SAN MARCOS 6
6
P'uspachta'b Jesús ten mac tu cajar Nazaret
(Mt. 13.53‑58; Lc. 4.16‑30)
1Caj joq'uij ich Jairo caj bin tu jach cajar. Yet binacob u camsʌwinicob Jesús. 2Caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj oc quir u camsic ti'ob. Ya'ab mac a caj u yubobe', jʌprʌj u chi'ob quire' a ba' camsa'bob. Caj u ya'arajob:
―A tub u tar ti' a ray xibo' a je' ba'ra'? Bic tabar ts'a'b u tucur a ti'e' a mʌ' c'ucha'an yor u betaj a ba' a mʌna' mac yiramʌn, mʌ' biq'uin uch a cu jac'ar u yor mac. 3A ray xibo' mʌ' wa ra' cu susche' uchi', u parar María, u sucu'un Jacobo José, Judas yejer Simón? Mʌ' wa ti' yʌnʌnob xan tu yʌno'onex u yits'inob a xquicob?
Rajen mʌ' ju sʌjtajobi' cu p'uspachticob ti'. 4Barej Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―U yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucure' ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj mʌ' u c'at yirir ten yet cajarob tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob mʌ' u c'at yiricob. Chen a mac cʌja'an nach u c'at yubicob.
5A taro' mʌ' c'ucha'an yor u betic a ba' mʌna' mac yiramʌnob uch mʌ' biq'uin chen caj u jawsaj jun yarob a mac a yajo'. Caj u ts'anc'ʌbtaj quir u jawarob. 6A Jesuso' jac'a'an yor ti'ob quire' mʌ' ju yacsajob tu yorob. Pachir Jesús caj c'uchij tu chan cajarob a rʌc bʌca'an ti' u jach cajar Jesús, caj u camsaj ti'ob.
U beyajob a docejo'
(Mt. 10.5‑15; Lc. 9.1‑6)
7Jeroj, caj t'ʌnaj yicnʌn u doce camsʌwinicob, caj yʌnxchun u tuchi'ticob ca'ca'turi', caj u ts'ajaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob u quisininob. 8Caj u jach araj ti'ob:
―Mʌ' a ch'iquex bar ich a ber. Chen xomte' ca ch'iquex, baxuc chim mʌ' a ch'iquex. Baxuc a woj wajex mʌ' a ch'iquex, baxuc a taq'uinex mʌ' a ch'iquex ich u poxajir a taq'uinex.
9Chen a pech' xʌnʌb ca ch'iquex, baxuc turiri' a noq'uex a ch'iquex. 10Caj u ya'araj ti'ob:
―Wa ber ca' bin acsaquechex ich naj ca' p'ataquechex hasta ca joc'arex ca ca' binex. 11Wa ca c'uchurex ich mac a mʌ' u c'at u yacsiquechex a mʌ' u c'at u yubicob a t'ʌnex, ca' joc'aquechex ti' taro'. Puxtex u noy ru'um ta woquex soc yerob yʌn u si'pirob quire' mʌ' u c'atob yubejob a t'ʌnex. Jach taj quin wa'aric ti' techex, a ray maco' ich a ray cajaro' jach manan ca' bin muc'yajnʌcob tu q'uinin u xur t'ʌn, chen a mac a cʌja'anob uch tu cajarjob Sodoma yejer u cajar Gomorra mʌ' nejach bin muc'yajnʌcobi'.
12Jeroj, u doce camsʌwinicob caj joc'obe' caj u tsec'tajob ti' mac ca' u c'axej u yorob ca' u p'ʌtejob u c'asir tu cu manob. 13Bayiri' xan, caj u joc'sajob ya'ab quisin tu aca'anob ich mac, caj u jic'tajob tsats quir u jawʌr mac a yajo', jach ya'ab jawij.
Quinsa'b Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac
(Mt. 14.1‑12; Lc. 9.7‑9)
14Baje'rer caj u yubaj rey Herodes u tsicbʌticob u c'aba' Jesús a Herodeso' rajen ya'ab mac tus pac' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r:
―Tin t'ʌn ―quij―, wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Juan rajen c'ucha'an yor u betic a mʌna' mac yirmʌnob uch, mʌ' biq'uin yirmʌnob.
15Chen u jerob juninta'b yubej, caj u ya'arajob:
―Raji' Elías u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj uch.
U jerob caj u ya'arajob:
―Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbʌtic a ba' u c'at C'uj rajen raji' irej yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch.
16Barej caj yubaj Herodese', caj u ya'araj:
―Raji' Juan, a mac a tin ch'ʌcaj u car uche', raji' riq'uij tu quimirir.
17Mʌ' ja wirej, raji' Herodes caj u tuchi'taj mʌcbir Juan caj u c'ʌraj tu cu naj mʌquic mac. Tiri' tu mʌcaj, quire' Herodías u rac' u sucu'un Felipe. Mʌ' ja wirej, Herodes caj u ch'aj u rac' u sucu'un. 18Mʌ' ja wirej, caj u ya'araj uch ti' Herodes:
―Mʌ' tsoy a taquic u rac' a sucu'un quire' ra' u toc ch'amʌn a sucu'un.
19A Juano' p'acta'b ten Herodías rajen cu ch'uctic quire' u c'at u quinsej barej mʌ' c'ucha'an u yor ti'. 20Mʌ' ja wirej, Herodese' sajʌc ti' Juan quire' yer raji' turiri' xib a mac taj yor, a mac a mʌ' u naj man tu c'asir, rajen cu cʌnanta' Juan soc mʌ' u quinsa'. Tenten caj yubaj cax tucurnʌjij quire' tsoy yubic tu xiquin a ba' tsec'ta'b ten Juan. 21Jeroj, c'uchij tu q'uinin Herodías cu pajic quir u quinsic Juan. Raji' u q'uinin u c'aba' u rey Herodes, ber cu c'ʌ'oticob u q'uinin caj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Rajen caj u pʌyaj tu qui'qui' janʌnob u jach ts'urirob a cu yamticob u rey Herodes tu cu reyinticob. Yet payacob a mac u ts'urirob u soldadojob yejer a mac a neyʌn u taq'uino' tu ru'umin Galilea. 22Barej caj oc tun u parar xquic Herodías, oc'atnʌjij tu cuchir tu cu naj qui'qui' janʌnob u rey Herodes yejer u rac'ob. Jach tsoy tu wich u rey Herodes yejer a mac a curucbarob tu cu qui'qui' janʌnob. Rajen caj u ya'araj a reyo' ti' u parar xquic Herodías:
―C'atej ten, cax a ba' a c'at, a teno' je' in ts'ic teche'.
23Caj u ya'araj:
―C'uj cu yiric ―quij Herodes―. Tu cotor ba' ca' a c'atej tene' je' in ts'ic teche' tac tan chumuc u ru'umin tu quin reyinticob.
24Caj joc' raji' u xquic u parar Herodías, caj u ya'araj ti' u nʌ':
―Ba' quin bin in c'atej?
U nʌ' tune', caj ya'araj:
―Ra' a catej u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
25Seb caj wʌc'ʌs sutnʌjij tu yicnʌn rey Herodes caj u c'ataj, cu ya'aric ti':
―In c'at ca' a ts'ic ten baje'rer u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, ca' a ts'a ten turiri' u rʌquir quir in pe'ic.
26Mʌ' jach qui' yor a rey Herodese', tu chen tucric, barej quire' caj u ya'araj: “C'uj cu yiric”, bayiri' xan, quire' yubob ya'aric tu cotor mac a cu qui'qui' janʌnob rajen yʌn u ts'ic ti'. 27Seb a reyo' caj u tuchi'taj turiri' u soldado a cu cʌnantic a reyo' soc ca' tac purbir u jo'r Juan. 28Raji' caj bine' caj u ch'ʌcaj u car Juan tu cu naj macar mac, caj bin u purej u jo'r ich turiri' u rʌquir quir u pe'ic. Jeroj, caj u c'ubaj ti' a ray xquico' u parar Herodías aro' tune' caj u ts'ajaj ti' u nʌ'.
29Barej u camsʌwinicob Juan caj u yubob a ba' u ber, tarob u ch'a'ob u baquer Juan caj u t'ajaj ich turiri' tu cu naj t'ojar u baquer mac.
Jesús caj u jansaj cinco mil xib
(Mt. 14.13‑21; Lc. 9.10‑17; Jn. 6.1‑14)
30A mac a tuchi'ta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj urob caj u much'quintajob u bʌj yicnʌn Jesús, caj u tsicbʌtajob ti' tu cotor ba' a caj u betob uch, bayiri' xan, yejer a ba' caj u camsob uch. 31Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob:
―Cuxex ich tʌcay ru'um quir a je'siquex a bʌj.
Mʌ' ja wirej, ya'ab mac cu tarob bayiri' xan, cu binob, rajen mʌ' je'erarob mʌ' quir u man u janʌnob. 32P'eri'ob caj rʌc ocob ich chem quir u binob ich tʌcay ru'um. U tiriri' ti' caj binob soc tu junʌnob. 33Irob u binob ten ya'ab mac, caj c'ʌ'ota'bob ten a ya'ab maco'. Rajen caj joc'ob ti' tu cotor u cajarob soc u binob ti' taro' xan, caj u c'ʌnajob yacab. Ra' bat'an c'uchob a ya'ab maco'. 34Barej caj joc' Jesús ich chem, caj u yiraj ya'ab mac toc c'uchob, rajen caj yajquinta'bob quire' irob a tʌmʌn yucobo' a mʌna' yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc. Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ya'ab ba' ti'ob. 35Tabar u bin q'uin, caj tarob u camsʌwinicob tu yicnʌn caj ya'arajob:
―Chen tʌcay ru'um a tera' mʌna' mac cʌja'an cu bin q'uin cabar. 36Tuchi'tabo' ca' xicob ti' corob, cax ti' u chan cajarob a rʌc bʌca'anob a tera', ca' u mʌnejob yo'och waj quir u janʌnticob quire' mʌna' ba' caj u jantob.
37Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob:
―Ts'ajex yo'och quir u janʌnob ―quij.
Caj u ya'arajob ti':
―Je' wa jin mʌnicob yo'och a ya'ab maco' ca' in jʌsejob ti'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' nupa'an u bo'orir yo'ochob, quire' baxuc u bo'orir u beyaj mac turiri' yaxq'uin.
38Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Joq'uenex irex mun pan yʌn techex.
Caj ts'oc u yiricobe', caj u ya'arajob:
―Yʌn cinco pan yejer ca'tur cʌy.
39Caj u ya'araj ti'ob u binob u cutarob jujumuch'ob ich su'uc. 40P'eri' rʌc curajob u tirir ti' junmuch' cura'anob. U tirir ti' caj u cuquintajob junmuch' curicob cincuenta. U jer junmuch' curicob cien. 41Jeroj tune', Jesús caj u ch'aj a cinco pano' yejer a ca'tur cʌye', caj u pʌctaj ca'anan caj u ya'araj: “Bayo' C'uj ti' ij co'ochex.” Jeroj caj u xat'aj a pano' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ca' ts'a'icob ʌcʌtan a pimo'. Bayiri' xan, caj u jʌsaj ti' tu cotor mac a ca'tur cʌye'. 42Rʌc janob caj najchʌjob xan. 43Pachir caj u wʌc'ʌs marajob doce xacob chup yejer u xet'er pan yejer a cʌyo'. 44A mac a caj u jantob a pano' cuch cinco mil xibob.
Jesús cu ximbar yoc'or ja'
(Mt. 14.22‑27; Jn. 6.16‑21)
45Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Ca' xiquechex ich chem soc a bat'an c'uchurex ich u cajar Betsaida a ti' yʌn pichir c'ac'nab.
Quire' raji' cu tuchi'tic a ya'ab macobo'. 46Caj ts'oc u tuchi'ticobe' caj bin ich turiri' p'uc wits quir u t'ʌnic C'uj. 47Barej caj ac'birchʌjij, a chemo' ti' yʌn uch te' ich tan chumuc c'ac'nab. Raji' tune', p'at Jesús tu junan ich ru'um. 48Jesús caj u yiraj jach chich tu cu babticob a chemo' quire' caj u nup'ob ic', rajen caj tar Jesús tu yicnʌnob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo'. Jach tabar u sastar caj u yirajob u tar. Jesús u c'at u man pʌybej. 49U camsʌwinicob Jesús tune', caj u yirajob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo' caj u tucrajob quisin cu tar, caj awʌtʌjob. 50Quire' tu cotor caj u yirajob, caj u ch'aj saquirob, jeroj, seb t'ʌnob, caj ya'araj ti'ob:
―Chichquintej a worex ten ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajaquir ―quij Jesús.
51Caj naquij yicnʌnob ich a chemo', caj ch'en u tar yic'ar. U camsʌwincob Jesús bin yorob quire' jach manan jac'a'an yorob. 52Quire' mʌ' ju c'ʌ'otajob tu yorob u muc', cax caj u yirajob u t'ajʌr a pano' quire' jach chich u jo'rob.
Jesús cu jawsic u yajirob tu cajar Genesaret
(Mt. 14.34‑36)
53Barej caj c'uchob tanxer ru'um tarob tu ru'umin Genesaret, caj u macob a chemo'. 54Barej caj joc'ob ti' a chemo' seb c'ʌ'ota'b Jesús ten a maco'. 55Caj acabnʌjob ti' tu cotor a ti' cʌja'anob ich a ru'umo' quir u tarob purbir yicnʌn Jesús a mac a yajo'. Caj yʌnxchun u tarob u puricob a mac yajo' ti' ch'ac, jaj ix tʌco caj u yubob ti' yʌn uche'. 56Jaj ix tʌco te' cu yocarobe' cax wa ju chan cajarob wa ju yajaw cajarob, cax wa ju corob, robob cu tarob purbir mac a yajo' ti' tu cu naj mʌnicob yo'och, tiri' cu chich c'aticob ca' u tʌrejob cax u yoquir u noc'. Tu cotor mac a caj u tʌrobe', jeroj jaw.
اکنون انتخاب شده:
SAN MARCOS 6: lac
هایلایت
به اشتراک گذاشتن
کپی
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
© 1978, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.