SAN LUCAS 11
11
Jesús cu camsic bic tabar ic t'ʌnic C'uj
(Mt. 6.9‑15; 7.7‑11)
1Ti' yʌn Jesús tu cu t'ʌnic C'uj uch caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj c'uchob u camsʌwinicob Jesús turi'. Caj ya'araj ti':
―Jach Ts'urir ―quij―, camsenob bic in t'ʌnicob C'uj an ten bic Juan caj u camsaj u camsʌwinicob.
2Caj nunca'b ti'ob ten Jesús:
―Ca' binex a t'ʌniquex C'uj. Baxuc a je'ra' ca waquex ti':
In Tetob a mac ti' yʌno' ich ca'anan. Quin c'atob soc tu cotor mac cu c'ujintiquech. Quin c'aticob tech ca' bin c'uchuc tu q'uinin ca' bin a reyintej ich yoc'ocab. 3Chan chuquej tenob in woch soc ti'bir yʌn tenob ti' u q'uinin baje'rer. 4Jawsej tenob in si'pirob a ba' si'pir caj in betajob quire' quin jawsicob u si'pirob in rac'ob cax a ba' c'asir caj u betajob ten xan. Mʌ' ja cha'ic in binob tu quin pʌyicob in si'pirob. Mʌ' ja cha'ic in ts'urinticob a ba' quin pachticob tin worob a c'aso'.
5Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Qui' tucrej a ba' u ber wa ca' bin xiquech tu yʌn a ju yajech cax chumuc ac'bir ti' ca bin a c'atic ti'. Ca wa'aric ti': “Chan chuquej ten a woch pan quire' a yajen, cax mʌna' u nup pan. 6Mʌ' ja wirej, tan tu c'uchur a mac u yajen, nach u tar, caj tarij quire' mʌna' ten quir in jansic.” 7A mac a ti' yʌn ich yatoch a mac a ju jach yaj, a mac tar c'atbir yoch. Jaj ixtʌco cu nunquic: “Mʌ' a pecsic in wor quire' caj in toc mʌcaj u jor in watoch. Toc ti' yʌnen yejer in parar tin wenʌnob. Mʌ' jin riq'uir in ts'ic tech a ba' a c'at.” 8Quire' ―quij Jesús―, taj quin wa'aric techex. Cax mʌ' u riq'uir u ts'ic ti' yoch quire' jach yaj yiric. Chen je' u riq'uir u ts'ic ti' a ba' u c'at quire' rajra' cu jach p'isic u bʌj u c'atic ti'. 9Baxuc ti' C'uj xan ―quij Jesús―: C'atej ti' C'uj, je' u ts'iquex tex. Cʌxtex a ba' a c'at, C'uj cu bin u cha'ic a wiriquex. C'atex ti' C'uj, irej a mac cu c'atic ich u jor naj, je' u ts'abʌr techex an bic ca c'atic. 10A teno', quin wac techex ―quij Jesús―, tu cotor mac a cu c'atic ti', je' u ts'abʌr ti'. Tu cotor mac cu cʌxtic a ba' u c'at, je' u yirique'. Tu cotor mac cu c'atic a ba' u c'at, an ten bic caj u c'ataj ti' xib ich u jor yatoch. Je' u ts'abʌr ti'.
11Caj ya'araj Jesús ti' u camsʌwinicob:
―Wa mac ti' yʌn ta wicnʌnex a yʌn u pararo' je' wa ju ts'ic ti' tunich wa caj u c'ataj yoch pan? Mʌ' ju ts'ic tunich ti'. Je' wa ju ts'ic ti' can quir u ch'ic wa cu c'atic yoch cʌy? Mʌ' ju ts'ic ti'. 12Je' wa ju ts'ic ti' roroch quir u chi'ic wa cu c'atic yoch ye'er cax. Mʌ' ju ts'ic ti'. 13A techexo' cax jach c'asechex a werex a ts'iquex ti' a parar a ba' jach tsoyo'. Jach manan tsoyir a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc a C'ujo' a ti' yʌn ich ca'anʌno' jach manan tsoyir cu ts'abʌr ti' u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu c'atic ti'e'.
Pac' u pach Jesús aca'an quisin ti'
(Mt. 12.22‑30; Mr. 3.19‑27)
14Caj u joc'saj quisin Jesús ti' a xibo' a mʌ' ju joc'ar u t'ʌne'. Caj ts'oc u joc'sic caj yʌnxchun u t'ʌn. Rajen jaq'uij yorob a pimo'. 15Chen yʌn mac mʌ' ya'abir caj u ya'arajob:
―A je' xiba' cu joc'sic c'ac'as quisin quire' yamta'b ten Beelzebú quire' ra' u Jach Ts'urir u quisinin.
16Chen ti' yʌnob u jerob u c'at u tus tumticob yor Jesús quir u yesic carem beyaj soc yerob wa tuchi'ta'b ten C'uj wa mʌ'. 17Chen Jesús yer ba' cu tucricob tu yorob tu pʌc'ob u pach u jach ts'urir quisin Jesús. Caj ya'araj ti'ob:
―Mʌ' ja wirej, tu cotor ru'um tu cu reyinticob rey. Wa ju jer junxot cu ts'ictarob yejer u jer junxot cu bin u rʌc ch'esicob u yet cajarob mʌ' ju p'at mac. Baxuc xan a mac p'eri' cʌjricob ich yatoch cax u wʌc'ʌs u bʌjob wa cu pacran ts'ictarob cu bin u ch'esicob u bʌj. 18Baxuc xan a Satanáso', wa ju winiquirob Satanás cu pacran ts'ictarob cu bin u rʌc ch'esicob u bʌj. Mʌna' mac cu bin u reyinticob Satanás. Quire' techex ta wa'arajex quin joc'sic in wet quisinin. Quire' caj u yamtajen Beelzebú. 19Wa baxuc quin joc'sic quisin an ten bic ca tucriquex. Baxuc arex ten bic u camsʌwinicobex, cu joc'sicob a quisinino'. Mʌ' u joc'sicob quire' yamta'b ten Beelzebú quire' a werex yamta'bob ten C'uj quir u joc'sicob. Mʌ' ja ta'quiquex in jo'r, tan in yamta'r ten Beelzebú. 20Mʌ' taj cu yamtiquen Beelzebú quir in joc'sic quisin. Chen u muc' C'uj quir in joc'sic a quisino'. Aro' cu yesic c'uchij tu q'uinin a reyintiquex C'uj.
21Ti' toy cu camsic Jesús caj ya'araj:
―A werex ―quij Jesús―, a mac jach chich u muc', irej a quisino', u mʌchmʌn u mascab quire' cu cʌnantic a ba' yʌn ti'. 22Ca' bin c'uchuc tu q'uinin cu tar a jach manan chich u muc', iren ―quij Jesús―. Cu ts'ictar yejer a quisino', cu rʌc to'car u mascab tu cu cʌnantic a ba' yʌn ti', cu ts'ocar u to'car ti', cu rʌc ch'ic u jʌsic ich u rac'ob.
23’Quire' a mac mʌ' ju yamtiquen cu yamtic a quisino' quire' a mac mʌ' ju yamtiquen irej, tan u joc'sic mac ca' xic erar ich c'ac'.
A c'ac'as quisino' caj urij a joc'sa'b cuche'
(Mt. 12.43‑45)
24Caj ya'araj Jesús ti'ob:
―A ucho' joc'sa'b quisinin ten mac tar cu mano' u quisinin ich tacay ru'um tu yʌn u yet quisinin. Caj u cʌxtaj tu cu jesic u bʌj. Chen mʌ' tu yiraj. A quisino' caj ya'araj: “Je' in ca' bin tu joq'uen a ucho' soc in wʌc'ʌs ocar ti'.” 25Caj sutnʌj a quisino' caj u yiraj a je' xiba', irej yatoch toc misa'an chen mʌna' mac yʌnin u pixam a xibo', toc qui' yor. 26Rajen caj bin u pʌyej siete yet quisinin jach manan c'as u yet quisino'. A ti' ucho' mʌ' nejach c'asi'. Caj rʌc ocob a quisino' quir u ts'urinta' a quisino' ten a xibo'. A xibo' a aca'an ti' quisin jach manan c'as baje'rer, a ucho' mʌ' nec'asi'.
A mac jach qui' yor jach jaj
27Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo'. Turi' xquic ich yicnʌnob caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús caj ya'araj:
―Mun tsoyir a nʌ'o' a tu ch'isajech a ta chuch a yim.
28Caj ya'araj Jesús:
―Jaj ixtʌc taj a ba' ca wac chen jach manan qui' yor a cu quibic u t'ʌn C'uj a tan u man tu tsoyir a ba' cu betic.
A mac jach c'aso' cu c'aticob yiricob carem beyaj
(Mt. 12.38‑42; Mr. 8.12)
29Caj u rʌc tar a pimo' uch quir u rʌc bʌcristicob Jesús, caj u yʌnxchun ya'aric uche':
―A techexo' ―quij Jesús―, a mac cuxa'an u q'uinin bajera' jach c'asechex quire' ca c'atiquex a wiriquex carem beyaj soc a werex wa tuchi'ten C'uj. Chen turi' cu bin ts'abʌr techex soc a werex caj u tuchi'ten C'uj. Cu bin u betej C'uj an ten bic caj u betaj ti' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, u c'aba' Jonás. 30Soc yerob winiquirob uch ich u cajar Nínive tuchi'ta'b ten C'uj Jonás. Baxuc ten ―quij Jesús―, soc a wer caj u tuchi'tajen C'uj xan.
31Ti' toy cu tsicbar Jesús ti' a pimo':
―Ca' bin c'uchuc ―quij Jesús―, tu q'uinin cu xur t'ʌn, a ray u q'uinino', cu bin riq'uir mac a quimen a ucho'. Cu bin tar xquic u reina u winiquirob u cajar Seba. Aro' tar cu bin ʌcʌtan C'ujo', cu bin u ta'quic a jo'rex a mac cuxa'an u q'uinin bajera', quire' c'as caj a betaj techex. Mʌ' ja wirej, a ray xquico' jach nach u tar uch quir yubic u t'ʌn Salomón quire' u nejach er ba' Salomón. Chen ti' yʌnen baje'ra' ―quij Jesús―, jach no'jen a teno'. A Salomón ucho' mʌ' nejach no'ji' chen techex mʌ' ja qui' quibiquex in t'ʌn. 32Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌn, a ray u q'uinin ca' bin xic ʌcʌtan C'uj tu cotor mac. Quire' u winiquirob tu cajar Nínive ca' bin ts'ocac u riq'uir tu quimen a ucho'. Tar cu binob ʌcʌtan C'uj quir u ta'quiquex a jo'rob. Quire' c'as caj betajex. Mʌ' ja wirej, robob caj u c'axajob yorob soc u p'ʌticob u c'asirob uch caj yubob caj u tsec'tic u t'ʌn C'uj Jonás. Mʌ' jach no'j a Jonás a ucho'. Caj u c'axob u yor u winiquirob u cajar Nínive. A teno' jach no'jen chen mʌ' tan a c'axiquex a worex ti' in t'ʌn.
Ij quich irej quib
(Mt. 5.15; 6.22‑23)
33U camsa'bar Jesús, irej cu t'ʌbic quib quir u yerc'ac'tic mac. Rajen Jesús caj ya'araj:
―A mac a cu t'ʌbic u quib ca' bin ts'ocar u t'ʌbic mʌ' u bʌric yejer xac. Mʌ' ju ta'quic u quib tu yatoch soc mʌ' yiric mac. Ca' bin ts'ocar u t'ʌbic cu chen na'sic ca'anan quir yerc'ac'tic a mac a cu yocar. Baxuc ten ―quij Jesús―. Mʌ' tin mucric u t'ʌn C'uj ti' techex. Caj in chen tsec'taj techex u t'ʌn C'uj ʌcʌtan tu cotor mac soc u rʌc u'wic. 34A quibo' quir u yerc'ac'tic mac. Rajen wa mʌ' p'ur buts' ti' u ras quib chʌca'an ic betic a ba' ij c'at. Wa p'ur buts' ti' u ras quib mʌ' u neyerc'ac'tic ba'. Rajen ac'bir ij cʌjtoch soc mʌ' chʌca'an ic betej a ba' ij c'at. Baxuc techex yejer a wichex wa tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, je' u yocar in t'ʌn tu quin camsic techex. Wa mʌ' tsoy ta t'ʌn ca wiriquenex, mʌ' u yocar in t'ʌn ta pixamex tu quin camsic techex, rajen a pixamex cu bin tu yac'birir. 35Rajen qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' ja ruc'siquex in t'ʌn ich a pixamex quire' wa ca mʌ'quintic in t'ʌn cu bin yac'birchʌjʌr a pixamex. 36Quire' wa ti' yʌn in t'ʌn ta pixamex wa mʌ' a c'ʌs ruc'siquex in t'ʌn ta pixamex cu bin u qui' yamtic techex soc a manex tu tsoyir. Mʌna' yac'birir ta pixamex. Aro' an ten bic cu yerc'ac'tic tech quib.
Jesús tan u ta'quic u jo'rob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés
(Mt. 23.1‑36; Mr. 12.38‑40; Lc. 20.45‑47)
37Caj ts'oc u tsicbar Jesús a ba' caj u camsaj sam. Caj tari' turi' a fariseojo' caj payij quir u janʌn ich yatoch. Caj binij Jesús caj oquij caj curʌj tu pojche'ir tu cu janʌn. 38Rajen jaq'uij yor a fariseojo' quire' mʌ' tu p'o'aj u c'ʌb Jesús, mʌ' toy janʌqui'. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' nanij u p'o'ic u c'ʌb mʌ' toy janʌqui'. Quire' cu tucricob baxuc cu qui'quinticob yor C'uj. 39Jesús yer jac'a'an yor a fariseojo', rajen caj u ya'araj ti':
―A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo', irechex ruch a ca p'o'iquex u pach chen tu japnin mʌ' a p'o'iquex. A techexo' u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u rʌquir a woch a ta qui' p'o'ajex tu pach chen u japnin mʌ' ta p'ojechexi', rajen ti' toy eq'ui'. A techex irex u ruchir a wochex chen p'o'a'an u pach, quire' ca qui' p'o'ic a c'ʌb soc mac yiric jach tsoyechex chen mʌ' a tucric wa p'o'a'an a pixamex. Jach ec' a pixamex quire' tu cotor a si'pirex. 40Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ic winiquir baxuc ic pixam, rajen mʌ' u chen c'at ca' ichinʌco'on ij winiquir, u c'at xan toc tsoy ic pixam xan. 41Soc yʌn techex jach tsoy a pixamex chuquex a ba' yʌn techex ti' a mac a mʌna' ti'.
42’Jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo' caj a chuquiquex turiri' a ba' yʌn techex ich a diezo' soc a ts'iquex ti' C'uj. Cax a ba' pʌc'ar quir a ts'ʌquic a bʌj, cax a ba' a ts'ac a woch, a turiri' ich a diezo'. Jot, cax mʌ' a ts'iquex ti', quire' mʌ' tan a yajquintic mac, mʌ' ca yajquintex C'uj. Ba' quiri' jach manan tsoyir ca' a yajquintex mac. Baxuc aro' ca' a yajquintiquex C'uj. Chen mʌ' a yʌn p'ʌtiquex a ts'iquex ti' C'uj a ba' nani ca ts'iquex ti'.
43’Jach otirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A c'at ca' u yiriquechexob jach no'jechex. Rajen a c'atex u cutan jach tsoy ich tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Baxuc a c'atex soc mac cu qui' t'ʌniquex tu cu najmʌnicob yoch.
44’A techexo', jach otsirechex u winiquirechex judío a fariseojo'. A techexo', u winiquirechex judío a fariseojo' irechex u mucnaj mac tu cu najmuquic mac, chen mʌna' u mucnaj, mʌ' chʌca'an. Rajen a mac a cu man tan u ch'ʌctic quire' mʌ' yer wa muca'an mac ti'.
45Ti' yʌn turi' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés caj u nuncaj caj ya'araj:
―Cax ca wa'aric ti'ob u winiquirob judío a fariseojo' tan a p'astiquenob quire' p'eri'enob yejer u winiquirob judío a fariseojo'.
46Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés:
―A techexo', jach otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ca ts'ʌric u pach a rac'ob u betic a ba' jach yaj quire' ca jenmastic u t'ʌn Moisés. Aro' irej a mac cu ts'ʌric u pach ca' u cuchej a ba' jach ar, chen u bʌjiri' mʌ' u yamtic u cuchej. Mʌ' ju c'at u cuchej.
47’Otsirechex yʌjcamsʌyʌjirechex u t'ʌn Moisés, ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj yʌjtsequirob u t'ʌn C'uj soc tsoy yiric tu cotor mac. Ra'iri' yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj a quinsa'b ten a nunquirex uch. 48Cax ca ts'ʌpquintiquex tunich tu mucnaj soc a sʌjtiquex yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Jach irex a nunquirex a mac tu quinsajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj quire' ich a tucurex a c'at a quinsenex.
49’Rajen C'uj a yer tu cotor ba' caj ya'araj: “Quin tuchi'tic yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj tu yʌnechex, yʌn jun yar cu bin u quinsicob, yʌn jun yar cu bin ts'abʌr u muc'yajob”, baxuc caj ya'araj C'uj uch. 50Jach taj caj a betajex an ten bic caj u ya'araj C'uj. Rajen ca bin a bo'otiquex u bo'orir tu ta quinsajobex, cax tu yʌnxchun tu cotor ba'. 51Quire' tu yʌnxchun u quinsicob Abel a ucho' hasta u q'uinin baje'rer caj u quinsajob Zacarías. Ti' caj u quinsajob Zacarías nʌts'a'an tu cu quinsicob wacʌx quir u ts'ic ti' C'uj baxuc c'ʌs nʌts'a'an carem naj. Je' a rʌc bin a bo'otiquex u bo'orir tu rʌc quinsa'b yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Ti' techex a mac cuxa'an u q'uinin baje'rer.
52Caj ya'araj Jesús ti' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés:
―Otsirechex techex ―quij Jesús―, ya'ab ca najtiquex ti' u t'ʌn Moisés. Ca camsic ti'ob xan, chen mʌ' a qui' camsej a ba' jach taje'. Mʌ' ja quibiquex a ba' ti' yʌn ich u t'ʌn Moisés. A mac a ju c'at u quibej mʌ' a cha'ic u quibic.
53Caj ts'oc u t'ʌn Jesús yejerob a fariseojo' yejerob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj bin Jesús, jach ts'icob u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsayʌjirob u t'ʌn Moisés robob u c'at na'sicob yor quinsac Jesús. 54Mʌ' ja wirej, caj u ch'uctajob yubejob ba' cu yac Jesús soc u binob u ta'quicob u jo'r Jesús quire' a ba' c'as caj u ya'araj.
اکنون انتخاب شده:
SAN LUCAS 11: lac
هایلایت
به اشتراک گذاشتن
کپی
می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید
© 1978, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.