San Marcos 10
10
Incꞌaꞌ naru teꞌxjach rib li sumsu̱queb
1Ut qui-el li Jesús Capernaum. Queꞌco̱eb saꞌ jun li naꞌajej cuan xcue̱nt Judea ut queꞌco̱eb ajcuiꞌ toj jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán. 2Ut queꞌcuulac laj fariseo riqꞌuin chi patzꞌoc yal re xyalbal rix ut queꞌxye re: —¿Cꞌaꞌru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib junak cui̱nk riqꞌuin li rixakil? chanqueb re. 3Ut nak quichakꞌoc li Jesús, quixye reheb: —¿Cꞌaꞌru le̱ chakꞌrabinquil quixcanab e̱re laj Moisés?— 4Eb aꞌan queꞌxye: —Laj Moisés quixye nak junak li cui̱nk ta̱ru̱k tixyi̱b lix hu re jachoc ib ut riqꞌuin aꞌan naru tixjach rib riqꞌuin li rixakil.— 5Li Jesús quichakꞌoc ut quixye: —Xban nak kꞌaxal cau e̱chꞌo̱l, joꞌcan nak quixqꞌue li chakꞌrab chi joꞌcan. 6Abanan ma̱cuaꞌ joꞌcan saꞌ xticlajic li ruchichꞌochꞌ. Nak quixyi̱b li ruchichꞌochꞌ li Dios, quixyoꞌobtesi li cui̱nk ut quixyoꞌobtesi li ixk. 7Joꞌcan nak li cui̱nk tixcanab xnaꞌ xyucuaꞌ ut tixlakꞌab rib riqꞌuin li rixakil. 8Li ani teꞌxlakꞌab rib junajeb chic. Moco cuibeb ta chic. 9Li ani naxlakꞌab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan li Jesús. 10Ut nak ac cuanqueb saꞌ cab, lix tzolom li Jesús queꞌxpatzꞌ cuiꞌchic re chirix li naꞌleb aꞌin. 11Ut li Jesús quixye reheb: —Li ani tixjach rib riqꞌuin li rixakil ut tixcꞌam jalan chic ixk, aꞌan tixmux ru lix sumlajic. 12Ut cui junak ixk tixjach rib riqꞌuin lix be̱lom, ut ta̱cꞌamekꞌ xban jalan chic cui̱nk, aꞌan tixmux ru lix sumlajic.—
Li Jesús quirosobtesiheb li cocꞌal
13Saꞌ jun li cutan cuan li cocꞌal queꞌcꞌameꞌ chak riqꞌuin li Jesús re nak tixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut lix tzolom queꞌxkꞌus li queꞌcꞌamoc chak reheb li cocꞌal. 14Nak li Jesús quixqꞌue retal li yo̱queb chixba̱nunquil, cꞌajoꞌ nak quipoꞌ ut quixye reheb lix tzolom: —Canabomakeb li cocꞌal chi cha̱lc cuiqꞌuin. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, aꞌan reheb li nequeꞌpa̱ban joꞌ nak nequeꞌpa̱ban li cocꞌal. 15Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani incꞌaꞌ napa̱ban joꞌ li cocꞌal, aꞌan incꞌaꞌ ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 16Ut li Jesús quixkꞌaluheb li cocꞌal, quixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb, ut quirosobtesiheb.
Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riqꞌuin li Jesús
17Nak ac xic re li Jesús saꞌ jalan chic naꞌajej, quichal jun li cui̱nk saꞌ a̱nil, colxcuikꞌib rib chiru ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿cꞌaꞌru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yuꞌam chi junelic?— 18Li Jesús quixye: —¿Cꞌaꞌut nak nacaye cha̱bil cue cui incꞌaꞌ nacanau anihin la̱in? Jun ajcuiꞌ li cha̱bil ut aꞌan li Dios. 19La̱at nacanau cꞌaꞌru naxye li chakꞌrab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tzꞌin. Mat-elkꞌac. Matyoꞌoban a̱tin chirix a̱cuas a̱cui̱tzꞌin. Matbalakꞌic. Cha-oxlokꞌi la̱ naꞌ a̱yucuaꞌ.— 20Nak quichakꞌoc li cui̱nk quixye: —At tzolonel, chixjunil aꞌin ac xinba̱nu ajcuiꞌ chak chalen saꞌ incaꞌchꞌinal.— 21Li Jesús cꞌajoꞌ nak quixra li cui̱nk. Quixcaꞌya ut quixye re: —Jun chic toj ma̱jiꞌ nacaba̱nu. Ayu, cꞌayi chixjunil li cꞌaꞌru cuan a̱cue ut ta̱si lix tzꞌak reheb li nebaꞌ re nak ta̱cua̱nk a̱biomal saꞌ choxa. Nak ac xaba̱nu aꞌan, tatcha̱lk cuiqꞌuin ut tina̱ta̱ke usta ca̱mc ta̱cꞌul saꞌ incꞌabaꞌ, chan. 22Nak quirabi aꞌan, li cui̱nk co̱ chi ra saꞌ xchꞌo̱l xban nak nabal lix biomal cuan. 23Li Jesús quirileb lix tzolom ut quixye reheb: —Cꞌajoꞌ xchꞌaꞌajquil chokꞌ re junak biom re̱chaninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios.— 24Lix tzolom queꞌsach xchꞌo̱leb nak queꞌrabi aꞌan. Aban li Jesús quixye cuiꞌchic reheb: —Ex cualal incꞌajol, cꞌajoꞌ xchꞌaꞌajquil nak teꞌoc saꞌ xnimajcual cuanquilal li Dios li nequeꞌxic xchꞌo̱l chirix lix biomal. 25Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numekꞌ junak nimla xul camello saꞌ ru junak cu̱x. Joꞌcan ajcuiꞌ eb li biom. Ma̱ jokꞌe ta̱ru̱k teꞌoc saꞌ xnimajcual cuanquilal li Dios cui caꞌaj cuiꞌ lix biomal nequeꞌxcꞌoxla.— 26Eb lix tzolom cꞌajoꞌ nak queꞌsach xchꞌo̱leb ut queꞌxye: —¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colekꞌ chi joꞌcanan?— 27Li Jesús quirileb ut quixye reheb: —Li cui̱nk incꞌaꞌ naru tixba̱nu aꞌan, aban li Dios ma̱cꞌaꞌ chꞌaꞌaj chiru. Aꞌan naru tixba̱nu chixjunil.— 28Laj Pedro quixye re li Jesús: —La̱o xkacanab chixjunil li cꞌaꞌru cuan ke xban a̱ta̱kenquil.— 29Li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab cꞌaꞌru re saꞌ incꞌabaꞌ la̱in, tixcꞌul re̱kaj. Li ani naxcanab xnaꞌ xyucuaꞌ, li ras ut li ri̱tzꞌin ut li ralal xcꞌajol saꞌ incꞌabaꞌ la̱in malaj ut saꞌ xcꞌabaꞌ li evangelio, aꞌan tixcꞌul re̱kaj. Joꞌcan ajcuiꞌ li naxcanab xchꞌochꞌ ut li rochoch saꞌ incꞌabaꞌ la̱in, tixcꞌul ajcuiꞌ re̱kaj. 30Aꞌan tixcꞌul oꞌtakcꞌa̱l (100) chic chokꞌ re̱kaj li cꞌaꞌru re li tixcanab joꞌ rochoch, joꞌ li ras, joꞌ li ri̱tzꞌin, joꞌ li ralal xcꞌajol, joꞌ xnaꞌ xyucuaꞌ ut joꞌ lix chꞌochꞌ. Usta naxcꞌul ra xi̱cꞌ arin saꞌ ruchichꞌochꞌ, abanan ta̱re̱chani li junelic yuꞌam saꞌ eb li cutan cha̱lel. 31Li cuanqueb xcuanquil anakcuan, ma̱cꞌaꞌak chic xcuanquileb mokon. Ut li ma̱cꞌaꞌeb xcuanquil anakcuan, aꞌaneb chic li teꞌcua̱nk xcuanquil mokon, chan li Jesús.
Li Jesús quixye cuiꞌchic resil lix camic
32Nak yo̱queb chi xic Jerusalén cꞌamol be li Jesús chiruheb. Nak cuanqueb chiru be sachso̱queb xchꞌo̱l lix tzolom ut li yo̱queb chi ta̱ke̱nc reheb teꞌxucuak ajcuiꞌ. Tojoꞌnak li Jesús quixcꞌameb cuiꞌchic lix cablaju chi tzolom xjuneseb ut qui-oc chixyebal reheb li cꞌaꞌru tixcꞌul. 33Quixye reheb: —Qꞌuehomak retal. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén. Aran tinkꞌaxtesi̱k la̱in li Cꞌajolbej saꞌ rukꞌeb lix be̱nil aj tij joꞌ ajcuiꞌ saꞌ rukꞌeb laj tzꞌi̱b. Eb aꞌan teꞌxteneb ca̱mc saꞌ inbe̱n ut tineꞌxkꞌaxtesi saꞌ rukꞌeb li ma̱cuaꞌeb aj judío. 34Ut tineꞌxhob, tineꞌxsacꞌ, tineꞌxchu̱ba ut tineꞌxcamsi. Aban saꞌ rox li cutan tincuacli̱k cuiꞌchic chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak.—
Laj Jacobo ut laj Juan queꞌxtzꞌa̱ma chiru li Ka̱cuaꞌ nak tixqꞌueheb xcuanquil
35Laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo, queꞌjiloc chixcꞌatk li Jesús ut queꞌxye re: —Ka̱cuaꞌ, la̱o nakaj nak ta̱ba̱nu li usilal li takatzꞌa̱ma cha̱cuu.— 36Ut li Jesús quixye reheb: —¿Cꞌaꞌru li usilal te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. 37Queꞌxye re: —Nak ac xat-oc saꞌ la̱ lokꞌal, nakatzꞌa̱ma cha̱cuu nak jun ke ta̱cua̱nk saꞌ la̱ nim ut jun ta̱cua̱nk saꞌ la̱ tzꞌe.— Queꞌxye chi joꞌcan xban nak teꞌraj oc saꞌ xcuanquileb. 38Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex incꞌaꞌ nequenau xya̱lal li yo̱quex chixtzꞌa̱manquil chicuu. ¿Ma te̱cuy xcꞌulbal li raylal li oc cue chixcꞌulbal la̱in? Ut, ¿ma te̱cuy xnumsinquil li raylal joꞌ li tincꞌul la̱in?— 39—¡Takacuy! chanqueb. Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye: —Ya̱l ajcuiꞌ nak la̱ex te̱cꞌul li raylal joꞌ li tincꞌul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li raylal joꞌ li tincuy xnumsinquil la̱in. 40Abanan li naꞌajej saꞌ lin nim ut saꞌ lin tzꞌe ma̱cuaꞌ la̱in tinqꞌuehok re li naꞌajej aꞌan, xban nak ac chꞌolchꞌo chiru li Dios ani aj e li naꞌajej aꞌan, chan li Jesús reheb. 41Ut nak queꞌrabi li cꞌaꞌru queꞌxpatzꞌ laj Jacobo ut laj Juan, li laje̱b chic lix tzolom queꞌpoꞌ riqꞌuineb. 42Ut li Jesús quixbokeb riqꞌuin ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak li nequeꞌtaklan saꞌ ruchichꞌochꞌ nequeꞌnumta saꞌ xbe̱n li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, aꞌaneb li nequeꞌtaklan. 43Abanan ma̱cuaꞌ joꞌcan te̱ba̱nu la̱ex. Li ani naraj xcuanquil saꞌ e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱cꞌanjelak che̱ru. 44Li ani naraj nima̱k xcuanquil saꞌ e̱ya̱nk, tento tixcubsi rib ut ta̱cꞌanjelak chiruheb li ras ri̱tzꞌin. 45La̱in li Cꞌajolbej. Abanan incꞌaꞌ xinchal re nak teꞌcꞌanjelak chicuu. Xinchal ban re nak tincꞌanjelak chiruheb chixjunileb ut chixqꞌuebal lin yuꞌam re xtojbal rix lix ma̱queb, chan li Jesús reheb.
Li Jesús quixqꞌuirtesi laj Bartimeo li mutzꞌ
46Queꞌcuulac Jericó ut nak qui-el chak li Jesús saꞌ li tenamit aꞌan rochbeneb lix tzolom nabal li tenamit queꞌta̱ken re. Ut chunchu jun li mutzꞌ chire be. Yo̱ chi lemoxnic. Lix cꞌabaꞌ, aꞌan aj Bartimeo, ralal laj Timeo. 47Nak quirabi li mutzꞌ nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús aj Nazaret, quixjap re chixyebal: —¡At Jesús, ralalat xcꞌajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu! chan. 48Ut nabaleb li tenamit queꞌkꞌusuc re ut queꞌxye re, —¡Matchokin! chanqueb re. Ut aꞌan kꞌaxal cuiꞌchic cau quixjap re ut quixye, —¡At ralalat xcꞌajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu!— 49Nak quirabi aꞌan li Jesús quixakli ut quixtakla xbokbal li mutzꞌ. Queꞌco̱eb chixcꞌambal ut queꞌxye re: —Ma̱chꞌina a̱chꞌo̱l. Quim. Yo̱ cha̱bokbal li Ka̱cuaꞌ.— 50Li mutzꞌ quirisi lix tꞌicr lanlo cuiꞌ. Quicuacli saꞌ junpa̱t ut co̱ riqꞌuin li Jesús. 51Li Jesús quixye re: —¿Cꞌaꞌru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?— Ut li mutzꞌ quixye: —Ka̱cuaꞌ, tincuaj nak ta̱ilok li xnakꞌ cuu.— 52Li Jesús quixye re: —Anakcuan naru tatxic. Xatqꞌuira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱qꞌuirtesinquil, chan re. Ut saꞌ junpa̱t qui-iloc li mutzꞌ ut co̱ chirixeb.
Currently Selected:
San Marcos 10: kek
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.
San Marcos 10
10
Incꞌaꞌ naru teꞌxjach rib li sumsu̱queb
1Ut qui-el li Jesús Capernaum. Queꞌco̱eb saꞌ jun li naꞌajej cuan xcue̱nt Judea ut queꞌco̱eb ajcuiꞌ toj jun pacꞌal li nimaꞌ Jordán. 2Ut queꞌcuulac laj fariseo riqꞌuin chi patzꞌoc yal re xyalbal rix ut queꞌxye re: —¿Cꞌaꞌru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib junak cui̱nk riqꞌuin li rixakil? chanqueb re. 3Ut nak quichakꞌoc li Jesús, quixye reheb: —¿Cꞌaꞌru le̱ chakꞌrabinquil quixcanab e̱re laj Moisés?— 4Eb aꞌan queꞌxye: —Laj Moisés quixye nak junak li cui̱nk ta̱ru̱k tixyi̱b lix hu re jachoc ib ut riqꞌuin aꞌan naru tixjach rib riqꞌuin li rixakil.— 5Li Jesús quichakꞌoc ut quixye: —Xban nak kꞌaxal cau e̱chꞌo̱l, joꞌcan nak quixqꞌue li chakꞌrab chi joꞌcan. 6Abanan ma̱cuaꞌ joꞌcan saꞌ xticlajic li ruchichꞌochꞌ. Nak quixyi̱b li ruchichꞌochꞌ li Dios, quixyoꞌobtesi li cui̱nk ut quixyoꞌobtesi li ixk. 7Joꞌcan nak li cui̱nk tixcanab xnaꞌ xyucuaꞌ ut tixlakꞌab rib riqꞌuin li rixakil. 8Li ani teꞌxlakꞌab rib junajeb chic. Moco cuibeb ta chic. 9Li ani naxlakꞌab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan li Jesús. 10Ut nak ac cuanqueb saꞌ cab, lix tzolom li Jesús queꞌxpatzꞌ cuiꞌchic re chirix li naꞌleb aꞌin. 11Ut li Jesús quixye reheb: —Li ani tixjach rib riqꞌuin li rixakil ut tixcꞌam jalan chic ixk, aꞌan tixmux ru lix sumlajic. 12Ut cui junak ixk tixjach rib riqꞌuin lix be̱lom, ut ta̱cꞌamekꞌ xban jalan chic cui̱nk, aꞌan tixmux ru lix sumlajic.—
Li Jesús quirosobtesiheb li cocꞌal
13Saꞌ jun li cutan cuan li cocꞌal queꞌcꞌameꞌ chak riqꞌuin li Jesús re nak tixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut lix tzolom queꞌxkꞌus li queꞌcꞌamoc chak reheb li cocꞌal. 14Nak li Jesús quixqꞌue retal li yo̱queb chixba̱nunquil, cꞌajoꞌ nak quipoꞌ ut quixye reheb lix tzolom: —Canabomakeb li cocꞌal chi cha̱lc cuiqꞌuin. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, aꞌan reheb li nequeꞌpa̱ban joꞌ nak nequeꞌpa̱ban li cocꞌal. 15Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani incꞌaꞌ napa̱ban joꞌ li cocꞌal, aꞌan incꞌaꞌ ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. 16Ut li Jesús quixkꞌaluheb li cocꞌal, quixqꞌue li rukꞌ saꞌ xbe̱neb, ut quirosobtesiheb.
Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riqꞌuin li Jesús
17Nak ac xic re li Jesús saꞌ jalan chic naꞌajej, quichal jun li cui̱nk saꞌ a̱nil, colxcuikꞌib rib chiru ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿cꞌaꞌru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yuꞌam chi junelic?— 18Li Jesús quixye: —¿Cꞌaꞌut nak nacaye cha̱bil cue cui incꞌaꞌ nacanau anihin la̱in? Jun ajcuiꞌ li cha̱bil ut aꞌan li Dios. 19La̱at nacanau cꞌaꞌru naxye li chakꞌrab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tzꞌin. Mat-elkꞌac. Matyoꞌoban a̱tin chirix a̱cuas a̱cui̱tzꞌin. Matbalakꞌic. Cha-oxlokꞌi la̱ naꞌ a̱yucuaꞌ.— 20Nak quichakꞌoc li cui̱nk quixye: —At tzolonel, chixjunil aꞌin ac xinba̱nu ajcuiꞌ chak chalen saꞌ incaꞌchꞌinal.— 21Li Jesús cꞌajoꞌ nak quixra li cui̱nk. Quixcaꞌya ut quixye re: —Jun chic toj ma̱jiꞌ nacaba̱nu. Ayu, cꞌayi chixjunil li cꞌaꞌru cuan a̱cue ut ta̱si lix tzꞌak reheb li nebaꞌ re nak ta̱cua̱nk a̱biomal saꞌ choxa. Nak ac xaba̱nu aꞌan, tatcha̱lk cuiqꞌuin ut tina̱ta̱ke usta ca̱mc ta̱cꞌul saꞌ incꞌabaꞌ, chan. 22Nak quirabi aꞌan, li cui̱nk co̱ chi ra saꞌ xchꞌo̱l xban nak nabal lix biomal cuan. 23Li Jesús quirileb lix tzolom ut quixye reheb: —Cꞌajoꞌ xchꞌaꞌajquil chokꞌ re junak biom re̱chaninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios.— 24Lix tzolom queꞌsach xchꞌo̱leb nak queꞌrabi aꞌan. Aban li Jesús quixye cuiꞌchic reheb: —Ex cualal incꞌajol, cꞌajoꞌ xchꞌaꞌajquil nak teꞌoc saꞌ xnimajcual cuanquilal li Dios li nequeꞌxic xchꞌo̱l chirix lix biomal. 25Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numekꞌ junak nimla xul camello saꞌ ru junak cu̱x. Joꞌcan ajcuiꞌ eb li biom. Ma̱ jokꞌe ta̱ru̱k teꞌoc saꞌ xnimajcual cuanquilal li Dios cui caꞌaj cuiꞌ lix biomal nequeꞌxcꞌoxla.— 26Eb lix tzolom cꞌajoꞌ nak queꞌsach xchꞌo̱leb ut queꞌxye: —¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colekꞌ chi joꞌcanan?— 27Li Jesús quirileb ut quixye reheb: —Li cui̱nk incꞌaꞌ naru tixba̱nu aꞌan, aban li Dios ma̱cꞌaꞌ chꞌaꞌaj chiru. Aꞌan naru tixba̱nu chixjunil.— 28Laj Pedro quixye re li Jesús: —La̱o xkacanab chixjunil li cꞌaꞌru cuan ke xban a̱ta̱kenquil.— 29Li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab cꞌaꞌru re saꞌ incꞌabaꞌ la̱in, tixcꞌul re̱kaj. Li ani naxcanab xnaꞌ xyucuaꞌ, li ras ut li ri̱tzꞌin ut li ralal xcꞌajol saꞌ incꞌabaꞌ la̱in malaj ut saꞌ xcꞌabaꞌ li evangelio, aꞌan tixcꞌul re̱kaj. Joꞌcan ajcuiꞌ li naxcanab xchꞌochꞌ ut li rochoch saꞌ incꞌabaꞌ la̱in, tixcꞌul ajcuiꞌ re̱kaj. 30Aꞌan tixcꞌul oꞌtakcꞌa̱l (100) chic chokꞌ re̱kaj li cꞌaꞌru re li tixcanab joꞌ rochoch, joꞌ li ras, joꞌ li ri̱tzꞌin, joꞌ li ralal xcꞌajol, joꞌ xnaꞌ xyucuaꞌ ut joꞌ lix chꞌochꞌ. Usta naxcꞌul ra xi̱cꞌ arin saꞌ ruchichꞌochꞌ, abanan ta̱re̱chani li junelic yuꞌam saꞌ eb li cutan cha̱lel. 31Li cuanqueb xcuanquil anakcuan, ma̱cꞌaꞌak chic xcuanquileb mokon. Ut li ma̱cꞌaꞌeb xcuanquil anakcuan, aꞌaneb chic li teꞌcua̱nk xcuanquil mokon, chan li Jesús.
Li Jesús quixye cuiꞌchic resil lix camic
32Nak yo̱queb chi xic Jerusalén cꞌamol be li Jesús chiruheb. Nak cuanqueb chiru be sachso̱queb xchꞌo̱l lix tzolom ut li yo̱queb chi ta̱ke̱nc reheb teꞌxucuak ajcuiꞌ. Tojoꞌnak li Jesús quixcꞌameb cuiꞌchic lix cablaju chi tzolom xjuneseb ut qui-oc chixyebal reheb li cꞌaꞌru tixcꞌul. 33Quixye reheb: —Qꞌuehomak retal. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén. Aran tinkꞌaxtesi̱k la̱in li Cꞌajolbej saꞌ rukꞌeb lix be̱nil aj tij joꞌ ajcuiꞌ saꞌ rukꞌeb laj tzꞌi̱b. Eb aꞌan teꞌxteneb ca̱mc saꞌ inbe̱n ut tineꞌxkꞌaxtesi saꞌ rukꞌeb li ma̱cuaꞌeb aj judío. 34Ut tineꞌxhob, tineꞌxsacꞌ, tineꞌxchu̱ba ut tineꞌxcamsi. Aban saꞌ rox li cutan tincuacli̱k cuiꞌchic chi yoꞌyo saꞌ xya̱nkeb li camenak.—
Laj Jacobo ut laj Juan queꞌxtzꞌa̱ma chiru li Ka̱cuaꞌ nak tixqꞌueheb xcuanquil
35Laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo, queꞌjiloc chixcꞌatk li Jesús ut queꞌxye re: —Ka̱cuaꞌ, la̱o nakaj nak ta̱ba̱nu li usilal li takatzꞌa̱ma cha̱cuu.— 36Ut li Jesús quixye reheb: —¿Cꞌaꞌru li usilal te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. 37Queꞌxye re: —Nak ac xat-oc saꞌ la̱ lokꞌal, nakatzꞌa̱ma cha̱cuu nak jun ke ta̱cua̱nk saꞌ la̱ nim ut jun ta̱cua̱nk saꞌ la̱ tzꞌe.— Queꞌxye chi joꞌcan xban nak teꞌraj oc saꞌ xcuanquileb. 38Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex incꞌaꞌ nequenau xya̱lal li yo̱quex chixtzꞌa̱manquil chicuu. ¿Ma te̱cuy xcꞌulbal li raylal li oc cue chixcꞌulbal la̱in? Ut, ¿ma te̱cuy xnumsinquil li raylal joꞌ li tincꞌul la̱in?— 39—¡Takacuy! chanqueb. Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye: —Ya̱l ajcuiꞌ nak la̱ex te̱cꞌul li raylal joꞌ li tincꞌul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li raylal joꞌ li tincuy xnumsinquil la̱in. 40Abanan li naꞌajej saꞌ lin nim ut saꞌ lin tzꞌe ma̱cuaꞌ la̱in tinqꞌuehok re li naꞌajej aꞌan, xban nak ac chꞌolchꞌo chiru li Dios ani aj e li naꞌajej aꞌan, chan li Jesús reheb. 41Ut nak queꞌrabi li cꞌaꞌru queꞌxpatzꞌ laj Jacobo ut laj Juan, li laje̱b chic lix tzolom queꞌpoꞌ riqꞌuineb. 42Ut li Jesús quixbokeb riqꞌuin ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak li nequeꞌtaklan saꞌ ruchichꞌochꞌ nequeꞌnumta saꞌ xbe̱n li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, aꞌaneb li nequeꞌtaklan. 43Abanan ma̱cuaꞌ joꞌcan te̱ba̱nu la̱ex. Li ani naraj xcuanquil saꞌ e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱cꞌanjelak che̱ru. 44Li ani naraj nima̱k xcuanquil saꞌ e̱ya̱nk, tento tixcubsi rib ut ta̱cꞌanjelak chiruheb li ras ri̱tzꞌin. 45La̱in li Cꞌajolbej. Abanan incꞌaꞌ xinchal re nak teꞌcꞌanjelak chicuu. Xinchal ban re nak tincꞌanjelak chiruheb chixjunileb ut chixqꞌuebal lin yuꞌam re xtojbal rix lix ma̱queb, chan li Jesús reheb.
Li Jesús quixqꞌuirtesi laj Bartimeo li mutzꞌ
46Queꞌcuulac Jericó ut nak qui-el chak li Jesús saꞌ li tenamit aꞌan rochbeneb lix tzolom nabal li tenamit queꞌta̱ken re. Ut chunchu jun li mutzꞌ chire be. Yo̱ chi lemoxnic. Lix cꞌabaꞌ, aꞌan aj Bartimeo, ralal laj Timeo. 47Nak quirabi li mutzꞌ nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús aj Nazaret, quixjap re chixyebal: —¡At Jesús, ralalat xcꞌajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu! chan. 48Ut nabaleb li tenamit queꞌkꞌusuc re ut queꞌxye re, —¡Matchokin! chanqueb re. Ut aꞌan kꞌaxal cuiꞌchic cau quixjap re ut quixye, —¡At ralalat xcꞌajol laj David, chacuuxta̱na taxak cuu!— 49Nak quirabi aꞌan li Jesús quixakli ut quixtakla xbokbal li mutzꞌ. Queꞌco̱eb chixcꞌambal ut queꞌxye re: —Ma̱chꞌina a̱chꞌo̱l. Quim. Yo̱ cha̱bokbal li Ka̱cuaꞌ.— 50Li mutzꞌ quirisi lix tꞌicr lanlo cuiꞌ. Quicuacli saꞌ junpa̱t ut co̱ riqꞌuin li Jesús. 51Li Jesús quixye re: —¿Cꞌaꞌru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?— Ut li mutzꞌ quixye: —Ka̱cuaꞌ, tincuaj nak ta̱ilok li xnakꞌ cuu.— 52Li Jesús quixye re: —Anakcuan naru tatxic. Xatqꞌuira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱qꞌuirtesinquil, chan re. Ut saꞌ junpa̱t qui-iloc li mutzꞌ ut co̱ chirixeb.
Currently Selected:
:
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.