HECHOS 13

13
Bernabé yejer Saulo cu yʌnxchun u tsec'ticob u t'ʌn C'uj ich tantanxer ru'um
1Bernabé ti' yʌn ich u cajar Antioquía uch tu cu naj much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u c'ujinticob C'uj. Ti' yʌn u jer xib Simón a boxe' yejer Bernabe. Ti' yʌn Lucio yejer Bernabé, ra' u cajar Cirene uch. Ti' yʌn Manaén yejer Bernabé, ra' tsemta'b ten u tet Manaén uch. Raji' gobernador Herodes u ru'umin Galilea. Ti' yʌn Saulo yejer Bernabé. Robob tʌcʌj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, yʌjcamsʌyʌjirirob u t'ʌn C'uj. 2U q'uinin caj u c'ujintob Jaj Ts'ur, mʌ' ju janʌnob, quire' caj u sʌjtob C'uj tu cu t'ʌnicob C'uj a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. A ray u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj caj u ya'araj ti'ob:
―Tetenex ―quij u Taj'or u Pixam C'uj―, ca' xicob u tsec'tob ra' in warmʌnob u beyajob uch.
3Caj ts'oc mʌ' ju janʌnob, quire' cu sʌjticob C'uj bayiri' xan, barej caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj, a ti' much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob, caj u ts'anc'ʌbtajob Bernabé yejer Saulo soc u c'ʌmicob u beyajob Saulo yejer Bernabé. Jeroj tune', caj u tuchi'tajob ca' xicob tu beyajob.
Bernabé yejer Saulo cu binob ich u petenin Chipre
4Baxuc toc ara'b ti'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ti' binob Bernabé yejer Saulo. Ti' binob ich u cajar Seleucia, u jor chem Seleucia. Caj u yirajob chem caj ocob quir u binob ich u petenin c'ac'nab Chipre. 5Caj c'uchob tu jor chem, a pach u c'aba' Salamina. Tiri' joc'obi' ich u cajar Salamina. Ti' caj u yʌnxchun u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Yet taracob Juan Marcos quir u yamta'ob tu cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj. 6Caj manob u rʌc ch'ʌctob u petenin Chipre. Tiri' cu manob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj hasta c'uchijob ich u cajar Pafos. Tiri' caj u nupob turiri' u winiquir judío, u c'aba' Barjesús. Raji' cu c'ʌyic mac, a Barjesúso'. U bʌjiri' tus a'aric yʌjtseq'uiren u t'ʌn C'uj, u chen tusarbar. 7A je' Barjesúsa', ti' yʌn yejer Sergio Paulo. Raji' gobernador, mʌ' jach chich u jo'r quir u cʌnic. T'ʌnij Bernabé yejer Saulo ca' tacob tsec'bir yubej u t'ʌn C'uj, quire' u c'at yubic u t'ʌn C'uj Sergio Paulo. 8A Barjesúso', a cu c'ʌyic mac, pach u jer u c'aba' xan, Elimas u jer u c'aba'. Raji' caj u ma'quintaj soc mʌ' u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich Sergio Paulo soc mʌ' u yacsic tu yor. Elimas u c'at ya'aric yʌjc'ʌyir mac. 9Chen Saulo a mac yʌn u jer u c'aba' xan. Pablo u jer u c'aba'. Pablo caj u qui' pʌctaj u wich yʌjc'ʌyir mac. Raji' caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, Pablo, rajen caj u t'ʌnaj yʌjc'ʌyir mac. 10Caj u ya'araj ti':
―U pararech quisin. Yʌjtusarirech ti' mac a techo'. Ca betic a ba' cu ya'aric tech quisin. Ca ma'quintic tu cotor a ba' jach tsoye'. Tech ca jer mastic u t'ʌn C'uj soc mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj, ta t'ʌn. Biquinin mʌ' a p'ʌtic a camsic a baxuco'? 11Baje'rer, Jaj Ts'ur cu bin u ts'ic tech a si'pir. Je' u yac'birchʌjʌr a wich soc ya'ab q'uin mʌ' ja wir a ber, mʌ' ja bin a wirej chunq'uin.
Seb caj ac'birchʌjij u wich. Mʌ' ju yir u ber, rajen caj u cʌxtaj mac yʌjmʌchir u c'ʌb quir u payʌr u ber. 12Barej, gobernador caj u yiraj bic ac'birchʌjij u wich Barjesús, jeroj caj u yacsaj tu yor gobernador, quire' jach jaq'uij yor caj yubaj u camsa'ob u t'ʌn C'uj.
Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía a ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia
13Pablo caj u cʌxtaj chem quir u bin Pablo yejer u yet beyajob, jeroj caj ruc'ob ich u cajar Pafos caj c'uchob ich u jor chem Perge. Ra' ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia. Barej, caj c'uchob ich u cajar Perge, caj u p'ʌtaj u beyaj caj sutnʌj tu pach Juan Marcos. Tar bin ich u cajar Jerusalén. 14U bʌjiri'ob Pablo yejer Bernabé caj u p'ʌtajob u cajar Perge. Caj binob, tar u wich u binob ich u cajar Antioquía, a ra cajaro' ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia. Caj c'uchij tu q'uinin cu je'rar u winiquirob judío, jeroj caj ocob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ocob, caj curʌjob. Mʌ' ja wirej, caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío. 15Caj ts'oc u xaquic u t'ʌn C'uj quir u yubicob tu cotor mac a ti' yʌn ich u chan najir. Mʌ' ja wirej, caj u xacaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquirob Moisés, yejer a ba' caj u ts'ibtajob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch. Caj u t'ʌnajob Pablo yejer Bernabé. Caj t'ʌnij u jach ts'urirob u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj ti':
―Toc arej tenob, in wet winiquirob judío ―quij―, a cu chichquintic ij corex. Arej to'onex, baje'rer quen.
16Rajen Pablo caj ric' ch'ictar quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti'ob. Caj u yes u c'ʌb soc mʌ' u t'ʌnob, jeroj caj u ya'araj:
―U'yex a ba' quin wa'aric techex u xibirechex u winiquirechex israel, baxuc a techexe' a mac a cu sʌjticob C'uj. U'yex a ba' quin wa'aric. 17Raji' quij c'ujintiquex u c'ujir u winiquirob israel, a ra' tu tetaj ic nunquirex uch. Raji', tun, caj u cha'j u pimtarob uch ti' toy yʌnob ich u ru'umin Egipto. Mʌ' wa caj u yesaj u muc' C'uj, ra' u q'uinin caj u joc'saj ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, caj u pʌyaj u berob uch. 18A C'ujo', caj u cʌnantaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin ich tacay ru'um an ten bic u cʌnanta'r chan ochir ten u nʌ'. 19Mʌ' wa C'uj caj u ch'esajo' u winiquirob canaán? Caj u rʌc ch'esaj u cajarob a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Canaán. Caj u toc rʌc ch'esaj siete u cajarob a ti' yʌnob ich u ru'umin Canaán uch, quir u rʌc sijir ti' ic nunquirex uch, soc robob yʌnin u ru'umob. 20Caj ts'oc u jʌsic ti'ob u ru'umin, caj manij cuatrocientos yaxq'uin, pachir a C'ujo', caj u tetaj u jach ts'urirob u winiquirob israel quir u ts'urinta'r tenob u winiquirob israel. A ray u winiquirob israel quir yiricob wa qui' yorob, wa yʌn c'as ti'ob. Caj jach ts'urinta'bob u winiquirob israel hasta c'uchij tu q'uinin u tar Samuel, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj.
21Caj u ya'araj Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir, tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío:
―Ic nunquirex caj u c'ataj ti' C'uj uch, quir u teticob u rey quir u reyinticob ic nunquirex. Rajen tuchi'ta'b Saúl ten C'uj quir u reyinta'r ten ic nunquirex. Ra' u tet Saúl u c'aba' Cis. Ra' u yo'nen Saúl, Benjamín. Saúl caj u reyintaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin. 22Tu cu reyinta'r caj ruc'sa'b ten C'uj, caj oc u ts'aj ti' David reyir. Mʌ' ja wirej, u tet David Isaí uch. C'uj caj u ya'araj ti' David: “In wer a David cu jach qui'quintic in wor. Raji' cu quibic tu cotor ba' quin wa'aric ti'.” 23Mʌ' ja wirej, turiri' u ca' parar u ca' parar u nunquir David, raji' Jesús. Quire' caj u toc araj C'uj uch: “Je' u tar u ca' parar u ca' parar ti' u nunquir David ca' bin tac tu q'uinin, a cu bin u taquic u winiquirob israel.” Rajen tarij Jesús. 24Mʌ' toy yʌnxchunac u camsic Jesús, ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, caj u tsec't u t'ʌn C'uj ich tu cotor u winiquirob judío. A Juano', caj ya'araj ti'ob: “Ca' a c'axex a worex, ca' a p'ʌtex a c'aso', soc ca' acsaquex ja' ta jo'rex.” Ra' quir u yesicob caj c'axob tu yorob. 25Jach tabar u ts'ocar u tsec'tic u t'ʌn C'uj Juan, caj u ya'araj Juan: “A techexo', ca tucriquex Cristojen, a ca pajiquex u tar. Mʌ' teni'. Pachir u tar tin pach. A teno', tin t'ʌn mʌ' jach patareni' quir in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb. Quire' jach carem a cu tar tin pacho'.”
26A teno', quin t'ʌniquechex in wet winiquirob judío, quire' a to'onexo', u pararo'onex ic nunquirex Abraham. Ra' quin t'ʌnicobo' a mac a cu sʌjticob C'uj, a mac a ti' yʌnob tera' baje'rer. C'uj u c'at ca' ij cu'yex u t'ʌn quir u taquico'onex tu cotor, rajen tuchi'ta'b u t'ʌn quir ij cu'yex u t'ʌn C'uj. 27A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén, mʌ' ju c'ʌ'otajob Jesús. Mʌ' yerob maqui' uch, mʌ' ju najtajob tu ts'iba'an ten a xibo', a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, quire' caj u c'atajob ti' u winiquirob romano ca' quinsacob ti' Jesús. Jeroj caj u nup'sajob a ba' caj u toc araj a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch, cax rajra' cu xaquicob aro' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ca' bin c'uchuc tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío. 28Cax mʌna' u si'pir Jesús, caj u c'atajob a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, caj u c'atajob ti' Pilato ca' quinsacob ti' Jesús. 29Barej caj ts'oc u nup'sicob a ba' ts'ibta'bob ti' a xibob, a ts'a'b u tucur ti'ob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj ti' Jesús. Jeroj tune', caj ensa'b Jesús tu bʌja'an ich u cruz, caj binob t'ajbir u baquer ich u japnin tunich. 30Chen C'uj caj u ric'saj ti' u quimirir ca' wʌc'ʌs cuxrac Jesús. 31A mac a yet taracob Jesús uch, caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea tu cu bin ich u cajar Jerusalén. A je' yet taracob caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u q'uinin caj u yesaj u bʌj Jesús ti' a yet manacob uch caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Rajen a ju yet manacob uch caj u manob u tsicbʌticob u t'ʌn Jesús. A ba' caj u yirajob u betic Jesús uch, ra' cu manob u tsicbʌtob ti' tu cotor mac.
32-33Rajen ti' yʌnenob baje'rer soc in tsicbarob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Soc a werex a ba' caj u toc araj C'uj ti' ic nunquirex uch, toc nup'sa'an to'onex a mac a u ca' pararob ic nunquirex. Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj caj u nup's u t'ʌn C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an jun xot' u t'ʌn C'uj, cu ya'aric salmo ca'tur: “A techo', in pararech, baje'rer quin wesic tech ʌcʌtan tu cotor mac soc yerob tu cotor mac in pararech.” 34A ucho', caj u ya'araj C'uj xan: “Je' u riq'uir ti' u quimirir soc mʌ' u tu'tar u winiquirir.” Rajen ara'b ten C'uj ti' a mac a cu bin tar: “Je' in betic tech an ten bic caj in wa'araj ti' David. Jach taj je' in betic an ten bic caj in toc araj uch, quij.” 35Rajen C'uj arej ich u jer salmo a cu t'ʌno' irej wa Jesús cu t'ʌn uch caj u ya'araj: “In wer mʌ' ja cha' u tu'tar in winquirir quire' a pararen.” 36Mʌ' ja wirej, ti' toy cuxa'an ic nunquirex David uch, raji' caj u toc betaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Barej caj ts'oc u yamtic u yet winiquirob judío caj quimij David. Caj mucob ic nunquirex David uch, caj tu'jij u winquirir David. 37Chen u winquirir Jesús mʌ' tu'jiji'. Mʌ' ja wirej, u winquirir Jesús ric'sa'b ten C'uj ti' u quimirir. 38Mʌ' wa a werex, in wet winiquirob judío quire' a ba' caj u betaj Jesús, jeroj, tan u tsec'ta'r techex bic cu jawʌr a si'pirex. 39A ucho', a c'atex quir u jawʌr a si'pirex, chen mʌ' c'ucha'an a worex quir a jawsiquex a si'pirex ti' u t'ʌn Moisés. Baje'rer, c'ucha'an a worex a jawsiquex a si'pirex wa ca chen acsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. Cax wa techex cax tu cotor mac. 40Rajen, qui' irej techex, soc mʌ' u tar techex a baxuc caj u ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch, barej caj u ya'araj:
41Qui' irej a techexo' a mac a cu p'astic a ba' cu ya'aric C'uj. Ca' jacac a worex. Ca' quimiquechex. Quin bin betic, quij C'uj, a ba' mʌ' yirmʌn mac mʌ' biq'uin yirmʌn a ray u q'uinin ti toy cuxa'anechex. Cax cu tar ya'aric techex mʌ' ja bin a quibiquex, quire' chich a jo'rex.
A baxuc caj ts'oc u t'ʌn Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir.
42Barej caj joc'ob Pablo yejer Bernabé ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj tarob u c'atej a mʌ' u winiquirob judío ca' wʌc'ʌs tarob u tsec'tejob u t'ʌn Jesús tu q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío. Ca' bin tac u jer u q'uinin quir u je'rar, ra' u q'uinin quir u tsec'tic ti'ob. 43Barej caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir, caj rʌc joc'ob. Ya'ab u winiquirob judío, yejer ya'ab a mac a cu c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, ich a ray chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj sayob tu pach Pablo yejer Bernabé. Pablo yejer Bernabé caj tsicbanʌjob yejer a cu sayʌrob tu pachob, caj u chich arajob ti'ob wa ju qui' acsiquicob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc mʌ' u p'ʌticob u t'ʌn C'uj.
44Caj c'uchij tu q'uinin, u jer u q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío, orac tu cotor mac tarob u much'quinticob u bʌj a mac a cʌja'anob ich u cajar Antioquía, caj tarob yubicob u t'ʌn C'uj. 45Caj u yirajob u winiquirob judío caj u rʌc tarob yubob u t'ʌn C'uj, caj choquij yorob u winiquirob judío. Rajen caj u yʌnxchun u c'amquinticob u t'ʌn, rajra' yaricob:
―Mʌ' taji' a ba' cu camsic Pablo.
Caj p'asta'b Pablo ten u winiquirob judío. 46Rajen caj u t'ʌnajob u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé. Mʌ' u jac'ar u yorob Pablo yejer Bernabé. Caj u ya'arajob ti'ob:
―Caj u ya'araj ten C'uj ca' in yʌn tsec'tej u t'ʌn ich u winiquirob judío. Pachir bin xiquenob in tsec'ticob ich a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, mʌ' ja sʌjtiquex u t'ʌn C'uj, mʌ' a c'atex a c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj quir a cuxtarex munt q'uin. Rajen, baje'rer bin in ca' in p'ʌtechex. Bin in ca' in tsec'tejob u t'ʌn C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío. 47Mʌ' ja wirej, caj u toc araj tenob Jaj Ts'ur uch:
Tin tetech Pablo quir a bin a tsec'tic in t'ʌn ti' a mʌ' u winiquirob judío cax tu cʌja'anob ich yoc'ocab soc yerob u cuxtarob munt q'uin.
48Barej caj yubob ya'aric Pablo a mʌ' u winiquirob judío ajera', caj qui'jij yorob. Jeroj tune', caj u ya'arajob:
―Jach tsoy u t'ʌn C'uj.
Caj u yacsajob tu yorob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Rajen tu cotor a mac a teta'an ten C'uj quir u cuxtar munt q'uin caj u yacsob tu yorob. 49Rajen a yacsmʌnob tu yorob caj manob u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich u ru'umin Pisidia. 50Chen u winiquirob judío a mʌ' ju yacsob tu yorob caj tsicbanʌjob yejer xquic ca' p'usacob u yorob. A je' xquica', jach sʌjta'b ten tu cotor mac ich u cajar Antioquía. A je' xquica', cu c'ujinticob C'uj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiri' robob u winiquirob judío caj u tsicbʌtajob ti' u jach ts'urirob u cajar quir u p'usa'r u yorob soc u ts'ictarob yejer Pablo yejer Bernabé, rajen jach ts'iquijob, rajen caj u chucajob u pachob Pablo yejer Bernabé ten u jach ts'urirob u cajar Antioquía. Jeroj tune', joc'sa'b Pablo yejer Bernabé ich u ru'umin Pisidia. 51Tu yʌn jitajob u pech' xʌnʌb Pablo yejer Bernabe, caj u titajob u noy u ru'umin u pech' xʌnʌb. Caj u titajob soc yesicob ti'ob bin u ca' p'ʌtejob u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' a mac ich u cajar Antioquía. Jeroj tune', caj ruc'ob caj binob ich u cajar Iconio. 52Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía jach qui' yorob. Caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj a yacsmʌnob tu yorob.

اکنون انتخاب شده:

HECHOS 13: lac

های‌لایت

کپی

مقایسه

به اشتراک گذاشتن

None

می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید