San Mateo 15
15
Le tun ga bitiʼ nácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios
(Mr. 7:1-23)
1Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, narúajgaquiëʼ Jerusalén, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ tëʼ Lëʼ:
2—¿Bizx que tunëʼ bönniʼ usëda quiuʼ le ridödi bëʼ ca naca le nulaga loruʼ runruʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼoruʼ? Bitiʼ taʼguíbi nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ siʼ ilahuëʼ.
3Bubiʼë didzaʼ Jesús, en gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Bizx que libíʼiliʼ caʼ rucáʼanaliʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ? 4Caní raca, tuʼ gunná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, gunnë́ʼ: “Ben bal xuz xinoʼo”, en gunnë́ʼ caʼ: “Nu innë́ ziʼ que xuz xinëʼe, tsaz gati nu naʼ.” 5Pero libíʼiliʼ rnnaliʼ: “Channö nu guíë xuz xinëʼe: Bitiʼ bi gaca gunnaʼ quiuʼ tuʼ chiguzxíʼ lu naʼa gunnaʼ yúguʼtë queëʼ Dios, 6bítiʼrö bi run bayudxi gun nu naʼ que xuz xinëʼe.” Caní runliʼ, rucáʼanaliʼ cáʼasö le gunná bëʼë Dios, para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ. 7Libíʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, idú ca nácaliʼ gudíxjöʼë Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ:
8Bönniʼ ni, len rúʼagacsëʼ tunëʼ nedaʼ bal,
en calëga idú ládxiʼgaquiëʼ.
9Nítisö naca le taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ nedaʼ,
tuʼ tuʼsédinëʼ yuguʼ le gulaʼnná bëʼ bönachi.
10Níʼirö bulidzëʼ Jesús bönachi nacuáʼ niʼ, en rëʼ léguequi:
—Buliʼzë́ nágaliʼ le guíaʼ libíʼiliʼ, en guliʼtséajniʼi. 11Calëga le riyaza ruʼë nu bönniʼ run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero le rirúaj ruʼë, lë ni run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
12Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼbíguiʼë ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ:
—¿Naruʼ nö́ztsenuʼ gulaʼlenëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni bëʼu?
13Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ:
—Yúguʼtë le nadúz, le cabí guzëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, huadúljagaca idú luí. 14Buliʼcáʼana légaquiëʼ. Chinachúl-la lógaquiëʼ, en taʼchë́ʼë nupa nachul-la lógaca. Channö tu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la, iropëʼ ilaʼbixëʼ tu lu yeru.
15Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, en rëʼ Jesús:
—Buzéajniʼi netuʼ lë ni rucúdzuʼu didzaʼ.
16Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ caʼ libíʼiliʼ? 17¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ riyaza lë́ʼëruʼ yúguʼtë le riyaza ruáʼaruʼ, ateʼ rurúaj lë́ʼëruʼ? 18Naʼa, le rirúaj rúaʼaliʼ, lu icja ládxiʼdoʼoliʼ zaʼ, ateʼ lë ni run ga bitiʼ nácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. 19Caní raca, tuʼ taʼlén lu icja ládxiʼdoʼoliʼ yuguʼ le rizáʼ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ, le ilún ga gútiliʼ bönachi, en le ilún ga quítsjaliʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en le ruáʼ döʼ runliʼ, en yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ cuanliʼ, en yuguʼ le rinnëliʼ que luzáʼaliʼ le cabí nácate, en yuguʼ le rinnë́ xíhuiʼliʼ. 20Yuguʼ le caní tun ga bitiʼ náquiëʼ tu bönniʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero channö cabí nayari nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ bi gahuëʼ, bitiʼ gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
Tu nigula izáʼa réajlëʼënu Jesús
(Mr. 7:24-30)
21Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en guyéajëʼ lu xiyú yödzö Tiro, en yödzö Sidón. 22Tu nigula nabábanu luyú Canaán birúajnu yödzö niʼ, ateʼ bë́ʼënu zidzaj didzaʼ, rënu Jesús:
—Xan, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ. Biʼi nigúladoʼ quiaʼ riguíʼi rizácaʼdaʼabiʼ tuʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ.
23Bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë Jesús. Níʼirö gulaʼbíguiʼë bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ, ateʼ gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—Busö́l-laʼ-nu, tuʼ záʼanu cúdzuʼruʼ ribö́dxiʼanu.
24Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼë-nu:
—Dios nasö́l-lëʼë nedaʼ gácalenaʼ bönachi Israel, nupa nácagaca ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ nanítigacabaʼ.
25Níʼirö gubígaʼnu nigula naʼ ga zoëʼ Jesús, en guyéaj ládxiʼnu Lëʼ, ateʼ rënu Lëʼ:
—Xan, gúcalen nedaʼ.
26Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Bitiʼ naca dxiʼa ugúaruʼ yöta quégacabiʼ bíʼidoʼ, en chúʼunaruʼ le lógacabaʼ bö́ʼcuʼdoʼ.
27Níʼirö nigula naʼ rënu Jesús, rnnanu:
—Ön, Xan, pero tágubaʼ bö́ʼcuʼdoʼ naʼ le bizxaj tuʼhuö́xaj ga tagu xángacabaʼ.
28Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Nigúladoʼ. Idú naca ca réajlëʼu nedaʼ. Gaca quiuʼ ca rë́ʼënnuʼ.
Laʼ níʼisö böácatëbiʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu.
Jesús ruúnëʼ zián nupa teʼe
29Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en gudödëʼ ga naca raʼ nísadoʼ que Galilea. Gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ, ateʼ guröʼë niʼ. 30Bönachi zián dujuáʼgaquiëʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, en nupa nachul-la guiö́j lógaca, en nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, en nupa narugu niʼa në́ʼeguequi, en iaʼzícaʼrö zián nupa teʼe, ateʼ gulaʼguíxaj léguequi xiniʼë Jesús, ateʼ Lëʼ bunëʼ léguequi. 31Buluʼbani bönachi niʼ ca naca le benëʼ Jesús, tuʼ bilaʼléʼe tuʼnnë́ nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, ateʼ nuhuöácagaca nupa gurugu niʼa në́ʼeguequi, ateʼ tuʼzáʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, ateʼ tuʼléʼe nupa guchul-la lógaca. Que lë ni naʼ gulaʼguʼë yöl-laʼ ba Dios quégaca bönachi Israel.
Jesús rugahuëʼ ziánrö ca choáʼ gayuáʼ bönachi
(Mr. 8:1-10)
32Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Ruhuechiʼ ládxaʼa bönachi zián ni, tuʼ chiguca tsonna dza záʼlenguequi nedaʼ, en bitiʼ bi dë le ilagu. Bitiʼ rë́ʼëndaʼ usö́l-laʼgacaʼ-nëʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ taʼdunsëʼ caʼ, nadxi caʼ udú ládxiʼgaquiëʼ laʼ nöza.
33Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ tëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Gazxi caz idzö́lituʼ yöta xtila zián lu lataj cáʼasö ni, le ugágutuʼ bönachi zián ni?
34Gunábinëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Bal-laxi yöta xtila dë queë́liʼ?
Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ:
—Gadxi, ateʼ nabábasöbaʼ böla cuidiʼ dëbaʼ queë́tuʼ ni.
35Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ bönachi zián naʼ ilaʼbö́ʼ lu yu. 36Gudélëʼë gadxi yöta xtila naʼ, en yuguʼ böla naʼ, ateʼ gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ iroptë naʼ, en bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ légaquiëʼ gulaʼguísiëʼ le lógaca bönachi zián naʼ. 37Gulahuëʼ yúguʼtëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. Gudödi niʼ buluʼtubëʼ le bizxaj nagáʼanagaca, ateʼ buluʼlíëʼ gadxi gaʼböra. 38Yuguʼ bönniʼ naʼ gulahuëʼ nácagaquiëʼ choáʼ gáyuʼë, pero cuntu nu bulaba yuguʼ nigula, en bíʼidoʼ. 39Níʼirö busöl-lëʼë Jesús bönachi naʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ, ateʼ gurenëʼ lëʼe bárcodoʼ niʼ, en saʼyéajëʼ lu xiyú yödzö Magdala.
Currently Selected:
San Mateo 15: zar
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2009, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.