San Marcos 6
6
Li Jesús quitzꞌekta̱na̱c aran Nazaret
1Li Jesús qui-el saꞌ li naꞌajej aꞌan ut co̱ saꞌ lix tenamit rochbeneb lix tzolom. 2Saꞌ li hiloba̱l cutan co̱ saꞌ li cab li nequeꞌxchꞌutub cuiꞌ ribeb laj judío. Qui-oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal queꞌabin re ut quilajeꞌsach xchꞌo̱l chirabinquil ut queꞌxye chi ribileb rib: —¿Bar xtzol lix naꞌleb? ¿Cꞌaꞌru chi naꞌlebil li naxnau? ¿Chanru nak naxba̱nu li milagro? chanqueb. 3—¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌin laj pechꞌ? Ut, ¿ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ lix María lix naꞌ? ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ laj Jacobo li ri̱tzꞌin ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌin eb li ri̱tzꞌin li cuanqueb saꞌ kaya̱nk? chanqueb. Ut queꞌchal xjoskꞌil saꞌ xbe̱n. 4Ut li Jesús quixye: —Junak profeta naqꞌueheꞌ xlokꞌal yalak bar, abanan saꞌ lix tenamit ut saꞌ xya̱nkeb li rechꞌalal ut saꞌ rochoch incꞌaꞌ naqꞌueheꞌ xlokꞌal.— 5Ut incꞌaꞌ quiru quixba̱nu li milagro saꞌ lix tenamit xban nak incꞌaꞌ queꞌxpa̱b nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcuiꞌ li yaj quixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb re nak teꞌqꞌuira̱k. 6Ut li Jesús quisach xchꞌo̱l chirilbaleb nak incꞌaꞌ nequeꞌxpa̱b nak cuan xcuanquil. Ut nak qui-el aran, co̱ saꞌ chixjunil li cꞌaleba̱l chixtzolbaleb li tenamit.
Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal resil li colba-ib
7Tojoꞌnak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi caꞌcabil ut quixqꞌueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musikꞌej. 8Ut quixye reheb: —Ma̱cꞌaꞌ cꞌaꞌru te̱cꞌam nak texxic, caꞌaj cuiꞌ le̱ xukꞌ. Incꞌaꞌ te̱cꞌam e̱tzacae̱mk, chi moco junak bo̱ls, chi moco tumin te̱cꞌam. 9Caꞌaj cuiꞌ le̱ xa̱b cuan che̱rok te̱cꞌam ut caꞌaj cuiꞌ le̱ rakꞌ cuan che̱rix te̱cꞌam.— 10Ut quixye ajcuiꞌ reheb: —Nak texcuulak saꞌ junak tenamit, saꞌ li cab tex-oc cuiꞌ chi hila̱nc, aran texcana̱k ut incꞌaꞌ yal yo̱kex chixjalbal e̱naꞌaj. Nak ac xic e̱re saꞌ jalan chic tenamit, tojoꞌnak te̱jal le̱ naꞌaj. 11Cui texcuulak saꞌ junak naꞌajej bar cuiꞌ incꞌaꞌ texcꞌulekꞌ chi moco teꞌraj rabinquil le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk riqꞌuineb te̱chikꞌ li poks che̱rok joꞌ retalil li raylal teꞌxcꞌul. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak kꞌaxal cuiꞌchic li raylal teꞌxcꞌul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin, chan. 12Joꞌcan nak queꞌco̱eb lix tzolom li Jesús ut queꞌxchꞌolob xya̱lal chiruheb li tenamit re nak teꞌxyotꞌ xchꞌo̱l ut teꞌxjal xcꞌaꞌuxeb. 13Queꞌrisi nabal li ma̱us aj musikꞌej riqꞌuineb ut queꞌxqꞌue li aceite saꞌ xjolomeb li yaj joꞌ retalil xcuanquil li Dios ut queꞌxqꞌuirtesiheb.
Nak queꞌxcamsi laj Juan laj Cubsihom Haꞌ
14Li tenamit yo̱queb chixserakꞌinquil li milagro yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nak quirabi aꞌan, li rey Herodes quixye: —Aꞌan laj Juan laj Cubsihom Haꞌ. Xcuacli cuiꞌchic chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak. Joꞌcan nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagro, chan. 15Ut cuan queꞌyehoc re nak aꞌan li profeta Elías. Ut cuan ajcuiꞌ queꞌyehoc re nak aꞌan jun li profeta joꞌ li profeta queꞌcuan najter. 16Ut nak quirabi aꞌan, laj Herodes quixye: —Aꞌan laj Juan li quintakla xchꞌotbal xcux. Aꞌan xcuacli chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak, chan. 17Quixye chi joꞌcan xban nak aꞌan quitaklan re xchapbal laj Juan. Queꞌxbacꞌ ut queꞌxqꞌue saꞌ tzꞌalam. Quixba̱nu chi joꞌcan xban nak joꞌcan quiraj lix Herodías. Lix Herodías aꞌan rixakil laj Felipe, ri̱tzꞌin laj Herodes ut laj Herodes quixcꞌam chokꞌ rixakil. 18Nak toj ma̱jiꞌ naqꞌueheꞌ saꞌ tzꞌalam, laj Juan laj Cubsihom Haꞌ quixye re laj Herodes: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xacꞌam chokꞌ a̱cuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riqꞌuin la̱ cui̱tzꞌin, laj Felipe, chan re. 19Riqꞌuin aꞌan ma̱ caꞌchꞌin nak quijoskꞌoꞌ lix Herodías saꞌ xbe̱n laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan incꞌaꞌ naru xban nak laj Herodes incꞌaꞌ quixcanab chixcamsinquil. 20Laj Herodes naxnau nak laj Juan ti̱c xchꞌo̱l ut santil cui̱nk. Joꞌcan nak naxucuac ut incꞌaꞌ naraj nak ta̱camsi̱k. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta cꞌajoꞌ nak naqꞌueheꞌ chi cꞌoxlac xban li a̱tin nayeheꞌ re. 21Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Joꞌcaꞌin quicꞌulman. Nak laj Herodes quixninkꞌei lix chihab, quixbokeb chi cuaꞌac li ni̱nkeb xcuanquil saꞌ li tenamit, ut quixbokeb ajcuiꞌ li nequeꞌtaklan reheb li soldado ut joꞌcan ajcuiꞌ chixjunileb li xni̱nkal ru cui̱nk re Galilea. 22Lix coꞌ lix Herodías qui-oc bar yo̱queb cuiꞌ chi cuaꞌac li ulaꞌ ut qui-oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcuiꞌ chiruheb li ulaꞌ. Joꞌcan nak laj Herodes quixye re li xkaꞌal: —Ta̱tzꞌa̱ma cue li cꞌaꞌru ta̱cuaj ut la̱in tinqꞌue a̱cue, chan. 23Ut quixye ajcuiꞌ re li xkaꞌal: —Saꞌ xcꞌabaꞌ li Dios, tinqꞌue a̱cue li cꞌaꞌru ta̱patzꞌ cue. Usta yijach lin jun cablal ta̱patzꞌ cue, tinqꞌue a̱cue, chan. 24Ut li xkaꞌal co̱ chixpatzꞌbal re lix naꞌ: —¿Cꞌaꞌru us tintzꞌa̱ma re? chan. Ut lix naꞌ quixye re: —Tzꞌa̱ma re nak tixqꞌue a̱cue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haꞌ, chan. 25Saꞌ junpa̱t co̱ li xkaꞌal riqꞌuin laj Herodes ut quixye re: —La̱in tincuaj nak anakcuan ajcuiꞌ ta̱qꞌue cue saꞌ junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haꞌ, chan. 26Ut laj Herodes cꞌajoꞌ nak quirahoꞌ saꞌ xchꞌo̱l. Abanan ma̱cꞌaꞌ chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ulaꞌ queꞌabin re nak quixye saꞌ xcꞌabaꞌ li Dios tixqꞌue re li cꞌaꞌru tixtzꞌa̱ma. 27Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixcꞌambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado co̱ saꞌ tzꞌalam chixchꞌotbal lix cux laj Juan. 28Ut quixcꞌam chak lix jolom saꞌ jun li plato. Quixqꞌue re li xkaꞌal ut li xkaꞌal quixkꞌaxtesi re lix naꞌ. 29Nak queꞌrabi lix tzolom laj Juan nak queꞌxcamsi, queꞌchal chixcꞌambal li camenak ut coxeꞌxmuk.
Li Jesús quixqꞌueheb chi cuaꞌac li o̱b mil chi cui̱nk
30Ut nak queꞌsukꞌi chak lix tzolom li Jesús chixba̱nunquil li cꞌanjel queꞌtakla̱c cuiꞌ, coleꞌxchꞌutub rib riqꞌuin li Jesús ut queꞌxserakꞌi re cꞌaꞌru quilajeꞌxba̱nu chak. Ut queꞌxye ajcuiꞌ re chanru nak queꞌxtzol li tenamit. 31Nequeꞌel nequeꞌoc li qꞌuila tenamit riqꞌuin li Jesús. Joꞌcan ajcuiꞌ riqꞌuineb lix tzolom. Ut riqꞌuin aꞌan incꞌaꞌ naru nequeꞌhilan chi moco naru teꞌcuaꞌak. Joꞌcan nak quixye li Jesús: —Yoꞌkeb saꞌ junak naꞌajej bar ma̱cꞌaꞌ cuiꞌ tenamit re nak naru tohila̱nk caꞌchꞌinak kajunes, chan li Jesús. 32Ut queꞌoc saꞌ jun li jucub ut queꞌco̱eb saꞌ jun naꞌajej bar cuiꞌ teꞌhila̱nk raj caꞌchꞌinak xjuneseb. 33Abanan nabaleb queꞌiloc re nak yo̱queb chi xic ut queꞌxnau nak aꞌan li Jesús. Nabal quilajeꞌel saꞌ li tenamit junju̱nk. Queꞌco̱eb chi rokeb saꞌ a̱nil ut aꞌaneb xbe̱n cua queꞌcuulac saꞌ li naꞌajej bar yo̱ cuiꞌ chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom. 34Ut nak qui-el li Jesús saꞌ li jucub, quirileb li qꞌuila tenamit. Quixtokꞌoba ruheb xban nak chanchaneb li carner ma̱cꞌaꞌ aj ilol reheb. Ut nabal li cꞌaꞌak re ru quixtzoleb cuiꞌ. 35Nak queꞌril nak yo̱ chi ecuu̱c, queꞌco̱eb lix tzolom riqꞌuin li Jesús ut queꞌxye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut arin ma̱cꞌaꞌ cuan. 36Ma̱cꞌaꞌ xcuaheb. Taklaheb chixlokꞌbaleb lix cua saꞌ eb li cꞌaleba̱l ut saꞌ eb li cocꞌ tenamit li cuanqueb chi nachꞌ, chanqueb. 37Ut nak quichakꞌoc li Jesús quixye reheb: —Qꞌuehomakeb chi cuaꞌac la̱ex.— Ut eb aꞌan queꞌxye: —¿Ma toxic chixlokꞌbal cuibak ciento denarios#Saꞌ li versículo 6:37 cuan li a̱tin “denario”. Aꞌan xcꞌabaꞌ li tumin yi̱banbil riqꞌuin plata, li queꞌrocsi laj Roma. Saꞌ eb li cutan aꞌan, eb laj cꞌanjel queꞌxcꞌul jun denario chiru li jun cutan. chi caxlan cua chi joꞌcanan re teꞌkaqꞌue chi cuaꞌac? chanqueb. 38Li Jesús quixye: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riqꞌuin? Ayukex, ilomak chak.— Queꞌco̱eb chi rilbal ut nak queꞌsukꞌi queꞌxye re: —Cuan o̱b li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb. 39Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak teꞌcꞌojla̱k saꞌ li pachꞌayaꞌ chi junju̱nk chꞌu̱tal. 40Ut queꞌcꞌojla chi junju̱nk chꞌu̱tal. Cuan queꞌcꞌojla chi jun ciento saꞌ ju̱nk chꞌu̱tal ut cuan cuiꞌchic queꞌcꞌojla chi mero ciento saꞌ li junju̱nk chꞌu̱tal. 41Tojoꞌnak li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui-iloc saꞌ choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixqꞌue reheb lix tzolom re nak teꞌxjeqꞌui reheb li qꞌuila tenamit. Ut queꞌxjeqꞌui ajcuiꞌ li car. 42Queꞌcuaꞌac chixjunileb toj retal queꞌcꞌojla xchꞌo̱l. 43Ut qui-elaꞌan li caxlan cua. Joꞌcan ajcuiꞌ li car. Cablaju chacach li qui-elaꞌan. 44Nabal chi tenamit queꞌcuaꞌac. Saꞌ xya̱nkeb li queꞌcuaꞌac cuanqueb o̱b mil junes cui̱nk.
Li Jesús quibe̱c chiru li palau
45Ut chirix chic aꞌan, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom saꞌ li jucub ut quixye reheb: —Xbe̱n cua texxic jun pacꞌal li palau saꞌ li tenamit Betsaida. La̱in toj tincana̱k chixchakꞌrabinquileb li tenamit, chan reheb. 46Ut nak ac xchakꞌrabiheb li tenamit, li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. 47Teꞌcuulak lix tzolom saꞌ xyi li palau nak qui-oc li kꞌojyi̱n, aꞌut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau. 48Quiril nak lix tzolom cuanqueb saꞌ jun chꞌaꞌajquilal saꞌ li jucub. Yo̱queb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak saꞌ xbe ikꞌ yo̱queb chixcꞌambal. Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cuiꞌ ut yo̱ chi be̱c chiru haꞌ. Quixba̱nu joꞌ li ti̱c ta̱numekꞌ. 49Nak queꞌril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru haꞌ, queꞌxucuac ut queꞌxjap re. Queꞌxcꞌoxla nak anum yo̱queb chirilbal. 50Chixjunileb queꞌiloc re ut cꞌajoꞌ nak queꞌxucuac. Li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱chꞌo̱l, chan reheb. 51Nak qui-oc saꞌ li jucub saꞌ xya̱nkeb, chꞌanamil li ikꞌ. Incꞌaꞌ chic qui-ecꞌan. Ut eb lix tzolom quilajeꞌsach xchꞌo̱l chirilbal. 52Queꞌsach xchꞌo̱l xban nak toj ma̱jiꞌ nequeꞌxtau xya̱lal chirix li milagro quixba̱nu li Jesús riqꞌuin li caxlan cua. Kꞌaxal cauheb xchꞌo̱l. Joꞌcan nak incꞌaꞌ queꞌxtau ru.
Li Jesús quixqꞌuirtesiheb li yaj aran Genesaret
53Nak queꞌcuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pacꞌal li palau, coxeꞌe̱lk saꞌ li tenamit Genesaret. Queꞌxbacꞌ li jucub chire li haꞌ. 54Nak yo̱queb chi e̱lc saꞌ li jucub, eb li cuanqueb aran ticto queꞌxnau nak aꞌan li Jesús. 55Joꞌcan nak saꞌ junpa̱t queꞌco̱eb saꞌ chixjunil li naꞌajej chixcꞌambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak queꞌxnau bar cuan li Jesús, quilajeꞌxcꞌam li yaj riqꞌuin. 56Yalak bar quinumeꞌ li Jesús quilajeꞌxcꞌam li yaj riqꞌuin, joꞌ saꞌ tenamit, joꞌ saꞌ cꞌaleba̱l. Queꞌxqꞌueheb li yaj saꞌ li be bar cuiꞌ yo̱ chi numecꞌ li Jesús. Queꞌxtzꞌa̱ma chiru: —Ba̱nu usilal, qꞌue chikachꞌeꞌ la̱ cuakꞌ, chanqueb re xban nak nequeꞌxnau nak usta caꞌaj cuiꞌ re li rakꞌ teꞌxchꞌeꞌ, teꞌqꞌuira̱k. Ut chixjunileb li queꞌchꞌeꞌoc re li rakꞌ, queꞌqꞌuira.
Currently Selected:
San Marcos 6: kek
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.
San Marcos 6
6
Li Jesús quitzꞌekta̱na̱c aran Nazaret
1Li Jesús qui-el saꞌ li naꞌajej aꞌan ut co̱ saꞌ lix tenamit rochbeneb lix tzolom. 2Saꞌ li hiloba̱l cutan co̱ saꞌ li cab li nequeꞌxchꞌutub cuiꞌ ribeb laj judío. Qui-oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal queꞌabin re ut quilajeꞌsach xchꞌo̱l chirabinquil ut queꞌxye chi ribileb rib: —¿Bar xtzol lix naꞌleb? ¿Cꞌaꞌru chi naꞌlebil li naxnau? ¿Chanru nak naxba̱nu li milagro? chanqueb. 3—¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌin laj pechꞌ? Ut, ¿ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ lix María lix naꞌ? ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ laj Jacobo li ri̱tzꞌin ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma ma̱cuaꞌ ta biꞌ aꞌin eb li ri̱tzꞌin li cuanqueb saꞌ kaya̱nk? chanqueb. Ut queꞌchal xjoskꞌil saꞌ xbe̱n. 4Ut li Jesús quixye: —Junak profeta naqꞌueheꞌ xlokꞌal yalak bar, abanan saꞌ lix tenamit ut saꞌ xya̱nkeb li rechꞌalal ut saꞌ rochoch incꞌaꞌ naqꞌueheꞌ xlokꞌal.— 5Ut incꞌaꞌ quiru quixba̱nu li milagro saꞌ lix tenamit xban nak incꞌaꞌ queꞌxpa̱b nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcuiꞌ li yaj quixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb re nak teꞌqꞌuira̱k. 6Ut li Jesús quisach xchꞌo̱l chirilbaleb nak incꞌaꞌ nequeꞌxpa̱b nak cuan xcuanquil. Ut nak qui-el aran, co̱ saꞌ chixjunil li cꞌaleba̱l chixtzolbaleb li tenamit.
Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal resil li colba-ib
7Tojoꞌnak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi caꞌcabil ut quixqꞌueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musikꞌej. 8Ut quixye reheb: —Ma̱cꞌaꞌ cꞌaꞌru te̱cꞌam nak texxic, caꞌaj cuiꞌ le̱ xukꞌ. Incꞌaꞌ te̱cꞌam e̱tzacae̱mk, chi moco junak bo̱ls, chi moco tumin te̱cꞌam. 9Caꞌaj cuiꞌ le̱ xa̱b cuan che̱rok te̱cꞌam ut caꞌaj cuiꞌ le̱ rakꞌ cuan che̱rix te̱cꞌam.— 10Ut quixye ajcuiꞌ reheb: —Nak texcuulak saꞌ junak tenamit, saꞌ li cab tex-oc cuiꞌ chi hila̱nc, aran texcana̱k ut incꞌaꞌ yal yo̱kex chixjalbal e̱naꞌaj. Nak ac xic e̱re saꞌ jalan chic tenamit, tojoꞌnak te̱jal le̱ naꞌaj. 11Cui texcuulak saꞌ junak naꞌajej bar cuiꞌ incꞌaꞌ texcꞌulekꞌ chi moco teꞌraj rabinquil le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk riqꞌuineb te̱chikꞌ li poks che̱rok joꞌ retalil li raylal teꞌxcꞌul. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak kꞌaxal cuiꞌchic li raylal teꞌxcꞌul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin, chan. 12Joꞌcan nak queꞌco̱eb lix tzolom li Jesús ut queꞌxchꞌolob xya̱lal chiruheb li tenamit re nak teꞌxyotꞌ xchꞌo̱l ut teꞌxjal xcꞌaꞌuxeb. 13Queꞌrisi nabal li ma̱us aj musikꞌej riqꞌuineb ut queꞌxqꞌue li aceite saꞌ xjolomeb li yaj joꞌ retalil xcuanquil li Dios ut queꞌxqꞌuirtesiheb.
Nak queꞌxcamsi laj Juan laj Cubsihom Haꞌ
14Li tenamit yo̱queb chixserakꞌinquil li milagro yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nak quirabi aꞌan, li rey Herodes quixye: —Aꞌan laj Juan laj Cubsihom Haꞌ. Xcuacli cuiꞌchic chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak. Joꞌcan nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagro, chan. 15Ut cuan queꞌyehoc re nak aꞌan li profeta Elías. Ut cuan ajcuiꞌ queꞌyehoc re nak aꞌan jun li profeta joꞌ li profeta queꞌcuan najter. 16Ut nak quirabi aꞌan, laj Herodes quixye: —Aꞌan laj Juan li quintakla xchꞌotbal xcux. Aꞌan xcuacli chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak, chan. 17Quixye chi joꞌcan xban nak aꞌan quitaklan re xchapbal laj Juan. Queꞌxbacꞌ ut queꞌxqꞌue saꞌ tzꞌalam. Quixba̱nu chi joꞌcan xban nak joꞌcan quiraj lix Herodías. Lix Herodías aꞌan rixakil laj Felipe, ri̱tzꞌin laj Herodes ut laj Herodes quixcꞌam chokꞌ rixakil. 18Nak toj ma̱jiꞌ naqꞌueheꞌ saꞌ tzꞌalam, laj Juan laj Cubsihom Haꞌ quixye re laj Herodes: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xacꞌam chokꞌ a̱cuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riqꞌuin la̱ cui̱tzꞌin, laj Felipe, chan re. 19Riqꞌuin aꞌan ma̱ caꞌchꞌin nak quijoskꞌoꞌ lix Herodías saꞌ xbe̱n laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan incꞌaꞌ naru xban nak laj Herodes incꞌaꞌ quixcanab chixcamsinquil. 20Laj Herodes naxnau nak laj Juan ti̱c xchꞌo̱l ut santil cui̱nk. Joꞌcan nak naxucuac ut incꞌaꞌ naraj nak ta̱camsi̱k. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta cꞌajoꞌ nak naqꞌueheꞌ chi cꞌoxlac xban li a̱tin nayeheꞌ re. 21Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Joꞌcaꞌin quicꞌulman. Nak laj Herodes quixninkꞌei lix chihab, quixbokeb chi cuaꞌac li ni̱nkeb xcuanquil saꞌ li tenamit, ut quixbokeb ajcuiꞌ li nequeꞌtaklan reheb li soldado ut joꞌcan ajcuiꞌ chixjunileb li xni̱nkal ru cui̱nk re Galilea. 22Lix coꞌ lix Herodías qui-oc bar yo̱queb cuiꞌ chi cuaꞌac li ulaꞌ ut qui-oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcuiꞌ chiruheb li ulaꞌ. Joꞌcan nak laj Herodes quixye re li xkaꞌal: —Ta̱tzꞌa̱ma cue li cꞌaꞌru ta̱cuaj ut la̱in tinqꞌue a̱cue, chan. 23Ut quixye ajcuiꞌ re li xkaꞌal: —Saꞌ xcꞌabaꞌ li Dios, tinqꞌue a̱cue li cꞌaꞌru ta̱patzꞌ cue. Usta yijach lin jun cablal ta̱patzꞌ cue, tinqꞌue a̱cue, chan. 24Ut li xkaꞌal co̱ chixpatzꞌbal re lix naꞌ: —¿Cꞌaꞌru us tintzꞌa̱ma re? chan. Ut lix naꞌ quixye re: —Tzꞌa̱ma re nak tixqꞌue a̱cue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haꞌ, chan. 25Saꞌ junpa̱t co̱ li xkaꞌal riqꞌuin laj Herodes ut quixye re: —La̱in tincuaj nak anakcuan ajcuiꞌ ta̱qꞌue cue saꞌ junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haꞌ, chan. 26Ut laj Herodes cꞌajoꞌ nak quirahoꞌ saꞌ xchꞌo̱l. Abanan ma̱cꞌaꞌ chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ulaꞌ queꞌabin re nak quixye saꞌ xcꞌabaꞌ li Dios tixqꞌue re li cꞌaꞌru tixtzꞌa̱ma. 27Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixcꞌambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado co̱ saꞌ tzꞌalam chixchꞌotbal lix cux laj Juan. 28Ut quixcꞌam chak lix jolom saꞌ jun li plato. Quixqꞌue re li xkaꞌal ut li xkaꞌal quixkꞌaxtesi re lix naꞌ. 29Nak queꞌrabi lix tzolom laj Juan nak queꞌxcamsi, queꞌchal chixcꞌambal li camenak ut coxeꞌxmuk.
Li Jesús quixqꞌueheb chi cuaꞌac li o̱b mil chi cui̱nk
30Ut nak queꞌsukꞌi chak lix tzolom li Jesús chixba̱nunquil li cꞌanjel queꞌtakla̱c cuiꞌ, coleꞌxchꞌutub rib riqꞌuin li Jesús ut queꞌxserakꞌi re cꞌaꞌru quilajeꞌxba̱nu chak. Ut queꞌxye ajcuiꞌ re chanru nak queꞌxtzol li tenamit. 31Nequeꞌel nequeꞌoc li qꞌuila tenamit riqꞌuin li Jesús. Joꞌcan ajcuiꞌ riqꞌuineb lix tzolom. Ut riqꞌuin aꞌan incꞌaꞌ naru nequeꞌhilan chi moco naru teꞌcuaꞌak. Joꞌcan nak quixye li Jesús: —Yoꞌkeb saꞌ junak naꞌajej bar ma̱cꞌaꞌ cuiꞌ tenamit re nak naru tohila̱nk caꞌchꞌinak kajunes, chan li Jesús. 32Ut queꞌoc saꞌ jun li jucub ut queꞌco̱eb saꞌ jun naꞌajej bar cuiꞌ teꞌhila̱nk raj caꞌchꞌinak xjuneseb. 33Abanan nabaleb queꞌiloc re nak yo̱queb chi xic ut queꞌxnau nak aꞌan li Jesús. Nabal quilajeꞌel saꞌ li tenamit junju̱nk. Queꞌco̱eb chi rokeb saꞌ a̱nil ut aꞌaneb xbe̱n cua queꞌcuulac saꞌ li naꞌajej bar yo̱ cuiꞌ chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom. 34Ut nak qui-el li Jesús saꞌ li jucub, quirileb li qꞌuila tenamit. Quixtokꞌoba ruheb xban nak chanchaneb li carner ma̱cꞌaꞌ aj ilol reheb. Ut nabal li cꞌaꞌak re ru quixtzoleb cuiꞌ. 35Nak queꞌril nak yo̱ chi ecuu̱c, queꞌco̱eb lix tzolom riqꞌuin li Jesús ut queꞌxye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut arin ma̱cꞌaꞌ cuan. 36Ma̱cꞌaꞌ xcuaheb. Taklaheb chixlokꞌbaleb lix cua saꞌ eb li cꞌaleba̱l ut saꞌ eb li cocꞌ tenamit li cuanqueb chi nachꞌ, chanqueb. 37Ut nak quichakꞌoc li Jesús quixye reheb: —Qꞌuehomakeb chi cuaꞌac la̱ex.— Ut eb aꞌan queꞌxye: —¿Ma toxic chixlokꞌbal cuibak ciento denarios#Saꞌ li versículo 6:37 cuan li a̱tin “denario”. Aꞌan xcꞌabaꞌ li tumin yi̱banbil riqꞌuin plata, li queꞌrocsi laj Roma. Saꞌ eb li cutan aꞌan, eb laj cꞌanjel queꞌxcꞌul jun denario chiru li jun cutan. chi caxlan cua chi joꞌcanan re teꞌkaqꞌue chi cuaꞌac? chanqueb. 38Li Jesús quixye: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riqꞌuin? Ayukex, ilomak chak.— Queꞌco̱eb chi rilbal ut nak queꞌsukꞌi queꞌxye re: —Cuan o̱b li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb. 39Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak teꞌcꞌojla̱k saꞌ li pachꞌayaꞌ chi junju̱nk chꞌu̱tal. 40Ut queꞌcꞌojla chi junju̱nk chꞌu̱tal. Cuan queꞌcꞌojla chi jun ciento saꞌ ju̱nk chꞌu̱tal ut cuan cuiꞌchic queꞌcꞌojla chi mero ciento saꞌ li junju̱nk chꞌu̱tal. 41Tojoꞌnak li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui-iloc saꞌ choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixqꞌue reheb lix tzolom re nak teꞌxjeqꞌui reheb li qꞌuila tenamit. Ut queꞌxjeqꞌui ajcuiꞌ li car. 42Queꞌcuaꞌac chixjunileb toj retal queꞌcꞌojla xchꞌo̱l. 43Ut qui-elaꞌan li caxlan cua. Joꞌcan ajcuiꞌ li car. Cablaju chacach li qui-elaꞌan. 44Nabal chi tenamit queꞌcuaꞌac. Saꞌ xya̱nkeb li queꞌcuaꞌac cuanqueb o̱b mil junes cui̱nk.
Li Jesús quibe̱c chiru li palau
45Ut chirix chic aꞌan, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom saꞌ li jucub ut quixye reheb: —Xbe̱n cua texxic jun pacꞌal li palau saꞌ li tenamit Betsaida. La̱in toj tincana̱k chixchakꞌrabinquileb li tenamit, chan reheb. 46Ut nak ac xchakꞌrabiheb li tenamit, li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. 47Teꞌcuulak lix tzolom saꞌ xyi li palau nak qui-oc li kꞌojyi̱n, aꞌut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau. 48Quiril nak lix tzolom cuanqueb saꞌ jun chꞌaꞌajquilal saꞌ li jucub. Yo̱queb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak saꞌ xbe ikꞌ yo̱queb chixcꞌambal. Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cuiꞌ ut yo̱ chi be̱c chiru haꞌ. Quixba̱nu joꞌ li ti̱c ta̱numekꞌ. 49Nak queꞌril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru haꞌ, queꞌxucuac ut queꞌxjap re. Queꞌxcꞌoxla nak anum yo̱queb chirilbal. 50Chixjunileb queꞌiloc re ut cꞌajoꞌ nak queꞌxucuac. Li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱chꞌo̱l, chan reheb. 51Nak qui-oc saꞌ li jucub saꞌ xya̱nkeb, chꞌanamil li ikꞌ. Incꞌaꞌ chic qui-ecꞌan. Ut eb lix tzolom quilajeꞌsach xchꞌo̱l chirilbal. 52Queꞌsach xchꞌo̱l xban nak toj ma̱jiꞌ nequeꞌxtau xya̱lal chirix li milagro quixba̱nu li Jesús riqꞌuin li caxlan cua. Kꞌaxal cauheb xchꞌo̱l. Joꞌcan nak incꞌaꞌ queꞌxtau ru.
Li Jesús quixqꞌuirtesiheb li yaj aran Genesaret
53Nak queꞌcuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pacꞌal li palau, coxeꞌe̱lk saꞌ li tenamit Genesaret. Queꞌxbacꞌ li jucub chire li haꞌ. 54Nak yo̱queb chi e̱lc saꞌ li jucub, eb li cuanqueb aran ticto queꞌxnau nak aꞌan li Jesús. 55Joꞌcan nak saꞌ junpa̱t queꞌco̱eb saꞌ chixjunil li naꞌajej chixcꞌambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak queꞌxnau bar cuan li Jesús, quilajeꞌxcꞌam li yaj riqꞌuin. 56Yalak bar quinumeꞌ li Jesús quilajeꞌxcꞌam li yaj riqꞌuin, joꞌ saꞌ tenamit, joꞌ saꞌ cꞌaleba̱l. Queꞌxqꞌueheb li yaj saꞌ li be bar cuiꞌ yo̱ chi numecꞌ li Jesús. Queꞌxtzꞌa̱ma chiru: —Ba̱nu usilal, qꞌue chikachꞌeꞌ la̱ cuakꞌ, chanqueb re xban nak nequeꞌxnau nak usta caꞌaj cuiꞌ re li rakꞌ teꞌxchꞌeꞌ, teꞌqꞌuira̱k. Ut chixjunileb li queꞌchꞌeꞌoc re li rakꞌ, queꞌqꞌuira.
Currently Selected:
:
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.