiga ‘iā te ia, ‘ua leai lava se mea e tasi na maua e i latou. ‘Ua o‘o ‘ina tutū mai tagata e to‘alua, 61‘ua fai atu, “Na fai mai lenei tagata, ‘E mafai ‘ona ‘ou lepetia le malumalu o le Atua, ma toe fa‘atū i lona tolu o aso.’ ”
62‘Ona tula‘i lea o le ositaulaga sili ma fai atu ‘iā Iesu, “E leai ‘ea sau tali i nei mea ‘ua molia ai oe?” 63A ‘ua lē fetalai Iesu i se ‘upu e tasi. ‘Ona toe fai atu lea o le ositaulaga sili ‘iā te ia, “Inā ta‘u mai ia i le suafa o le Atua soifua, po o oe o le Keriso le Alo o le Atua.”
64‘Ua fetalai atu Iesu, “O lenā lava ‘ua e ta‘uina mai. A ‘ou te fai atu, e amata nei ‘ona ‘outou va‘aia le Atali‘i o le Tagata e nofo i le itū taumatau o le Atua silisili, ma e sau fo‘i o ia i ao o le lagi.”
65‘Ua fetalai atu fa‘apea Iesu, ‘ona saeia lea e le ositaulaga sili ona ‘ofu, ma fai atu, “ ‘Ua ‘upuvale lenei tagata i le Atua! E lē toe aogā ni molimau! O lea ‘ua ‘outou fa‘alogo atu i ana ‘upu leaga. 66O le ā so ‘outou manatu?”
‘Ua tali atu i latou ma fai atu, “ ‘Ua tatau ‘ona fa‘asalaina o ia i le oti.”
67‘Ona tu‘ufeanu lea o i latou i ona fofoga, ‘ua so‘ona fasi ma tapō ‘iā te ia. 68‘Ua fai atu i latou ‘iā te ia, “Keriso e, inā mate mai ia po o ai na fasia oe.”
‘Ua Fa‘afitia Iesu e Peteru
(Mare 14.66-72; Luka 22.56-62; Ioane 18.15-18,25-27)
69A o nofo Peteru i le lotoā, na alu ane ‘iā te ia le isi ‘au‘auna teine a le ositaulaga sili, ma fai atu i ai, “O oe fo‘i lenā sa fa‘atasi ma Iesu le Kalilaia.”
70A ‘ua fa‘afiti Peteru i luma o i latou uma, “ ‘Ou te lē iloa le mea ‘e te fai mai ai.” 71‘Ua alu atu o ia i le faitoto‘a o le lotoā, ‘ona iloa atu lea o ia e le isi ‘au‘auna teine, o lē na fai atu i tagata sa i ai, “O le tagata lenei sa fa‘atasi ma Iesu le Nasareta.”
72A ‘ua toe fa‘afiti atu fo‘i Peteru, “ ‘Ou te tautō atu, ‘ou te lē iloa lenā tagata.”
73E le‘i leva, ‘ae ō ane tagata sa i lea mea ma fai atu ‘iā Peteru, “O le ‘upu moni, o oe le isi o i latou. E iloa oe i lau tautala.”
74‘Ona matuā tautō ai lea o Peteru, “ ‘Āfai ‘ou te lē o tautala sa‘o, ia fa‘asalaina lava a‘u e le Atua. ‘Ae ‘ou te lē iloa lenā tagata.”
O le taimi lava lea na vivini ai moa. 75‘Ona manatua lea e Peteru le fetalaiga a Iesu ‘iā te ia, “A o le‘i vivini moa, ‘ua fa‘atolu ‘ona e fa‘afitia a‘u.” ‘Ona ulufafo ai lea o ia ma tagi lotulotu.
اکنون انتخاب شده:
Mataio 26: SCNT
هایلایت
به اشتراک گذاشتن
کپی
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.