SAN MARCOS 14
14
Cu much'quinticob u tucurob u chuquejob Jesús
(Mt. 26.1‑5; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53)
1Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob u potmasticob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch, soc mʌ' u quiminob u parar xib a yʌn rocha'b ten u nʌ'. Ra' u q'uinin xan, a pano' a mʌ' u sipe', quire' mʌ' pʌji'. U jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer a yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moiséso' caj u cʌxtob bic tabar u tusaricob ti' Jesús soc u chuquicob u quinsicob Jesús. 2Robob caj u ya'arajob:
―Mʌ' tu q'uinin u qui' qui' janʌnob a pascuajo'. Ca' ic yʌn pajex u ts'ocar u quinin u qui' qui' janʌnob, soc mʌ' ic p'usiquex u yorob ij quet winiquirob judío a pimo'.
Jesús ich u cajar Betania
(Mt. 26.6‑13; Jn. 12.1‑8)
3Quire' ti' yʌn Jesús ich u cajar Betania, curucbar tu janʌn tu yatoch Simón. Ra' u cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. Jeroj tune', tarij turiri' xquic ich yatoch Simón yejer turiri' chan p'urir, chup yejer a ne qui' u boque', chen nardo u c'aba', a qui' u boque'. A nardojo', jach co'oj u bo'orir. A xquico' caj u pa'aj a chan p'uro' caj u wecaj a qui' u boque' tu jo'r Jesús. 4Yan jun yarob a ti' yʌnob, caj p'ujob, caj u ya'arajob:
―A biquinin caj u sʌtaj a ra' qui' u boque' ich u jo'r Jesús? 5Wa caj u canaj ca'che' tu ca' jaraj u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsirobo'. Quire' u bo'orir jach manij tres cientos sʌc taq'uinob.
Choc yorob ti' a xquico' quire' caj u xupaj a qui' u boque'.
6Barej Jesúse' caj u ya'araj:
―Tsire'ej, ba'wir ca ts'iquintex a xquico'. Mʌ' ja wirej, caj u betaj tsoy ten, caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. 7A otsire', rajra' ti' yʌn tu yʌnechex an ber a c'atex, je' u c'uchur a worex a betiquex tsoy ti'ob, barej a teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tub yʌnechex. 8A je' xquica', a ba' caj u betaj a ba' c'ucha'an yor ti', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque', quire' tabar u muquicob in baquer. 9Jach taj quin wa'ariquex tech ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj, je' ya'arique' bic caj u jayaj tin jo'r a xquico', a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic u c'aba' a je' xquica'.
Judas cu bin c'ubic Jesús
(Mt. 26.14‑16; Lc. 23.3‑6)
10Caj ts'oc yiric u joyar tu jo'r Jesús a qui' u boque', caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío. Raji' turiri' ich doce u camsʌwinicob Jesús. Caj bin u c'ubic ti'ob. 11Caj qui'jij yorob u jach ts'urirob sacerdote rajen caj u toc arajob je' u bo'ota' ten u jach ts'urir tu cotor u sacerdote quir u c'ubic Jesús. Caj u yʌnxchun u cʌxtic bic tabar je' u c'ubique'.
A oq'uin janʌn u q'uinin pascua
(Mt. 26.17‑29; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26)
12Caj c'uchij tu q'uinin u q'uinin a cu janticob yo'och pan a mʌ' u sipe'. Ra' u q'uinin xan, cu quinsicob yʌrʌc' tʌmʌn yuc, chan ar soc u c'ʌ'oticob bic C'uj caj u tacaj u nunquirirob u winiquirob judío ich u ru'umin Egipto. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti':
―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui' qui' janʌnob u winiquirob judío? Arej tenob tub a c'at in chʌcob?
13Caj u tuchi'taj ca'tur u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Xenex a je' cajaro', ti' ca bin a nupex tun, turiri' xib cu cuchic u p'urir u yo'och ja', sayenex tu pach. 14Tu ca wiriquex tu cu yocar tu yatoch a ca' ts'ap yatocho', arex ti' u yumin a najo': “Yʌjcamsʌyʌnireche' cu c'atic: Tu yʌn u cuchir tu quin bin in jantejob a ba' cu naj janticob u winiquirob judío tu q'uinin pascua yejer in camsʌwinicob?” 15Raji'e' cu bin yesic techex junxot' yatoch u ca' tsap yatocho' toc yʌn u pojche'ir tu cu janʌn. Toc yʌn u cutan xan. Ti' taro' ca chʌquiquex ij co'ochex.
16Caj binob u camsʌwinicob Jesús caj yirajob an ten bic Jesús caj u ya'araj ti'ob, jeroj tune', caj chʌcajob yo'och quir u c'ʌ'oticob u q'uinin pascua.
17Barej caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac u doce u camsʌwinicob. 18Caj curajob tu janʌnob yejer Jesús ich u pojche'ir yo'och. Cu janʌn Jesús caj ya'araj:
―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' ich techex, a docejo', a mac a p'eri' ic janʌnex, a cu bin u mucu c'ubiquene'.
19Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús:
―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
20Raji' tune', caj u nuncaj, caj u ya'araj ti'ob:
―A mac turiri' ich techex a docejo' a je' cu ruchic yo'och yejeren, raji' cu bin u c'ubiquen a ti' yʌn yejerechex. 21A teno' a baxuquenechexo', bin in ca' quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen a mac a tar soc u yamtic mac tu cotor. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab.
22Quire' tu cu janʌnobe', Jesús caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aja to'onex ij co'ochex pan.
Caj u rʌc xat'aj ti' u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob:
―Jantex a je' pana' quire' in bʌq'uer. Jantex.
23Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan, Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aja to'onex u c'ab u wich uva.
Caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Rʌc uq'uex ca' ca' xot' techex a wu'q'uiquex u c'ab u wich uva.
24Caj ya'araj ti'ob:
―A je' u c'ab u wich uva, in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' tu ch'ic araj C'uj uch. A je' ba' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric mac, ya'ab cu bin u jawsicob u si'pirob. 25Taj quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌne', ca' bin in wuq'uej yejerex tu cu bin u reyinticob C'uj.
Jesús cu tsicbar ti' Pedro: A techo' ca bin a wa'aric mʌ' a wer maquen
(Mt. 26.30‑35; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38)
26Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob caj binob ich u witsir Olivos. 27Jesús tune', caj u ya'araj ti'ob:
―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc, rajen cu bin puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.” 28Ca' bin wʌc'ʌs riq'uiquen tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn bat'an c'uchur ich u ru'umin Galilea.
29Pedro tune', caj u ya'araj ti':
―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob, chen a teno' mʌ' in p'ʌtiquech.
30Jesús caj u ya'araj ti':
―Jach taj, quin wa'aric tech, Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir baje'rer, cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax, ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' in wer mac Jesús.”
31Barej raji'e' caj u jach chen a'araj ti':
―Cax wa quet ij quimin, mʌ' in wa'aric: “Mʌ' in c'ʌ'otechi'.”
Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob.
Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u chan corir Getsemaní
(Mt. 26.36‑46; Lc. 22.39‑46)
32Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Te' a yʌn cutarexa', quire' tar quin bin baytʌc quir in t'ʌnic C'uj.
33Caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer Jacobo yejer u yits'in Juan. Jesús caj u yʌnxchun u tucur, jach manan cu tucur caj c'uchij baytʌc. 34Caj u ya'araj ti'ob:
―Jach tucur in caj. Cu jach bin in wor irej wa bin in caj quimin. Te' a p'atarexa' mʌ' a wenʌnex soc a yamtiquenex.
35Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach baytʌc caj bin, caj pʌch'raj quir u t'ʌnej C'uj ich ru'um. Caj u ya'araj ti' C'uj:
―Wa tsoy ta t'ʌn tech Tet, wa mʌ' a cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj, baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten.
36Tu cu t'ʌnic C'uj raji' caj u ya'araj:
―In Tetech C'uj ―quij―, c'ucha'an a wor ti' tu cotor ba', ruc'sej a je' muc'yaja' a cu bin tar ten wa ra' a c'at ca' muc'yajnʌquen, je' in muc'yaje', quire' in c'at in betic a ba' a c'at teche'.
37Caj riq'uij, caj bin ich u camsʌwinicob caj yiraj cu wenʌnob caj u ya'araj ti' Pedro:
―Simón, tan wa ja wenʌn? Mʌ' wa c'ucha'an a wor a muc'tic a wenʌn ca' a yamtejen cax turi' hora? 38T'ʌnex C'uj, soc mʌ' u tumtic a worex, a quisino'. Cax a chen c'at ʌja'anechex soc a t'ʌniquex C'uj ti' ten. Chen mʌ' u c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex.
39Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet, caj u ya'araj ra'iri' u caj wʌc'ʌs t'ʌno'. 40Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs ur ti' yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob, mʌ' u muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. Mʌ' u yerob ba' u nunquicob ti' Jesús. 41Caj tar mʌna' u nup u tenin ich u camsʌwinicob, caj u ya'araj ti'ob:
―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jesej a bʌjex, baje'rer, c'uchij tu q'uinin u tarob u chuquenob a teno' a baxuquenechexo', rajen tsire'ej. Bin u c'ubiquenob a mac a yʌn u si'pirobe'. 42Riq'uenex, ca' xico'onex iric a mac a c'ubiquene' ti' yʌn jach baytʌc.
Chuc Jesús
(Mt. 26.47‑56; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11)
43Ti' toy cu tsicbar Jesús barej seb caj c'uchij Judas Iscariote, raji' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer once. Yet taracob jach pim mac, u rʌc ch'amʌnob u mascabir, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che'. Tarob quire' tuchi'ta'bob ten u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjiriob u t'ʌn Moisés. 44Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob, a pimo':
―A ca wiriquex in ts'uts'ic u p'uc, ra' ca chuquiquex, ca' a qui' c'ʌxex u c'ʌb, ca' a purex ti' yejer mac a cu cʌnanticob ti' soc mʌ' u puts'ur Jesús.
45Seb caj u juts' u bʌj ich Jesús, caj ya'araj Judas ti' Jesús:
―In wʌjcamsʌyʌjirech, in wʌjcamsʌyʌjirech.
Jeroj tune', caj u ts'uts'aj u p'uc an ten bic cu naj t'ʌnic a cu camsic mac u winiquirob judío. 46Robob tune', caj u mʌchajob, caj u chucajob.
47Turiri' ich a macob a ti' yʌn ti' taro', caj u jitaj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote, caj rac u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. 48Caj u t'ʌnaj Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Biquinin caj tarechex tera' yejer mascab, bayiri' yejer che' quir a chuquiquenex iren wa yʌja'criryʌjiren ba'. 49Rajra' ti' yʌnen ich carem naj tu ca naj c'ujintiquex C'uj, caj in camsechex. Biquinin mʌ' ta chuquenex uch? A ba' u ber ten baje'rer quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj, ra' quire' u nup'ur a ba' ts'iba'an.
50Ra'iri' u q'uinin tu cotor u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan.
Puts'ij a mac a mʌ' uch xuruc u baquero'
51Barej say tu pach Jesús turiri' xib, mʌ' uch xuruc u baquer, u chen buquinmʌn u winquirir yejer turiri' sʌc noc', a linojo' u c'aba' u noc'. Raji' caj chucob ten a pimo'. 52Barej caj chuquij ten a pimo' caj ts'ub u noc' caj puts'ij, chʌc'ʌren.
ʌcʌtan ch'iriquic Jesús ich u jach ts'urirob u winiquirob judío
(Mt. 26.57‑68; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24)
53Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Raji' u jach ts'urir tu cotor sacerdote, yejer u jer u ca' jach ts'urirob sacerdote, yejer u jach ts'urirob tu cotor u cajarob u winiquirob judío, a cu ya'aric, a Nuxibo', yejer u yʌjcamsʌyʌjirib u t'ʌn Moisés, quire' caj u much'quintob u bʌj. 54Barej Pedroje' nach bin tu pach tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro tac c'uchur tub re'a'an yatoch Caifás. Curucbar Pedro yejer a policíajo' cu q'uich, p'eri' yejerob.
55U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío, tiri' u rʌc much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus taquicob u jo'r Jesús soc u quinsa'rob Jesús. Mʌ' c'ucha'an yor u wayticob quir u tus taquicob u jo'r. 56Cax jach pim mac cu tar quir u tus taquicob u jo'r Jesús, mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnob. 57Jeroj tune', caj tarob ca'tur u winiquirob judío quir u tus taquicob u jo'r Jesús, robob tan ya'aricob:
58―A to'ono', tij cu'yaj ya'aric a je' xiba' cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quic naj c'ujintiquex C'uj. A je' beta'ana' yejer u c'ʌb mac, je' u ca' ts'ʌpquintic u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin, a mʌ' beta'an yejer u c'ʌb mac.
59Cax baxuc cu tsicbarob mʌ' tu quetquintajob u t'ʌnobi'.
60Jeroj tune', caj ric ch'ictar Caifás ich ʌcʌtan tu cotor u yet jach ts'urirob u winiquirob judío ca' u c'atej ba' ti' Jesús, tan ya'aric:
―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac cu taquicob a jo'r tech?
61Jesús u mʌcmʌn u chi' uch, mʌ' u c'ʌs nunquic ti' u jach ts'urir. U jach ts'urir tu cotor sacerdote caj u wʌc'ʌs c'atej ti' tan ya'aric:
―Arej tenob wa tech a Cristojo' a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u taquic tu cotor mac? Arej tenob wa tech u pararech C'uj a cu c'ujinta'bo' ten mac?
62Jesús caj u ya'araj ti':
―Ten ―quij―, bin a wirenex xan a teno' a baxuquenechexo' curucbaren ich u no'oj C'uj, a jach manan chichir u muc'o'. Je' a wiriquex in tar tu muyʌrir ca'anan.
63U jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, seb caj u jʌtaj u noc' quir u yesic ts'iquij, quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús an ten bic caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj u jach ts'urir tu cotor sacerdote:
―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjiri'ex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj. 64Arex ten ba' ca tucriquex te'ex?
Robob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío, caj u ya'arajob:
―Toc yʌn u si'pir, ca' quinsac.
65Jun yarob caj u yʌnx chun u tubob u wich, u jerob caj u pixob u wich Jesús caj u raxajob xan, cu ya'aricob:
―Arej tenob mac caj u raxech.
U policía a caj u chucajobo' caj u tacjʌts'ajob Jesús.
Pedro cu ya'aric: Mʌ' in wer maqui' Jesús
(Mt. 26.69‑75; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑29)
66Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás, caj u juts'aj u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew xquic Caifás; 67Barej caj u yiraj cu q'uich Pedroje', caj u pʌctaj, caj u ya'araj ti':
―A tech xane' ―quij ya'ara'―, ti' a wet man Jesús a cu tar tu cajar Nazaret.
68Barej raji', caj u ya'araj:
―Mʌ' teni' ―quij Pedro―. Mʌ' in wer ba' ca wa'aric. Mʌ' in wer maqui'.
Pedro caj joc' tancab baytʌc tu yʌn u jor naj, jeroj caj c'aynʌj a caxo'. 69Caj wʌc'ʌs irir ten u c'urew xquic Caifás caj wʌc'ʌs a'ara ti' a macob a ti' yʌnob taro':
―A je' xiba', jach taj, u yet man Jesús.
70Barej raji' caj u wʌc'ʌs a'araj:
―Mʌ' teni' ―quij caj ya'araj.
Chen sansame', a mac a ti' yʌnob uch taro', caj u wʌc'ʌs a'arajob ti' Pedro:
―Jach taje' tech a wet mʌn Jesús uch, a mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús quire' u xibirech u ru'umin Galilea.
71Caj ara'b Pedro, cu chuquic C'uj, tan ya'aric:
―C'uj cu yiric, wa mʌ' in wer a mac a ca wa'ariquexe', cax u quinsiquen C'uj.
72Bayiri' caj ca' c'aynʌj cax tu ca' ten, Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy wʌc'ʌs c'aynʌc a caxo' mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro tun.
اکنون انتخاب شده:
SAN MARCOS 14: lac
هایلایت
به اشتراک گذاشتن
کپی
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
© 1978, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.