Mareko 10
10
O A‘oa‘oga a Iesu e Uiga i le Fa‘ate‘a Avā
(Mata 19.1-12; Luka 16.18)
1‘Ua tula‘i Iesu nai lea mea, ‘ua o‘o atu i le lau‘ele‘ele o Iutaia i tala atu o Ioritana; ‘ona toe fa‘apotopoto mai lea o le motu o tagata ‘iā te ia, ‘ua na toe a‘oa‘o atu fo‘i ‘iā te i latou, fa‘apei ‘ona masani ai.
2‘Ua ō mai faresaio, ‘ua fesili ‘iā te ia, o tofotofo ‘iā te ia, “E tatau ‘ea ‘ina fa‘ate‘a e le tane lana avā?”
3‘Ona tali atu ai lea o ia ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “Se a le mea ‘ua poloa‘i ai Mose ‘iā te ‘outou?”
4‘Ona fai mai ai lea o i latou, “Na tu‘u mai e Mose ‘iā te i matou, ‘ia matou tusia se tusi alei,#10.4 tusi alei: po o le tusi e fa‘ate‘a ai le avā. ma fa‘ate‘a ‘iā te ia.”#Teu 24.1-4; Mata 5.31
5‘Ona tali atu lea o Iesu, ‘iā te i latou, “‘Ona o le ma‘a‘a o ‘outou loto, na ia tusi atu ai lenā poloa‘iga ‘iā te ‘outou; 6‘ae peita‘i talu le amataga o mea na faia, ‘Na faia i lā‘ua e le Atua o le tane ma le fafine.’#Kene 1.27; 5.2 7‘O le mea lea e tu‘ua ai e le tane lona tamā ma lona tinā, ‘ae fa‘atasi ma lana avā,#Kene 2.24 8‘ona ‘avea lea o i lā‘ua ma tino e tasi.’ O lea e lē toe to‘alua ai i lā‘ua, ‘ae peita‘i ‘ua tino e tasi; 9o lenei, o ē ‘ua fa‘atasia e le Atua, ‘aua le fa‘ate‘a‘ese‘eseina e le tagata.”
10‘Ua toe fesili ane ona so‘o ‘iā te ia i lenā mea i le fale. 11‘Ona fetalai atu ai lea o ia ‘iā te i latou, “‘Ai sē fa‘ate‘a i lana avā, ‘ae fai avā i le tasi, ‘ua mulilua o ia e agaleaga atu ai ‘iā te ia.#Mata 5.32; 1 Kori 7.10-11 12‘Āfai fo‘i e fa‘ate‘a e le fafine lana tane, ‘ae fai ma avā a se tasi, ‘ua mulilua o ia.”
‘Ua Fa‘amanuia Iesu i Tamaiti
(Mata 19.13-15; Luka 18.15-17)
13‘Ona latou ‘aumai lea o tamaiti ‘iā te ia, ‘ina ‘ia pa‘i ane o ia ‘iā te i latou; a ‘ua vavao atu le ‘au so‘o i ē na ‘aumaia. 14A ‘ua silafia e Iesu, ‘ona tigā ai lea o lona finagalo, ‘ua na fetalai atu fo‘i ‘iā te i latou, “‘Inā tu‘u mai ia o tamaiti e ō mai ‘iā te a‘u; ‘aua le vavao ‘iā te i latou; auā e fa‘apei o i latou nei o ē o i le mālō o le Atua. 15E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘Ai sē lē talia le mālō o le Atua fa‘apei o se tamaitiiti, e lē sao lava ia i ai.”#Mata 18.3 16‘Ona si‘itia lea e ia o i latou i ona lima, ‘ua fa‘ae‘e fo‘i ona ‘a‘ao i luga ‘iā te i latou, ma fa‘amanuia ‘iā te i latou.
O le Tagata Mau‘oa
(Mata 19.16-30; Luka 18.18-30)
17‘Ua maliu ane Iesu i le ala, ‘ona momo‘e mai ai lea o le tasi, ‘ua to‘otuli ‘iā te ia, ma fesili mai ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o lelei e, se a se mea ‘ou te faia ‘ina ‘ia ‘ou maua ai le ola e fa‘avavau?”
18A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “Se a le mea ‘e te ta‘ua mai ai a‘u ‘ua lelei? E leai se tasi e lelei, na o le to‘atasi lava, o le Atua lea. 19‘Ua e iloa tulafono, ‘‘Aua ‘e te mulilua; ‘aua ‘e te fasioti tagata. ‘Aua ‘e te gaoi; ‘aua ‘e te molimau pepelo. ‘Aua ‘e te agaleaga; ia e āva i lou tamā ma lou tinā.’”#Eso 20.12-16; Teu 5.16-20
20‘Ona tali mai lea o ia, ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o e, ‘ua ‘ou tausia na mea uma, talu ‘ina ‘ou itiiti.”
21‘Ua silasila atu Iesu ‘iā te ia, ‘ua alofa atu ‘iā te ia, ‘ua fetalai atu fo‘i ‘iā te ia, “E tasi le mea e lē o ‘iā te oe. ‘Inā alu ia, fa‘atau atu au mea uma, ma avatu i ē ‘ua matitiva, ‘ona e maua lea o le ‘oa i le lagi; i le e sau ai ma mulimuli mai ‘iā te a‘u.” 22‘Ona fa‘anoanoa lea o ia ‘ona o lea ‘upu, ‘ua alu ‘ese fo‘i ma le tigā, auā ‘ua tele ana ‘oloa.
23‘Ona silasila solo lea o Iesu, ‘ua fetalai atu i ona so‘o, “E matuā faigatā ‘ona sao atu o ē mau‘oa i le mālō o le Atua.”
24‘Ona ofo ai lea o le ‘au so‘o i lana fetalaiga. A ‘ua toe tali atu Iesu ‘iā te i latou, “La‘u fānau e, e matuā faigatā ‘ona sao atu i le mālō o le Atua. 25E faigofie i le kamela ‘ona ui atu i le pū o le au,#10.25 pū o le au: po o le pū o le nila. ‘ae faigatā i le mau‘oa ‘ona sao i le mālō o le Atua.”
26‘Ona latou matuā taufaiofo ai lea, ‘ua latou felafolafoa‘i fo‘i, ‘ua fa‘apea, “‘Āfai o lea, o ai se tasi e mafai ‘ona fa‘aolaina?”
27A ‘ua silasila atu Iesu ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “E lē mafaia e tagata, na o le Atua; auā e mafaia mea uma e le Atua.”
28‘Ona fai mai lea o Peteru ‘iā te ia, “Fa‘auta, ‘ua matou tu‘ua mea uma, ‘ae mulimuli atu ‘iā te oe.”
29‘Ona tali atu lea o Iesu, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘ai se tasi ‘ua ia tu‘ua le fale, po o uso, po o tuafafine, po o le tamā, po o le tinā, po o le avā, po o le fānau, po o fanua, ‘ona o a‘u ma le tala lelei, 30e maua lava e ia ta‘isautuaselau i lenei olaga, o fale, ma uso, ma tuafafine, ma tinā, ma fānau, ma fanua, ‘atoa fo‘i ma sauāga, a o le ola atalī e maua ai le ola e fa‘avavau. 31‘Ae peita‘i e to‘atele o ē ‘ua muamua e ‘avea ma mulimuli; o ē na mulimuli fo‘i e ‘avea ma muamua.”#Mata 20.16; Luka 13.30
‘Ua Fetalai Iesu i lona Maliu
(Mata 20.17-19; Luka 18.31-34)
32Sa i le ala i latou, ‘ua ō a‘e i Ierusalema, o muamua fo‘i Iesu ‘iā te i latou; ‘ua ofo i latou, ‘ua latou mulimuli atu fo‘i ma le mata‘u. ‘Ona toe ‘ave lea e ia le to‘asefulu ma le to‘alua, ‘ua ta‘u atu ‘iā te i latou mea a o‘o ‘iā te ia, 33‘ua fa‘apea atu, “Fa‘auta, a tatou ō a‘e nei i Ierusalema, e tu‘uina ai le Atali‘i o le tagata i le ‘au ositaulaga sili, ma le ‘au tusi‘upu; latou te fa‘asala ‘iā te ia, ‘ia oti, latou te tu‘uina atu fo‘i o ia i nu‘u ‘ese, 34e fa‘atauemu i latou ‘iā te ia, e sasa fo‘i ‘iā te ia, e feanu fo‘i ‘iā te ia, ma fasioti ‘iā te ia; ‘ae toetū mai o ia i le aso tolu.”
O le Mana‘o a Ioane ma Iakopo
(Mata 20.20-28)
35‘Ua ō mai ‘iā te ia o Iakopo ma Ioane, o atali‘i o Sepetaio, ‘ua fa‘apea mai, “Le a‘oa‘o e, ‘ua ma mana‘o ‘ina ‘ia e faia mo i mā‘ua le mea a ma ole atu ai.”
36‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i lā‘ua, “Se a le mea lua te manana‘o i ai ‘ou te faia mā ‘oulua?”
37‘Ona la fai mai lea ‘iā te ia, “‘Ia e tu‘u mai ‘iā te i mā‘ua, ma te nonofo o le tasi i lou itū taumatau, ma le tasi i lou itū tauagavale i lou mamalu.”
38A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te i lā‘ua, “Lua te lē iloa le mea lua te ole mai ai. E mafai ‘ea e ‘oulua ‘ona inu i le ipu ‘ou te inu ai; ma ‘ia papatisoina i le papatisoga e papatisoina ai a‘u.”#Luka 12.50
39‘Ona la fai mai lea ‘iā te ia, “Ma te mafaia.”
‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i lā‘ua, “Lua te inu lava i le ipu ‘ou te inu ai; ‘atoa ma le papatisoga e papatisoina ai a‘u, e papatisoina ai ‘oulua; 40a o le nofo i lo‘u itū taumatau ma lo‘u itū tauagavale, e lē o ‘iā te a‘u lea ‘ona avatu, ‘ae tau lava o ē ‘ua saunia mo i latou lea mea.”
41‘Ua fa‘alogo ai le to‘asefulu, ‘ona tigā ai lea o latou loto ‘iā Iakopo ma Ioane. 42A ‘ua vala‘au atu Iesu ‘iā te i latou ‘ona fa‘apea atu lea o ia ‘iā te i latou, “‘Ua ‘outou iloa o ali‘i o nu‘u ‘ese ‘ua ali‘i ta‘i i latou; o ē ‘ua sili fo‘i o i latou, ‘ua pule ‘iā te i latou; 43‘ae lē fa‘apea ‘outou; a o sē fia sili ‘iā te ‘outou, ‘ia fai o ia mā a ‘outou ‘au‘auna;#Mata 23.11; Mare 9.35; Luka 22.26 44o sē fia muamua fo‘i ‘iā te ‘outou, ‘ia fai o ia ma tautua a ‘outou uma. 45Auā fo‘i o le Atali‘i o le tagata na lē sau o ia ‘ina ‘ia ‘au‘auna tagata ‘iā te ia, ‘ae peita‘i ‘ia ‘au‘auna o ia, ma foa‘iina atu lona ola o le togiola mo tagata e to‘atele.”
‘Ua Fa‘apupula e Iesu Mata o Patimaio le Tauaso
(Mata 20.29-34; Luka 18.35-43)
46‘Ua o‘o i latou i Ieriko, o le a tuana‘i atu fo‘i Ieriko e ia, ‘atoa ma ona so‘o, ma le motu o tagata e to‘atele, o le tauaso ‘aisi o Patimaio lona igoa, o le atali‘i o Timaio, o fa‘atoga i mea māna. 47‘Ua fa‘alogo o ia o i ai Iesu le Nasareta, ‘ona ‘alaga mai ai lea, ‘ua fa‘apea mai, “Iesu e, le alo o Tavita, ‘ia e alofa mai ‘iā te a‘u.”
48‘Ona matuā vavao atu lea o tagata e to‘atele ‘iā te ia, ‘ina ‘ia fa‘alologo ia; a o ia ‘ua atili ai ‘ona ‘alaga, “Le alo o Tavita e, ‘ia e alofa mai ‘iā te a‘u.”
49‘Ua tu Iesu ma fetalai atu, “‘Ia vala‘auina o ia.” ‘Ona latou vala‘au atu lea i le tauaso, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, “‘Ia e loto tele, ‘ina tu ia, o lo‘o vala‘au o ia ‘iā te oe.”
50‘Ona tia‘i lea e ia o lona ‘ofu, ‘ua tu i luga, ‘ua sau ‘iā Iesu. 51‘Ona fetalai atu lea o Iesu, ‘iā te ia, “Se a se mea ‘e te mana‘o i ai ‘ou te faia ‘iā te oe?”
‘Ona fai mai lea o le tauaso ‘iā te ia, “Raponi e,#10.51 Raponi e: mai le gagana Arama “Lo‘u matai e.” ‘ia va‘ai ‘ou nei mata.”
52‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “‘Inā alu ia; o lou fa‘atuatua ‘ua e mālōlō ai.”
‘Ona va‘ai loa lea o ona mata; ‘ona mulimuli atu ai lea o ia ‘iā Iesu i le ala.
Currently Selected:
Mareko 10: RSCB
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.