SAN MATEO 26

26
U ts'urirob u winiquirob judío cu tucricob bic tabar u bin u chuquicob Jesús
(Mr. 14.1‑2; Lc. 22.1‑2; Jn. 11.45‑53)
1Caj ts'oc ya'aric Jesús a ba' caj u camsaj sam ti' u camsʌwinicob. Caj u rʌc araj ti' u camsʌwinicob:
2―Techex a werex ―quij Jesús―. Ca'bej cu c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' u q'uinin quir u c'ʌ'oticob caj u potmastajob yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Soc mʌ' u quimin u parar a yʌn rocha'b ten u nʌ' uch. Ra' u q'uinin ca'bej, quir u c'ubiquenob, a teno' taren in yamtic mac tu cotor, ca' quinsaquen ten u jach ts'urirob u winiquirob judío.
3U jach ts'urirob sacerdote caj u rʌc much'quintob u bʌj yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. Ti' cu much'quinticob u bʌj ich yatoch Caifás. Ra' u jach ts'urir ti' tu cotor sacerdote, tu re'a'an yatoch tu pach u pa'te'. 4Robob u c'at u tucricob bic tabar cu bin u muc u chuquicob Jesús soc u quinsa'r. 5Caj ya'arajob:
―Ca' ic yʌn pajej u ts'ocar u q'uinin u qui'qui' janʌnob. Quire' je' u ts'ictarob a pimo' wa quic chuquic Jesús tan u qui'qui' janʌnob.
A xquic cu bin jayic tu jo'r Jesús a qui' u boque'
(Mr. 14.3‑9; Jn. 12.1‑8)
6Jesús ti' yʌn ich u cajar Betania. Ti' yʌn ich yatoch Simón a ju cʌnmʌn iq'uer u ca' uch. 7Ti' yʌn Jesús, cu janʌn ich u poche'ir och. Caj u juts u bʌj xquic. U ch'amʌn tu t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u chujir, alabastro, tunich u chujir tu t'aja'an ya'arir a qui' u boco'. Jach manan coj a qui' u boco'. Caj joy tu jo'r Jesús tu cura'an janʌn. 8U camsʌwinicob Jesús caj yirob caj u jayaj tu jo'r Jesús a qui' u boco' caj p'ujob. Caj ya'arajob:
―Tu chen rʌc xup u taq'uin. Ba'wir ti' caj u chen mʌnaj? Mʌ' ja wirej, jach co'oj a qui' u boco'. 9Wa caj cʌnaj ca'che', caj u ca' jaraj ya'ab u taq'uin quir u jasʌr ti' a jach otsir.
10Jesús caj yuba ba' ya'arajob u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Ba'wir ca ts'iquintiquex xquic. Tsoy caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. 11A otsire' rajra' ti' yʌn tu yʌnechex. Wa ber a c'at a yamtej a otsiro', ca' a yʌn yamtex. A teno' mʌ' rajra' ti' yʌnen tu yʌnechex. 12A xquico', rajen caj u jayaj tin jo'r a qui' u boque'. Quire' tabar u muquic in baquer mac. 13Jach taj quin wa'aric techex ―quij Jesús―. Cax wa tu cu bin u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Je' ya'aric bic caj u jayaj tin jo'r xquic a qui' u boque' soc u c'ʌ'otic a je' xquica'.
Judas cu bin c'ubic Jesús
(Mr. 14.10‑11; Lc. 22.3‑6)
14Caj ts'oc yiric u joyaj tu jo'r Jesús a qui' u boque'. Caj bin Judas Iscariote quir u tsicbar yejer u jach ts'urirob sacerdote. Judas raji' u camsʌwinic Jesús. Turiri' ich u doce camsʌwinicob Jesús. 15Judas caj c'uchij caj u c'ataj ti' u jach ts'urir sacerdote:
―Mun ca bin a bo'oten wa quin c'ubic Jesús?
Caj bo'ota'b yejer sʌc taq'uin treinta. 16Ra' u q'uinino', caj u toc cʌxtaj bic tabar cu bin u c'ubic Jesús tu junan.
Jesús caj janij oq'uin yejer u camsʌwinicob
(Mr. 14.12‑25; Lc. 22.7‑23; Jn. 13.21‑30; 1 Co. 11.23‑26)
17Yʌn turi' u q'uinin quir u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob saman. Ra' u q'uinin ca' bin u jantejob pan, raji' mʌna' u ts'ac quir u sip. C'uch u camsʌwinicob ich Jesús caj u c'atajob ti':
―Arej tenob tub a c'at a jantej a wo'och oq'uin tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío?
18Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Xenex ich u cajar Jerusalén. Je' a wiriquex turi' xib ich yatoch. Arex ti': “A wʌjcamsʌyʌjir u c'at u tar tu janʌn oq'uin soc u c'ʌ'otic u q'uinin caj u potmastaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Tabar u quinsa'r a wʌjcamsʌyʌjir rajen cu tar.”
19U camsʌwinicob caj binob ich u cajar Jerusalén. Caj ara'b ti' xib an ten bic toc ara'b ten Jesús. Caj toc bota'b yo'och Jesús ten u camsʌwinicob quir u c'ʌ'otic u q'uinin caj potmasta'b yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch.
20Caj ac'birchʌjij, caj c'uchij Jesús quir u janʌn. Yet tarac doce u camsʌwinicob. Caj curob tu janʌnob yejer Jesús ich pojche'ir yo'och. 21Tan tu janʌn Jesús caj ya'araj:
―Jach taj quin wa'aric techex. Yʌn turiri' techex ca bin a mucu c'ubiquen.
22Caj jach choquij yorob u camsʌwinicob Jesús. Jujuntur u camsʌwinicob cu bin u c'aticob ti' Jesús:
―Ten wa quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
23Caj u nuncaj Jesús caj ya'araj ti'ob:
―A je' cu ruchic yo'och, raji' cu bin u c'ubiquen ti' yʌn yejerechex. 24A teno' taren in yamtic mac tu cotor. Rajen yʌn in bin quinsbir, quire' tabar u nup'ur u t'ʌn C'uj. Chen otsir a mac a cu bin u mucu c'ubiquen. Jach manan tsoyir wa mʌ' ti' yʌn tera' ich yoc'ocab.
25Judas a tu mucu c'ubaj Jesús. Caj cata'b ti' Jesús:
―Ten ix ti', quin bin in c'ubiquech Jaj Ts'urir?
Caj u nuncaj Jesús:
―Taj, tech ca bin c'ubiquen.
26Ti' toy u janʌnob caj u ch'aj yo'och pan caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, quire' caj a ts'aj tenob in co'ochob pan.
Caj u rʌc t'axaj ti' u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob:
―Jantex a je' pan quire' in bʌq'uer. Jantex.
27Caj ts'oc u rʌc janticob yo'och pan. Jesús caj u chucaj u chan ruch yejer u c'ab u wich uva. Caj u yʌn t'ʌnaj C'uj:
―Bayo' C'uj, tech caj a ts'aj tenob u c'ab u wich uva.
Caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob. Caj ya'araj ti'ob:
―Rʌc uq'uex ca'ca' xot' techex a wu'quiquex u c'ab u wich uva. 28A je' u c'ab u wich uva in q'uiq'uer quir u nup'ur u t'ʌn a ba' caj u ch'ic araj C'uj uch. A je' cu bin joc'ar in q'uiq'uer soc yiric ya'ab mac cu bin u jawsicob u si'pirob. 29Quin wa'aric techex. Mʌ' in yʌnyʌn ca' uq'uic u c'ab u wich uva hasta cu xur t'ʌn. Ca' bin in wuq'uej yejerechex tu cu bin u reyinticob C'uj.
Jesús cu tsicbar ti' Pedro: Ca bin a wa'aric mʌ' a wer maquen
(Mr. 14.26‑31; Lc. 22.31‑34; Jn. 13.36‑38)
30Caj ts'oc u c'ayob caj joc'ob, caj binob ich u witsir Olivos. 31Caj c'uchob ich u jo'r u witsir Olivos. Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob:
―Techex tu cotorechex ca bin a p'ʌtiquenex ac'bir baje'rer, quire' ca' nup'uc u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric: “Quin cha'ic u quinsic a mac a cu cʌnantic yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Rajen cu bin u puts'urob yʌrʌc' tʌmʌn yuc.” 32Ca' bin in wʌc'ʌs riq'uir tin quimirir ―quij Jesús―, ti' ca bin a wiriquenex ich u ru'umin Galilea. Chen a teno' quin yʌn c'uchur ich u ru'umin Galilea.
33Pedro caj ya'araj ti' Jesús:
―Cax tu cotor in wet camsʌwinicob cu bin u p'ʌtiquechob. Chen a teno', mʌ' in p'ʌtiquech.
34Jesús caj ya'araj:
―Jach taj quin wa'aric tech Pedro. Mʌ' toy c'aynʌc cax ac'bir cax mʌna' u nup u tenin u c'ay cax ca bin a wa'aric ti' mac: “Mʌ' jin wer mac Jesús.”
35Caj ya'araj Pedro:
―Cax wa in quet quimin yejerech. Mʌ' jin wa'aric, mʌ' jin werech.
Bayiri' xan, caj ya'araj u yet camsʌwinicob.
Jesús cu t'ʌnic C'uj ich u chan corir Getsemaní
(Mr. 14.32‑42; Lc. 22.39‑46)
36Caj c'uchij Jesús yejer u camsʌwinicob ich u chan corir u c'aba' Getsemaní. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Te' a yʌn cutarex. Tar quin bin bʌytʌc quir in t'ʌnic C'uj.
37Jesús caj u pʌyaj tu pach Pedro yejer u pararob Zebedeo. Ca'tur u pararob. Jesús caj u yʌnxchun u tucur tu yor, bayiri' xan, caj u yʌnxchun u muc'yaj. Jach manan cu tucur caj c'uchij bʌytʌc. 38Caj ya'araj ti'ob:
―Jach tucur in ca'. Tan u jach bin in wor irej wa bin in ca' quimin. Te' a p'atʌrex mʌ' ja wenʌnex soc a yamtiquenex.
39Jesús caj bin u t'ʌnej C'uj. Jach bʌytʌc caj bin. Caj pʌch'raj caj u t'ʌnej C'uj. Caj ya'araj ti' C'uj:
―Wa tsoy ta t'ʌn tech, Tet. Mʌ' ja cha'ic in jach muc'yaj an ten bic caj a toc araj uch. Wa tsoy ta t'ʌn tech ca cha'ic in muc'yaj. Baxuc ten tsoy tin t'ʌn xan, ca' tac ti' ten a ba' a c'at ten.
40Caj riq'uij Jesús caj wʌc'ʌs ur tu yʌn u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Caj u t'ʌnaj Pedro:
―Mʌ' wa c'ucha'an a worex a muc'tic a wenex a tresechexe' ca' a yamtenex cax turi' hora? 41Mʌ' ja wenʌnex, t'ʌnex C'uj soc mʌ' u tumtiquex a worex quisin. Cax a chen c'at aja'anechex soc a t'ʌniquechex C'uj ti' ten. Chen mʌ' ju c'uchur a worex a muc'tic a wenʌnex quire' jach tac a wenʌnex.
42Caj wʌc'ʌs bin Jesús caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet:
―Wa tsoy ta t'ʌn, Tet, in muc'yaj ich cruz cax a ba' cu tar ten, tsoy.
43Caj ric' Jesús caj wʌc'ʌs urij ich u camsʌwinicob. Caj yiraj wenʌn u ca'ob. Mʌ' tu muc'tob u wenʌnob. Mʌ' u p'irir u wichob. 44Caj u p'ʌtaj u camsʌwinicob Jesús caj bin u ca' t'ʌnej C'uj. Mʌna' u nup u tenin u bin u t'ʌnic C'uj. Bayiri' caj u wʌc'ʌs t'ʌnaj u Tet an ten bic ca'che'. Baxuc caj u yʌn t'ʌnaj sam. 45Caj ur Jesús ich u camsʌwinicob caj ya'araj ti'ob:
―Tsoy a wenʌnex baje'rer, jes a bʌjex. Baje'rer c'uchij tu q'uinin tu chuquenob a teno' taren in yamtic mac tu cotor. Bin u c'ubiquenob ti' mac a yʌn u si'pir. 46Riq'uenex ―quij―, ca' xico'on ic pajic a mac a mucu c'ubiquen quire' tan u tar.
Chuc Jesús
(Mr. 14.43‑50; Lc. 22.47‑53; Jn. 18.2‑11)
47Ti' toy cu tsicbar Jesús caj c'uchij Judas Iscariote ra'iri' ti' u camsʌwinicob Jesús yejer a oncejo'. Yet taracob a jach pim. U rʌc ch'amʌnob u mascab, bayiri' u rʌc ch'amʌnob che', caj tarob quire' tuchi'ta'b ten u jach tsuririrob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. 48Mʌ' toy c'uchuc Judas ich Jesús caj u toc araj ti'ob a pimo':
―A ca wiriquex in ts'u'ts'ic u p'uc. Ra' ca chuquiquex.
49Seb caj u juts u bʌj ich Jesús caj ya'araj Judas ti' Jesús:
―Taren in wʌjcamsʌyʌjirech.
Caj uts'benta'b u p'uc ten Judas. 50Jesús caj u nuncaj:
―In yajech baj tarech a wirej?
Caj u juts'ob u bʌj a pim caj chucob u c'ʌb Jesús ca' xicob mʌcbir.
51Ti' yʌn ra' u camsʌwinic Jesús u nup. Caj u jit'aj u mascab caj u ch'ʌcaj u xiquin u c'urew u jach ts'urir sacerdote. Caj rac u xiquin. 52Jesús caj ya'araj:
―Jup a mascab tu pix. Mʌ' ja wirej, a mac cu quinsic mac yejer mascab raji' cu wʌc'ʌs bin quinsa'r yejer mascab. 53Mʌ' ja wirej, wa c'ucha'an in wor in t'ʌnic in Tet soc seb cu tuchi'ta'r yʌjmasirob u t'ʌn C'uj quir u taquicob ten. Jach pim yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. 54Chen mʌ' in t'ʌnic in Tet quire' ca' u yʌn nup'ur u t'ʌn, a caj u toc araj uch, soc u tar ten an bic caj u toc araj uch.
55Caj ts'oc u t'ʌnan Pedro caj ya'araj Jesús ti' a mac yʌjchuquirob Jesús:
―Biquinin caj tarechex tera' yejer che', bayiri' yejer a mascabex quir a chuquiquenex iren wa yʌjac'ricyʌjiren ba'. Rajra' ti' yʌnen ich carem naj caj in camsechex tu ca wocarex a c'ujintex C'uj. Biquinin mʌ' a toc chuquenex uch? 56A ba' u ber ten baje'rer, quire' caj u toc araj uch yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Quire' nup' a ba' ts'iba'an uch.
Ra'iri' u q'uinin u camsʌwinicob Jesús caj rʌc puts'ob. P'at Jesús tu junan.
Jesús caj bin purbir ʌcʌtan u jach ts'urir u winiquirob judío
(Mr. 14.53‑65; Lc. 22.54‑55, 63‑71; Jn. 18.12‑14, 19‑24)
57Yʌjchuquirob Jesús caj bin purbir Jesús ich Caifás. Ra' u jach ts'urir sacerdote. Bayiri' ti' yʌn yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Ti' yʌnob u jach ts'urirob u cajar u winiquirob judío a cu ya'aric a Nuxibo'. U rʌc much'quinmʌnob u bʌj xan. 58Pedro pachir u bin tu cu binob Jesús. C'ʌs nanach cu tar Pedro hasta c'uchij tu re'a'an yatoch Caifás. Caj oc ich tu re'a'an yatoch Caifás. Caj curaj yejer policía soc u yiric ba' u ber ti' Jesús.
59U jach ts'urirob sacerdote yejer tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío. Ti' u much'quinmʌnob u bʌj quir u wayticob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús soc u quinsa'r Jesús. 60Mʌ' c'ucha'an yor u waytob quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Cax jach pim mac cu tar quir u tus ta'quicob u jo'r Jesús. Pachir caj tarob ca'tur u winiquirob judío. 61Caj ya'arajob ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío:
―Tij cu'yaj ya'aric a je' xiba', cu bin u rʌc jubsic carem naj tu quij c'ujintiquex C'uj. Je' u ca' ts'ʌpquintique' u jer carem naj ca' bin ts'ocac u man mʌna' u nup u q'uinin.
62Caj ric' u ch'ictar Caifás caj ya'araj ti' Jesús:
―Biquinin mʌ' a c'ʌs nunquic ti' a mac tan u ta'quic a jo'r tech?
63Jesús mʌ' u c'ʌs nunquic. U jach ts'urir sacerdote caj u chuchaj C'uj caj ya'araj:
―C'uj cu yiric, a cuxa'ano'. Arej to'on wa tech u pararech C'uj a mac caj u toc araj C'uj yʌn u tar quir u ta'quic tu cotor mac? Arej to'on soc taj quic najtic.
64Jesús caj u nuncaj caj ya'araj:
―An ten bic caj a wa'araj raji' ten. Raji' ten ca bin a wiren ich u noj C'uj a jach manan chich u muc'. Quire' taren in yamtej tu cotor mac. Je' a wiric in tar tu muyarir ca'anan.
65U jach ts'urir sacerdote seb caj u jʌtaj u noc' quire' ts'ic. Quire' cu tucra' cu pach'ic C'uj Jesús, an ten bic caj u nuncaj Jesús rajen Caifás caj ya'araj:
―Ba'wir ti' u jer mac quir u ta'quic u jo'r? A bʌjirex caj a wu'yajex cu pach'ic C'uj. 66Arex ten ba' ca tucriquex ti'?
Robob u ts'urirob u winiquirob judío caj ya'arajob:
―Toc yʌn u si'pir ca' u yʌn u quimin.
67Caj u tubajob u wich Jesús caj u jʌts'ajob. U jerob caj u tac' jʌts'tajob Jesús. 68Caj u tus ya'arajob:
―Arej tenob mac tu tac' jʌts'tajech wa C'uj caj u tuchi'tajech quir a ta'quic mac tu cotor, quire' baxuc caj a wa'araj.
Mʌ' in wer mac Jesús
(Mr. 14.66‑72; Lc. 22.56‑62; Jn. 18.15‑18, 25‑27)
69Ti' toy yʌn Pedro ich tancab tu re'a'an yatoch Caifás. Caj u juts' u bʌj turiri' xquic ich Pedro. Ra' u c'urew Caifás. Caj ara'b ti' Pedro:
―A techo' ―quij ya'araj―, a wet man Jesús ich u ru'umin Galilea xan.
70Pedro caj ya'araj ʌcʌtan tu cotor mac:
―A teno', mʌ' in wer ba' ca wa'aric a techo'.
71Sansam caj bin Pedro ich u jor yatoch Caifás. U jer xquic caj yiraj caj ya'araj:
―A je' xiba' xano', yet man Jesús ra' cu tar ich u cajar Nazaret.
72Pedro caj ya'araj, caj u chucaj C'uj, caj ya'araj:
―A C'ujo' cu yiric. Mʌ' jin wiramʌn xib a ca c'atic teno'.
73Sansam caj u juts' u bʌj xib ich Pedro caj ara'b ti' Pedro:
―Taj tech a wet mʌn Jesús uch. A mʌ' quet baxuc a t'ʌn yejer Jesús.
74Caj ara'b Pedro, caj u chucaj C'uj, Pedro caj ya'araje':
―C'uj cu yiric, mʌ' in wiramʌn xib a je' ca wa'aric teno'. Cax cu quinsiquen C'uj.
Bayiri' caj c'aynʌj cax. 75Pedro caj u c'asaj yic' a ba' ara'b ten Jesús uch: “Mʌ' toy c'aynʌc cax mʌna' u nup u tenin ca bin a wa'aric mʌ' a wer maqueni'.” Caj joc' Pedro caj oc'nʌjij. Caj jach qui' oc'nʌjij Pedro, caj u jach tucraj u bʌj.

اکنون انتخاب شده:

SAN MATEO 26: lac

های‌لایت

به اشتراک گذاشتن

کپی

None

می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید