Matheu 23

CAP. XXIII.

1Atunçea Iisusŭ grăi câtrĕ mulțime, și câtrĕ discipulĭi a luĭ, Și ḑîse: 2Cărturarĭlĭi și Fariseilĭi ședŭ pre scamnulŭ a lui Moisi: 3Ași tute câte vĕ ḑicŭ s’avegliațĭ, aveg’ĭațĭ‐le, și façețĭ‐le; ma după faptele a lorŭ s’nu façețĭ. Că nĕșĭ ḑicŭ ma nu facŭ. 4Câçe nĕșĭ légă sârçin̄ĭ gréle çe nu s’pórtă, și le bagŭ pre umerĭlĭi a ómen̄ilorŭ; iară elĭ niçĭ cu dégetŭlu a lorŭ nu vorŭ s’le mină,

5Iară tute lucrărĭle a lorŭ le facŭ ca să s’védă de ómen̄lĭ; lărgescu filacterĭle ă lorŭ, și ’șĭ mărascu pólele a stran̄ielorŭ a lorŭ. 6Și vorŭ tra șédă la ospețŭ în capŭlu a mésălĭeĭ, și în sinagóge pre scamnele açéle din susŭ. 7Și vorŭ să lĭ salută în pazare, și să se clĭémă de cátrĕ ómen̄ĭ, „Rabbi Rabbi“. 8Iară voĭ s’nu vĕ clĭemațĭ Rabbi: că unŭ este învețătorŭlu a vostru Christosŭ; și tuțĭ voĭ hițĭ frațĭ. 9Și tată să nu clĭemațĭ çineva preste locŭ, că unŭ éste Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ. 10Niçi s’vĕ clĭemațĭ învĕțătorĭ; că unŭ éste învețătorŭlu a vostru Christosŭ. 11Și açelu cama marĕle de voĭ la s’vĕ hibă servitorŭlu a vostru. 12Iară açelŭ care va să s’înalță singurŭ, va s’aplécă; iară açelŭ çe va să s’aplécă, açelŭ va să s’analță.

13Cavaĭ de voĭ Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că înclĭdețĭ amirărilĭea a çerŭluĭ înaintea ómen̄ĭlorŭ; Că voĭ nu întrațĭ; niçĭ açelĭ ce vorŭ să întră, nu lĭ alăsațĭ s’intră.

14Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că măcațĭ casele a veduvĕlorŭ, și tr’aestă făçețĭ rugăciunĭ lungi, de açea va s ’luațĭ cama mare pedépsă.

15Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că cutreerațĭ amarea și uscatŭlu, tra s’façețĭ unŭ proselitŭ: și cândŭ s’façe ’lŭ façeți hilĭu de gheenă, de dóue orĭ cama mare de câtŭ voĭ.

16Cavaĭ de voĭ conducĕtorĭ orghi, carĭ ḑiçețĭ: Açelŭ çe va s’giură pre templu nu e çeva; ma açelŭ çe va s’giură pre malama templuluĭ, éste datorŭ. 17Glarĭ și orghi, çe éste cama mare? Malama ima templŭlu care sânțésce malama? 18Și açelŭ çe va s’giură pre altarŭ, nu e çeva; ma açelŭ çe va s’giură pre darŭlu çe éste preste altarŭ, este datorŭ. 19Glarĭ și orghi, çe e cama mare? darŭ u, ima altarŭlu care sântésce darŭlu. 20Și ași açelŭ çe giură pre altarŭ, giură pre elŭ și pre tute câte sŭntu în altarŭ. 21Și açelŭ çe giură pre templu, giură pre elŭ și pre açelu çe locuesce tru nĕsŭ. 22Și açelŭ çe giură pre çerŭ, s’giură pre thronŭlu a luĭ Dumneḑĕu, și pre açelŭ çe șéde pre nĕsŭ,

23Cavaĭ dĕ voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că ghismuițĭ minta, și mărarŭlu, și chimionulŭ, și alăsațĭ açéle çe suntu cama gréle a legilĭeĭ, giudecata m̄ila și credința. Aeste prindea s’le façețĭ și açéle s’nu le alăsațĭ. 24Conducĕtorĭ orghi, carĭ stricurațĭ taun̄lĭĭi, și o înglĭțițĭ camila.

25Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că curațĭ partea de afóră, a scafĕlĭeĭ, și a blidŭluĭ, și năuntru sŭntu împline de arăchirĭ, și de nedreptate. 26Fariseule orbŭ, cură cama năinte partea d’inauntru a scafĕlĭeĭ și a blidŭluĭ, tra s’hibă curată, și açea de afóră. 27Cavaĭ de voĭ o Cărturarĭ și Fariseĭ ipocrițĭ, că unzițĭ cu mormênțĭ asvestusițĭ carĭ de afóră s’vedŭ mușați, iară d’inăuntru sŭntu ’mplinĭ de óse de morțĭ, și de içe do necurățilĭe. 28Așî și voĭ pe din afóră ve spunețî a ómenĭlorŭ îndrepțĭ, ma d’înăuntru hițĭ ’mpin̄ĭ de ipocrisie și nelegiuire.

29Cavaĭ de voĭ o Carturarĭ și Fariseĭ, ipocrițĭ, că adărațĭ mormênțĭlĭi a profețĭlorŭ, și immoșițițĭ grópele a drepțilorŭ, Și ḑiçețĭ: 30s’eramŭ noĭ în ḑilele a părințilorŭ a noștrorŭ, nu vrea s’luămŭ parte cu açelĭ, la sângele a profețĭlorŭ. 31In câtŭ voĭ singurĭ mărturisițĭ tră voĭ, că hițĭ hilĭi açelorŭ çe omorîră profețĭlĭi. 32Decara și voĭ împlinițĭ mĕsura a părințilorŭ a voștrorŭ. 33Șerpi, Pulĭi de nepârtiçĭ, cumŭ va s’fugițĭ de giudecata gheeneĭ?

34Tr’açea écă eu petrecŭ la voĭ Profețĭ și sciuțĭ și cărturarĭ: și nescânțĭ din nĕșî, va s’lĭ vătămațĭ, și va s’lĭ cruçificațĭ; iară nescânțĭ va s’lĭ batețĭ cu sviciŭlu în sinagógele a vóstre, și va s’lĭ agonițĭ din çetate în çetate. 35Tra s’v̄ină asupra vóstră içe‐do sânge ’ndreptu, çe s’are versată preste locu, de la sângele a dreptuluĭ Abelŭ, până la sângele a luĭ Zaharia, hilĭlu alŭ Barahia, care îlŭ vătămatŭ nolgica de templu și de altarŭ. 36Dealihea vĕ ḑicŭ, că tute aeste va s’v̄ină preste aestă generațiune.

37Ierusalime, Ierusalime, care omorĭ profețĭlĭi și vatăm̄ĭ cu chetri pre petrecuțĭlĭi la tine; de câte orĭ vruĭ să țĭ adunŭ feciorĭlĭi, precumŭ gallina ’șĭ adună pulĭi sum aripĕle, și nu vrutŭ? 38Éca casa vóstra s’alasă deșértă. 39Că vĕ ḑicŭ: De aó înainte nu va s’me vedețĭ, până cându va s’ḑiçețĭ: Ghine cuvêntatu éste açelŭ çe v̄ine în numa Domnuluĭ.

Currently Selected:

Matheu 23: AROM

Highlight

Copy