Psalmii 92
92
Psalmul acesta minunat
E o cântare de Sabat
1Frumos este să căutăm,
Pe Domnul, să Îl lăudăm
Și al Său Nume să-L mărim.
2De dimineață, să vestim
Nemărginita-I bunătate,
Iar mai târziu, pe înserate –
Atunci când noaptea o să vie –
Adânca Lui credincioșie.
3Cu harfe și cu alăute,
Cu instrumentele făcute
Cu zece coarde, să cântăm,
Pe Domnul să Îl lăudăm.
4Tu, Doamne, ești Acela cari
Mă-nveselești cu lucrări mari,
Iar eu Îți cânt necontenit,
Când văd ce ai înfăptuit.
5O, Doamne, cât de mari Îți sânt
Lucrările de pe pământ,
Iar ale Tale gânduri, toate,
Adânci sunt! Omul prost nu poate,
6Aceste lucruri să le știe,
Iar cel cuprins de nebunie
Nu poate să le ia în seamă.
7Cei răi lucrează fără teamă.
Dacă ei însă înverzesc
Ca iarba și dacă-nfloresc,
Aceasta-i numai ca să fie
Înlăturați, pentru vecie.
8Tu, Doamne, cu adevărat,
Ești – pe vecie – înălțat!
9Ai Tăi dușmani, toți sunt loviți
Și pier. Cei răi sunt risipiți.
10Doamne, Tu-mi dai putere mare,
La fel precum bivolul are.
Cu untdelemn, Tu m-ai stropit,
11Iar ochii mei au izbutit
Să vadă cum se împlinește
Dorința mea, în ce-i privește
Pe-aceia cari m-au dușmănit.
Urechea mea a auzit
Și știe că Tu ai putință
Să împlinești a mea dorință
Față de oamenii acei
Care potrivnici sunt, ai mei.
12Ca și finicul înverzit,
Este un om neprihănit,
Crescând precum cedrul pe care
Țara Libanului îl are.
13Aceia care sunt sădiți
În Casa Domnului, să știți
Că înverziți vor fi mereu,
În curțile lui Dumnezeu.
14Chiar și la bătrânețe – iată –
Ei aduc roadă-mbelșugată.
Sunt plini de suc și-au înverzit,
Ca să arate – negreșit –
15Că Domnul este drept, mereu.
Stâncă îmi este Dumnezeu,
Stâncă în care, niciodată,
Nelegiuirea nu-i aflată.
Currently Selected:
Psalmii 92: BIV2014
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2014 Ioan Ciorca