YouVersion Logo
Search Icon

Márcos 9

9
1Jesús chojningápo rĩ:
–Jé ũrepise yu ome yuruode udojo quigode ome uacuñéngo uje uacagúsoi yari iji de. Uje a ca uacuñéngo chimo pitoringáringo ome raque to jne mu udore gosode a jé ore chuságaja deréjnai jne ujetiga ore pañaji Dupa pujnuéngaisṍri úringai eduguéjna cuchape. Enga cuchadatépise cucha dacadode udore ome ore jne.–
Jesús tocade ome dacadigode ore
(Matéo 17:1-13; Lúcas 9:28-36)
2Mu uje díningo chojmára iji ti iji udore quigade ga Jesús jno ga chicáji cucarãtique ójoraque uje idájai iji jnumi. Mu gusu Pédro, Jacóbo, Juan ore uje Jesús dejéna ore aja daquigade. Mu uje ore chimate rágaja cucarani uté ójo mu Jesús tocade ome dajorane udore ore. 3Mu Jesús iguidedie nanganatapise uje póroropisi gu. Ujetiga ayorérique doi enga chejna jóroque daguesi ome daruguérigui daguidei a ca toc ujetiga sué uté iguidedie gai ome úringáringui póroropisi. 4Mu ore chunina mu jnani bajade Elías, Moisés ore chiqueta raja ore to. Enga ore pañapísiji uje Jesús ore catecã́ri ñane. 5Jecute Pédro catecã́ri Jesús ga chojningame:
–Yocacadisṍri á, jé areguipise uje dimane uyóguiji yoquiyaridi tudé. Enga a yipéco uacaguíjna gadiótigo jne. Jé bajneque uñai. Jé basa a Elías gajneque uñai. Jé basa Moisés a gajneque uñeque jne.–
6A ca Pédro chirajapise daru quitique ome Jesús gu, jecute uru bisidécho udore uje cucha dacadode udore chajuguipise Jesús acadigode ore agutedie jnese gu. 7Jecute ore chunina mu gue abujáraque chaco ore gai. Mu jĩrique ore chudute darárigo uje tṍraji gue abuja uaté. Uje darade udore chósi tome ore:
–Yedójnari yape uté. Beyoi uté jne enga angachopísi to jne.–
8Mu ore chejna udore guesi ga ore chajire darosadode mu a ca ayoré uñeque dépisi. Mu ore imoi u Jesús enga gusúpusu iji dayaridi uté.
9Mu jé u uje ore doi jnumi iji deruti uté cucarãte. Mu Jesús cho quique ore aja dajei ujetiga cáma udore uñeque tujuaba ore imone udore cucha. Mu chojningame ore:
–Mu ujetiga Dupade utocaidi uyu diga yĩrijíapo jne rĩ iji yitoringárique ga a jogadi tu jne ujetiga angongacho uacamone cucha udore aja erámone jne.–
10Jecute ore pogupúsu cucha dacadode udore enga que ore tujua go. Mu a ca ore chijnime Jesús uru quigode uñéngo ãrírique go uje chĩ́care dãrijíningárique iji dáringárique toque. Jecute ore catecã́ri jórogui ñane ome uruode udore quitígo. 11Enga jé u uje udore ore chingome Jesús:
–¿Gotique gu a uje Moisés urusarane atatasórone ore ojningai tupúsu jnani bajai Elías uje a di bajaque ome yoquijnati Dupade utocaidi?–
12Enga Jesús chajnai ore enga chojninga:
–Jé ũrepise ore uje Elías u bajátique jne ome Dupade utocaidi Crísto. Mu uté a ipesute cucha dacadode aja úringáringo ueracho jne ome Dupade utocaidi Crísto yui. Mu ore urusarane Dupade urúo uñane déji to ome Dupade utocaidi Crísto to. Uje ore urusarane udore quigode u ujetiga dequetéquedaté Dupade utocaidi Crísto jne, uje a chejnárengui jóroque jne dajnetígo pujuyaquéo. 13Mu qué yingopísome uaque uje uacojningai tuté Elías e di ica. Mu ducañerájma uté iji ore jmainie ica. Jecute ore urusarane Dupade urúo quigode jé upúsu ome ore isocade udore uje tocade ome Elías suté.–
Jesús chiqueta Satanás utocaidode isai disi
(Matéo 17:14-21; Lúcas 9:37-43)
14Cucha dacadode udojo quigade ga jé u uje Jesús, jorane ore chajni dacadigode uñane ore gai. Mu ore chimo ayoréburique iji udore ore ejode. Enga Moisés urusarane atatasóningo ore déji ore ujade to uje qué udore ore botare Jesús acadigode ore to. 15Mu ayorébui chunina mu ore chimo Jesús iji te enga jé u uje ore chayóji uté yui ujetiga ore chachai iji garani. 16Mu Jesús chise ore ga chojningame ore:
–¿Jé uacabotaquéode gajnengónique cucha gotique que a?–
17Mu ayorébui udore uñeque chajnai Jesús uruode ga chojningame:
–Yocacadisṍri á, qué yibágui ua ome yabi to que. Uje Satanás utocaidode uñeque pésu ga chejna uté uruode. 18Uje Satanás utocaidi uté jecucha chinguíra yabi uté aja jnumone iji yoquiquigode erámio jnese. Uje qué déji jnumone ga ebié tṍraji uté pijnani, jecute chigasapo damatarane to rĩ. Jecute yabi uté que ujñapéguiji jmainie. E yutṍri bacadigode ujetiga ore chijócãre Satanás utocaidi iji yabi uté que mu que ore chibote go.–
19Mu Jesús chajnai uté ga chojningame ore:
–Yidojnóngapísaja uaque uje a ca uacanguretigárique cuse. ¿Chimo jóronguiráse re díningo ujetiga qué yugúsiji uacari iji de ome uacáringane ayoré angoninguite paricho? Boyo ga beyoi disi tuté ga ajnáño aja ne.–
20Jecute jĩrique ore doi Jesús uruode ga ore chijna disi uté aja. Mu Satanás utocaidi chimo Jesús enga jé u uje chinguíra disi tuté aja jnumi. Jecute tṍra raja quedéjnane iji jnumi enga jĩrique ebié tõrapóji pijnani rĩ. 21Mu Jesús catecã́ri disi uté dai enga chojningame:
–¿Jé cho rique disi uté ejnaréngone guejnatígo deréjna uje ejnarei chisa ica ya?–
Mu disi dayé chojninga:
–Jĩrique chisasi nanique iji úringamí parátagape. 22Mu que gusu uje Satanás utocaidi uté chinguíra yabi aja jnumone. Mu jecucha tṍraja piogode to, jé aja yodode rĩ. Uje ipotigádi u gu ujetiga chujépise. Jecute yijócha bajei údi ujetiga bajopié déji ome cuchade udore ga osõrape yoque ga átajape yabi uté aja uyoque ga aquetape.–
23Mu Jesús chojningame jnani tuté:
–Que cucha ibiratique cuse ome uaque gosi ujetiga uacuñeque changureta yu. ¿Ga panguretigárique déji ua ome uyu a?–
24Jecute disi dayé chinguíra dabijnani aja Jesús enga chojningame:
–Yangureta ua, mu átabaja yu ga ajnerame yanguretigai gaté jne.–
25Uje Jesús chimo ayoréode ore uje ore yore aja ore ejode enga jé u uje Jesús dosója Satanás utocaidi uté enga chojningame:
–Satanás utocaidi uhua yá, uje bapesute disabi suté úringai darájma. Bapésapo enga angoronéparigápo uté rĩ. Mu yo yurúja ua ujetiga be guesi iji disi uté. Enga ca ajniapója uté gai jne rĩ ujetiga apésu disi tuté ujuredie.–
26Jecute Satanás utocaidi uté chisa dabade iji disi ajei. Enga chinguírapo disi aja jnumi rĩ enga jé u uje noñome iji te. Enga disi ca ujñapéguiji jmainie. Mu ayorébui ore josipis eti disi e toguipise. 27Mu Jesús doi disi ga chisa jmanai enga chiringarája gaté. Mu disi uté jĩrique etóguiji gaté. 28Udojo quigade ga Jesús acadigode ore chacája guiguíjnarique. Mu uje gusu ore ga jé u uje acadigode ore catecã́ri Jesús ga ore chojningame:
–¿Chimo jóroque re gotique que uje que yijnico Satanás utocaidi tuqué ãrírique que ujetiga yijnicóji isai disi uté que?–
29Mu Jesús chajnai dacadigode ga chósi tome ore:
–Jé tiógarapísa uje que ajnicho Satanás utocaidi tuqué ãrírique que. Gusu uje yijnico gu uje jõrai tu yoquicatecãraitigade ome Dupade uje yoco yocuyágome uté.–
Jesús qué chajo raja uje chingo dagachodi ome dacadigode ore
(Matéo 17:22-23; Lúcas 9:43-45)
30Jecute ore jnoji dayaridi uté ga ore chicáji ore uniri uje i tu Galiléa. Mu que Jesús potapísa go ujetiga pirajaque iji ore uniri uté. 31Uje Jesús áyipie quigode u gu ujetiga gusúabu acadigode ujetiga qué chacadape ore iji dirode udore. Uje acajnaquéode quigode u uje Dupade utocaidi Crísto gajnei tu ujetiga pẽrate ome umajosórone jnani udore ore jne. Ga gajnei tupo rĩ ujetiga ore chimánaja jnutique jne ome úringárique chuque. Mu jé gajnei tupo rĩ ujetiga chise dire gadiótigo iji udojo quigade enga úringárique niriji jé u iji dóderaque ga jé u ujetiga ecápo rĩ. 32Mu a ca udore uñeque déji ujetiga chijnime Jesús acajnaquéode udore ãrírique. Mu a ca ore chajo rágaja Jesús go ujetiga cho quique dacajnaquéode. Uje ore chagutúpusu rome Jesús yui gu.
Jesús acadigode botare ñane ome dáringárique ibijoque ujetiga uté gosi déji ore iquéode
(Matéo 18:1-5; Lúcas 9:46-48)
33Jecute ore jno ga ore chise ore idai uje i tu Capernaúm. Mu uje ore déji dapusiétique guiguíjna ga jé u uje Jesús catecã́ri dacadigode ga chojningame ore:
–¿Jé uacabotaquéode gajnengónique que a iji dajei tuqué?–
34Mu a ca ore chiraja daru quitígome Jesús go. Uje ore chiraja gu uje ore ibotaquéode gajnengórone jé u ore que ome ibijoguipítiguiji ore que. 35Jecute Jesús chácariji dayaritique ga jé u uje tibidi dacadigode uje gare ore iji yirídai enga chojningame ore:
–Ujetiga uacuñeque pota rome dáringárique ibijoque, ga pisoca omi tu ujetiga uté gosi doi ga chopise ejo iji re ome cuchade. Mu jé jõrai tu ujetiga osongaquérigo déji ome dojórigo ayoréo ore jnese.–
36Mu uje Jesús chejna daruode udojo guesi ga jé u uje doi disatique ga chicháji disi tuté aja ore gatócoro. Enga chigaru disi tuté pajei aja re ga catecã́ri ore. Enga chojninga:
37–Ujetiga uacuñeque ca chuseque disírique uté gajnúrique, ga cho ujetiga uté gosi chijna yunerai ome disi suté, enga jé imoi tupo rĩ ujetiga uté gosi ca chuseque yu to. Uté gosi ujetiga ca chise yunerotiguérique mu que gusu yu go uje irasique yu, mu irasi tupo yirósõri Yai uté to rĩ.–
Dupade a tẽrája gosode jne ujetiga ore chijna Jesús jmapié ome dosongaquérigo
(Matéo 10:42; Lúcas 9:49-50)
38Enga jé u uje Juan catecã́ri Jesús ga chósi tome:
–Yocacadisṍri á, yimóngo jnanione uñai diríca uje chijna bei tome Satanás utocaidode uje tṍra ore aja guesode iji ore píode diríca. Mu que cho jetiga yoquijõra uté ga yetajopise ome. Jecute yãrájome uté diríca.–
39Mu Jesús chajnai ore ga chósi tome ore:
–Ca ãrácho cuchade udore ome ayorérique uté gajnúrique. Ujetiga uté gosi chijna yijmapié ome dapesute cuchadatérique enga a ca toc ujetiga dopoi rĩ enga urúrique chamáña ome yu. 40Uje que piraque udore gotique uje que ore chetaque yoquisocárique gu. Jecute ore ajegaidi tu ujetiga ore cháta rágaja yoque to. 41Jé ũré yu ome yuruode udojo: ujetiga gosi chijna yijmapié ome dosongaquérigo ome Crísto uyu yanguresónique, jeoga gosi guẽratique yote marínga, a jé Dupade tẽrája uté gosi jne ome icaniratiguei tuté ome uaque.–
Jesús cho quique pisijnaringuéone josipiedie ome ore ujetiga jno ore údi aja quedéjnane
(Matéo 18:6-9; Lúcas 17:1-2)
42Jesús qué chacate ore enga chojninga:
–Ujetiga uacuñeque chijna yanguresóramone uñatígaja pisijnaringuéringo mu cucha arei a jé urásu ujetiga pisaque uté gosi, ga pigarique cucarané cucháberaque aja uté gosi etabi, ga nóna cucarané cuchabé uaté aja yote quedéjnai údi. Uje pujuyaquei uté jé chajire re ome uté gosi. Jé basa Dupade ujuyaquei a ca chajirirase re ome uté gosi jne. 43Ujetiga bajmanai oite ua aja pisijnaringuéone ga bo ga aquesu jnaque. Uje cucha areguipísi tu ujetiga cõrocorõ ua aja bacuecaringué ichai, mu jé ca ese gajño pioi ome bajmanai gáreode. Uje que togome ayorérique ujetiga pajnique pioi uté iji deréjnane jnese. 44Iji pijogadi uté ga ore gunorone júpuchaque a ca toji to go iji deréjnane. Enga jé isocai tu to ome pioi uje a ca ocarátaque toi gotique. 45Ga a isocai jé u to ome barídarique rĩ ujetiga chorei ua iji pisijnaringuéone ga jĩrique aquesu jnac. Uje cucha areguipísi a jé u ujetiga cõrocorõ ua aja bacuecaringué ichai uté, mu jé ca ese gajño pioi ome barídade udore jnese. Chamáñaje a ca toc ujetiga pajnique pioi tiji uté. 46Iji pijogadi uté ga ore gunorone júpuchaque a ca toji to go iji deréjnane. Enga jé isocai tu to ome pioi uje a ca ocarátaque toi gotique. 47Jé isocai tu to ome bedo ujetiga oite ua aja pisijnaringuéone, be uaté ga jĩrique ajnime. Uje cucha omi tu ujetiga ese bacuecaringué ichai ome bedo chojmaráraque, mu jé ca ducarãte ua aja gajño pioi ome bedo gáredie udire. 48Iji pijogadi uté ga ore gunorone júpuchaque a ca toji to go iji deréjnane. Enga jé isocai tu to ome pioi uje a ca ocarátaque toi gotique.
49Enga dimane pioi iji uté ome pisijnaringuéone ipesungórone ore jnese. Adi tu uje echoi dimane ome cucha arione uje gosi chibore ome dabotique. 50Uacamóño to uje echoi ueradipise ome yoque jnese. Mu ujetiga chise danéningai eruénique ga jé u uje que cuchárique tõrapóji uté rĩ uje derocopise. Jecute ajusópise uaqueo ujetiga ca pejnaque uacanéningai uté. Mu ejnáñopise uágaja pajesereringane ome ñane.–

Currently Selected:

Márcos 9: Ayore

Highlight

Share

Compare

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in