Mataio 23
23
O le Lapata‘iga a Iesu e Fa‘atatau i A‘oa‘o Tulafono ma Faresaio
(Mare 12.38-39; Luka 11.43,46; 20.45-46)
1‘Ona fetalai atu lea o Iesu i tagata ‘atoa ma ona so‘o, 2“O a‘oa‘o tulafono ma faresaio ‘ua tofia e fa‘amatalaina le tulafono a Mose. 3O lea, ‘ia ‘outou usiusita‘i i ai ma fai mea uma latou te fa‘atonuina ai ‘outou; ‘ae ‘aua tou te fa‘ata‘ita‘i ‘iā latou amioga; auā e ‘ese a latou a‘oa‘oga, ‘ese a latou amioga. 4‘Ua saunia e i latou ni avega mamafa e fa‘ae‘e i ‘ua o tagata, a ‘ua leai lava ma se isi o i latou e fa‘agaoioi sona tamatama‘ilima, e fesoasoani atu ai i le tau‘aveina o ia avega. 5‘Ua faia e i latou mea uma ‘ina ‘ia va‘aia e tagata, ‘ua fa‘atetele mea e tusi ai ‘upu mai le tusi e tusi i o latou muaulu ma lima, ma ‘ua fa‘alautetele pito i lalo o latou ‘ofu. 6E sā‘ili lava e i latou nofoaga pito mamalu i faiga‘ai, ma nofoaga sili fa‘apitoa i sunako. 7E manana‘o fo‘i ia fa‘aaloaloina i latou i mea e potopoto ai tagata, ma ‘ia ta‘ua i latou o a‘oa‘o. 8‘Ae peita‘i ‘aua ne‘i ta‘ua se isi o ‘outou o le a‘oa‘o, auā o uso uma ‘outou; e tasi fo‘i lo ‘outou a‘oa‘o. 9‘Aua fo‘i ne‘i fa‘aigoaina e ‘outou se isi i le lalolagi lenei o le Tamā, auā e to‘atasi lo ‘outou Tamā i le lagi. 10‘Aua fo‘i ne‘i ta‘ua se isi o ‘outou o le faia‘oga; auā na o le Keriso e to‘atasi lo ‘outou faia‘oga. 11O le tagata o ‘outou ‘ua sili lona mamalu, ia ‘avea o ia ma a ‘outou ‘au‘auna. 12O lē e fia sili e fa‘amaualaloina, a o lē e fa‘amaualalo e fa‘aeaina.
‘Ua Ta‘uleagaina e Iesu Uiga Pepelo o A‘oa‘o Tulafono ma Faresaio
(Mare 12.40; Luka 11.39-42,44,52; 20.47)
13“Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua ‘outou tāofia tagata mai le Mālō o le lagi. ‘Ua lē gata ‘ina lē ulu atu ‘outou i lea mālō, a ‘ua tāofia fo‘i e ‘outou i latou o lo‘o fia ulu atu i ai!#23.13 O nisi fa‘aliliuga e fa‘aopoopo i ai le fuai‘upu 14: Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua ‘outou ‘avea fa‘amalosi fale o fafine ‘ua oti a latou tane ma ‘ua ‘outou faia ni tatalo u‘umi e ufiufi ai lo ‘outou leaga. O le mea lea o le a sili ai ‘ona mamafa la ‘outou sala.
15“Talofa ‘iā te ‘outou a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua ‘outou la‘asia le vasa, ma femalagaa‘i i le lau‘ele‘ele, ‘ina ‘ia liliu mai se tagata ‘iā te ‘outou. ‘Ae a liliu mai o ia, ‘ona ‘outou faia lea o ia ma tagata o Kena e sili atu ‘ona leaga i lo ‘outou.
16“Talofa ‘iā te ‘outou ta‘ita‘i tauaso! ‘Ua tou a‘oa‘o atu, a tautō se isi i le malumalu, e lē sāisāitia o ia i lana tautoga; ‘ae a tautō o ia i le auro i totonu o le malumalu, ‘ua sāisāitia o ia. 17Tagata valea e, ma le tauaso! O le ā le mea e sili lona tāua, o le auro po o le malumalu ‘ua fa‘apa‘iaina ai le auro? 18‘Ua ‘outou a‘oa‘o atu fo‘i, ‘A tautō se isi i le fatafaitaulaga e lē sāisāitia o ia i lana tautoga; ‘ae a tautō o ia i meaalofa i luga o le fatafaitaulaga, ‘ua sāisāitia.’ 19Tagata tauaso e, o lē fea e sili ‘ona tāua, o le meaalofa po o le fatafaitaulaga ‘ua fa‘apa‘iaina ai le meaalofa? 20A tautō se tagata i le fatafaitaulaga, e lē gata ‘ina tautō o ia i le fatafaitaulaga, a ‘ua tautō fo‘i o ia i meaalofa uma o i luga o le fatafaitaulaga. 21A tautō fo‘i se tagata i le malumalu, e lē gata ‘ina tautō o ia i le malumalu, a ‘ua tautō lava ia i le Atua o lo‘o afio i le malumalu. 22A tautō se tagata i le lagi, ‘ua tautō o ia i le nofoāli‘i o le Atua ma lē o lo‘o afio ai.
23“Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua ‘outou foa‘i atu i le Atua le tasi o vaesefulu o a ‘outou mea, e o‘o lava i laula‘au ‘aina e pei o le mili, ma le aneto, ma le kumina, a ‘ua lē tausia e ‘outou a‘oa‘ogapito tāua o le tulafono, e pei o le fai mea tonu, ma le alofa, ma le fa‘amaoni. O mea ia ‘ona faia e ‘outou fa‘atasi ma mea ‘ua ‘outou faia nei. 24O ‘outou ta‘ita‘i tauaso! ‘Ua ‘outou fa‘amamā ‘ese mai a ‘outou mea inu le namu, a ‘ua ‘outou folo ‘atoa le kamela.
25“Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua fa‘amamāina e ‘outou tua o le ipu inu ma le ipu mafolafola, a o totonu ‘ua tumu i mea na ‘outou fāoa fa‘amalosi i lo ‘outou manatu fa‘apito ‘iā te ‘outou lava. 26Faresaio tauaso e, fa‘amamā muamua mea o lo‘o i totonu o le ipu, ‘ona mamā ai fo‘i lea ma tua o le ipu.
27“Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua fa‘apei ‘outou o ni tu‘ugamau. ‘Ua manaia ‘ona vali pa‘epa‘e fafo, a o totonu ‘ua tumu i ivi o tagata oti ma mea pala. 28‘Ua fa‘apea lava ‘outou; a va‘ai atu i fafo tou te foliga lelei mai, a o totonu ‘ua tumu ‘outou i le pepelo ma le agasala.
‘Ua Fetalai Iesu e Uiga i lo Latou Fa‘asalaga
(Luka 11.47-51)
29“Talofa ‘iā te ‘outou, a‘oa‘o tulafono ma faresaio! O ‘outou o tagata pepelo! ‘Ua faia e ‘outou ni tu‘ugamau mananaia mo perofeta, ma teuteu ma‘a fa‘amanatu o tagata amiotonu. 30‘Ua ‘outou fai ane fo‘i, ‘ ‘Ana matou ola i aso o matou tamā, semanū matou te lē faia mea na faia e i latou; o le fasiotia lea o perofeta.’ 31O lenā ‘ua ‘outou ta‘utino mai lava, o ‘outou o fānau a i latou na fasiotia perofeta!#Galu 7.52 32Fa‘auma la e ‘outou le galuega na amata e o ‘outou tamā! 33O ‘outou o gata, o fānau a gata fe‘ai! E fa‘apefea ‘ona ‘outou sosola ‘ese mai le fa‘asalaga o Kena? 34‘Ou te fai atu, ‘ou te ‘auina atu ‘iā te ‘outou perofeta, ma tagata popoto, ma a‘oa‘o; ‘ae tou te fasiotia nisi ma fa‘asatauro isi ‘ae sasaina isi i o ‘outou sunako, ma tuli solo i latou mai lea nu‘u i lea nu‘u.#Mata 13.52; 10.23; 1 Tesa 2.15 35O lona i‘uga, e pa‘ū i luga o ‘outou le fa‘asalaga o le fasiotiga o tagata amiotonu uma na fasiotia fua, e amata mai le fasiotiga o Apelu le tagata amiotonu se‘ia o‘o mai i le fasiotiga o Sakaria le atali‘i o Parakaio, na ‘outou fasiotia i le vā o le malumalu ma le fatafaitaulaga. 36O le ‘upu moni ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, e pa‘ū uma le fa‘asalaga o ia fasioti tagata i luga o tagata o le tupulaga lenei!
O le Alofa o Iesu ia Ierusalema
(Luka 13.34-35)
37“Ierusalema e, Ierusalema e, o lē e fasiotia perofeta, ma fetogi i ma‘a ē na ‘auina atu ‘iā te oe! Po ‘ua fa‘afia ‘ona ‘ou taumafai e fa‘apotopoto lau fānau, e pei o le moa ‘ona ofaofata‘i lana toloa‘i i lalo o ona ‘apa‘au, ‘ae lē mafafai ‘outou!#Luka 13.34,35; Galu 7.59; 1 Tesa 2.15 38O lenei la, o le a lafoa‘iina lou fale. 39Auā, ‘ou te ta‘u atu ‘iā te ‘outou, tou te lē toe va‘ai mai lava ‘iā te a‘u se‘ia o‘o ‘ina ‘outou fai ane, ‘ ‘Ia manuia lē ‘ua maliu mai i le suafa o le Ali‘i.’ ”
اکنون انتخاب شده:
Mataio 23: SCNT
هایلایت
به اشتراک گذاشتن
کپی
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
Samoan Contemporary New Testament © Bible Society of the South Pacific, 2009.