Lucca 4

4
Tentazione di Ghjesù
(Mt 4,1-11; Mc 1,12-13)
1Ghjesù pienu di Spiritu Santu vultò da u Ghjurdanu è fù purtatu da u Spiritu in lu disertu, 2duv'ellu fù messu à u provu quaranta ghjorni da u diavule. Tutti quelli ghjorni, stete senza manghjà è quand'elli funu compii i ghjorni, ebbe a fame. 3È u diavule li disse: «sì tù sè figliolu di Diu, dì à sta petra ch'ella diventi pane.» 4È Ghjesù li rispose: «hè scrittu chì l'omu ùn camparà micca solu di pane#4,4 Dt 8,3.5U diavule u purtede più in sù, li fece vede ind'una stonda tutti i regni di a tarra 6è li disse: «ti vogliu dà tutta issa putenza cù a so gloria parchì hè stata messa in manu à mè è à qual'ella mi pare a dò. 7Sì tù mi ti inghjinochji davanti, sarà tutta da tè.» 8Ghjesù rispose è disse: «hè scrittu:
pricarè u Signore, u to Diu
è sirvarè à ellu è basta # 4,8 Dt 6,13 .
9U diavule u purtede in Ghjerusaleme, u messe annantu à a cima di u tempiu è li disse: «si tù sè figliolu di Diu, lampati sottu, chì a scrittura dice:
10 cumandarà à i so anghjuli
ch'elli ti piglinu in custodia
11è:
purtaranu cù e so manu,
chì tù ùn incapucci in qualchì petra # 4,11 Lc 4,10-11; Sal 91,11-12.
12Ghjesù li rispose: «hè statu dettu: ùn mittarè micca à u provu u Signore u to Diu#4,12 Dt 6,16.13Compie tutte e so pruvature, u diavule li s'alluntanò par un tempu.
U cumenciu di a predicazione in Galilea
(Mt 4,12-17; Mc 1,14-15)
14Ghjesù vultò in Galilea cù a putenza di u Spiritu, è a so nomina fù purtata in lu circondu sanu. 15È insignava in le sinagoghe ed era vantatu da tutti.
Ghjesù ricusatu in Nazarè
(Mt 13,53-58; Mc 6,1-6)
16Andò in Nazarè duv'ellu era statu allivatu, è intrede cum'è di solitu in la sinagoga, u ghjornu di u sabbatu è s'arrizzede par leghje, 17è li fu datu u libru di u prufeta Isaia, ellu l'aprì è truvede u locu duv'ellu hè scrittu cusì:
18 U Spiritu di u Signore hè addossu à mè
par via ch'ellu mi hà sceltu,
da purtà a nutizia bona à i povari,
mi hà mandatu ad annunzià a liberazione à i prighjuneri
è à i cechi a vista,
par ch'elli sianu libarati quelli chì eranu oppressi,
19è par annuncià l'annu di grazia di u Signore#4,19 Is 61,1-2..
20Poi, avvoltu u libru, u rese à u servu è si calò à pusà, è tutti, in la sinagoga, li avianu l'ochji addossu. 21Tandu, messe à dilli: «oghje issu scrittu vene cumpiitu in lu mentre chì voi l'avete indì l'arechje.» 22È tutti li facianu tistimunianza, maravigliendusi di e parolle di grazia ch'ellu avia in bocca è dicianu: «ma què ùn hè po u figliolu di Ghjaseppu?» 23Ghjesù li disse: «di sicuru chì voi m'ate da mintuvà issu pruverbiu: “o medicu, cura ti da par tè;” tuttu ciò chì noi avemu intesu dì chì tù feci in Cafarnau, fà la quì, in lu to paese!» 24È disse: «da veru, a vi dicu, nisun' prufeta hè ricivutu bè in li so lochi. 25A vi dicu, ci eranu parechje veduve in Israele, à i ghjorni d'Alia, quand'ellu vense chjosu u cele trè anni è sei mesi, è ch'ella fù fame nera in lu paese sanu#4,25 Vede 1 Rè 17,8-16. 26è puru à nisuna d'elle fù mandatu Alia, fora di una donna veduva in Sarepta, in li lochi di Sidone#4,26 Vede 1 Rè 17,1.. 27Ed eranu parechji, dinò, i liparosi, in Israele, à i ghjorni di u prufeta Aliseu, è puru, nisunu d'elli fù purificatu, fora di Naimanu u Sirianu#4,27 Vede 2 Rè 5,1-14.28Sintendu quessa, in la sinagoga, funu tutti pigliati di rabbia, 29si pisonu, u caccionu fora da a cità è u purtonu sinu à una elpa di a muntagna duv'ella era custrutta a so cità, par lampallu sottu. 30Ma ellu, li passede à mezu è si ne andò.
L'omu cù u spiritu impuru
(Mc 1,21-28)
31Falede in Cafarnau, cità di a Galilea, è insignava u ghjornu di u sabbatu; 32è si maravigliavanu di u so insignamentu, chì parlava cun autorità. 33È in la sinagoga, ci era un omu chì avia un spiritu di dimoniu impuru, è chì gridò à alta voce: 34«eh! Chì ci ai cùn noi, o Ghjesù Nazarenu? Sè vinutu à stirpacci? A sò qual'ì tu sè: u Santu di Diu.» 35Ghjesù u litticò, dicendu: «stà zittu è esci da st'omu.» U dimoniu lampede l'omu à mezu è iscì senza falli male. 36Tutti si firmonu à bocca aparta è, trà di elli, dicianu: «chì sarà sta parolla chì cumanda à i spiriti impuri cù a forza è a putenza, è elli escenu?» 37È a so nomina andava sparta in lu circondu sanu.
Ghjesù guarisce parechje parsone
(Mt 8,14-17; Mc 1,28-34)
38À l'esce da a sinagoga, andede in casa di Simone. A sociara di Simone era acciaccata da a frebba è li dumandedinu di succorrela. 39Ellu li si inchjinò sopra, litticò a frebba è a frebba lasciò a donna. Quella s'arrizzede subitu è messe à serveli. 40Ciuttatu ch'ellu fù u sole#4,40 Vede Mc 1,32 è a nota., tutti quelli chì avianu malati di qualsiasi malatia i li purtedinu. È ellu impunì e manu à ognunu, è i guarì. 41È da parechji, iscianu ancu i dimonii chì briunavanu è dicianu: «tù sè u figliolu di Diu.» Ma ellu i litticava è ùn li lasciava parlà, chì a sapianu ch'ellu era u Cristu. 42Toccu u fà di u ghjornu, iscì è andede ind'un locu scantatu. È a ghjente u circava è ghjunse duv'ellu era, è u vulianu ritene, ch'ellu ùn si ne andessi. 43Ma li disse: «mi tocca dinò ad annuncià a nutizia bona di u Regnu di Diu à l'altre cità, chì apposta sò statu mandatu.» 44È pridicava in le sinagoghe di a Ghjudea#4,44 A Ghjudea: certi manuscritti anu a Galilea..

اکنون انتخاب شده:

Lucca 4: 4EvCors

های‌لایت

کپی

مقایسه

به اشتراک گذاشتن

None

می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید