San Mateo 12
12
Lix tzolom li Jesús queꞌxchꞌot ru li acui̱mk saꞌ li hiloba̱l cutan
1Ut chirix chic aꞌan saꞌ jun hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chi be̱c bar cuiꞌ aubil li acui̱mk trigo. Ut eb lix tzolom teꞌtzꞌoca̱k ut queꞌoc chixchꞌotbal ru li acui̱mk ut yo̱queb chixcuaꞌbal. 2Ut nak queꞌril eb laj fariseo, queꞌxye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsicꞌbal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li cꞌanjel moco uxc ta naraj saꞌ li hiloba̱l cutan, chanqueb. 3Li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —¿Ma incꞌaꞌ ta biꞌ xeril saꞌ li Santil Hu cꞌaꞌru quixba̱nu laj David nak aꞌan ut eb li rochben teꞌtzꞌoca̱k? 4Qui-oc saꞌ li cab bar nequeꞌxlokꞌoni cuiꞌ li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cuaꞌ raj re laj David xcuaꞌbal li caxlan cua aꞌan, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru nequeꞌxcuaꞌ li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcuaꞌ. 5Ut, ¿ma incꞌaꞌ e̱rilom saꞌ lix chakꞌrab laj Moisés nak eb laj tij ma̱cꞌaꞌ xma̱queb nak nequeꞌxkꞌet li hiloba̱l cutan nak nequeꞌcꞌanjelac saꞌ rochoch li Dios? 6La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut kꞌaxal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios. 7La̱ex incꞌaꞌ nequenau xya̱lal li a̱tin aꞌin li tzꞌi̱banbil saꞌ li Santil Hu:
Li nacuulac chicuu la̱in, aꞌan nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cuaꞌ nak texmayejak xul. (Ose. 6:6)
Cui ta xetau ru li naꞌleb aꞌin, incꞌaꞌ raj xetzꞌekta̱naheb li ma̱cꞌaꞌeb xma̱c.
8La̱in li Cꞌajolbej. La̱in laj e̱chal re li hiloba̱l cutan. Cuan incuanquil chixyebal cꞌaꞌru ta̱uxma̱nk saꞌ li hiloba̱l cutan, chan li Jesús.
Li Jesús quixqꞌuirtesi li cui̱nk sic li rukꞌ
9Ut nak qui-el chak aran, quichal saꞌ li cab li nequeꞌxchꞌutub cuiꞌ ribeb laj judío. 10Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li rukꞌ. Ut eb laj fariseo queꞌxpatzꞌ re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us qꞌuirtesi̱nc saꞌ li hiloba̱l cutan? 11Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —Cui junak saꞌ e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱tꞌanekꞌ saꞌ junak jul saꞌ li hiloba̱l cutan, ¿ma incꞌaꞌ raj toxchap ut toxrisi chak saꞌ li jul? 12¿Ma incꞌaꞌ ta biꞌ numtajenak terto xtzꞌak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner saꞌ li hiloba̱l cutan, ¿ma incꞌaꞌ ta biꞌ kꞌaxal cuiꞌchic us xtenkꞌanquil li cui̱nk saꞌ li hiloba̱l cutan?— 13Tojoꞌnak quixye re li cui̱nk li sic li rukꞌ: —Yeꞌ la̱ cuukꞌ, chan re. Ut li cui̱nk quixyeꞌ li rukꞌ ut saꞌ junpa̱t quicana chi ma̱cꞌaꞌ re̱cꞌ joꞌ li jun chic. 14Ut eb laj fariseo queꞌel aran ut queꞌoc chixcꞌu̱banquil chanru nak teꞌxcamsi li Jesús.
Najter quiyeman resil xcꞌanjel li Jesucristo
15Li Jesús quixnau nak yo̱queb xcꞌu̱banquil chanru nak teꞌxcamsi ut qui-el saꞌ li naꞌajej aꞌan. Ut nabaleb li tenamit queꞌta̱ken re ut naxqꞌuirtesiheb chixjunileb li yaj. 16Ut li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e teꞌxye resil nak aꞌan li xqꞌuirtesin reheb. 17Aꞌin quicꞌulman joꞌ yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi joꞌcaꞌin:
18Aꞌan aꞌin laj cꞌanjel chicuu, li sicꞌbil ru inban. Aꞌan ninra ut riqꞌuin aꞌan nasahoꞌ lin chꞌo̱l. Tinqꞌue re lin musikꞌ, ut aꞌan ta̱yehok resil li rakba a̱tin li cha̱lc re saꞌ xbe̱neb li tenamit.
19Incꞌaꞌ ta̱cuechꞌi̱nk chi moco tixjap re ut ma̱ ani ta̱abi̱nk re lix ya̱b xcux saꞌ be.
20Incꞌaꞌ tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Incꞌaꞌ tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokecꞌ re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yo̱ chi e̱lc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut ta̱rakok a̱tin saꞌ ti̱quilal.
21Ut chixjunileb li tenamit caꞌaj cuiꞌ riqꞌuin aꞌan teꞌyoꞌoni̱nk. (Isa. 42:2-4)
Ma̱cꞌaꞌ chic xcuybal xma̱c li namajecuan re li Santil Musikꞌej
22Ut mokon chic quicꞌameꞌ chak riqꞌuin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musikꞌej riqꞌuin. Mutzꞌ ut mem li cui̱nk aꞌan. Ut li Jesús quixqꞌuirtesi, ut li cui̱nk li mutzꞌ ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic. 23Ut chixjunileb li tenamit queꞌsach xchꞌo̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj aꞌin ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? 24Ut eb laj fariseo nak queꞌrabi aꞌan, queꞌxye: —Li cui̱nk aꞌin na-isin ma̱us aj musikꞌej riqꞌuin xcuanquil laj Beelzebú, lix yucuaꞌileb li ma̱us aj musikꞌej, chanqueb. 25Li Jesús quixnau li cꞌaꞌru yo̱queb chixcꞌoxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xicꞌ teꞌril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit aꞌan tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xicꞌ teꞌril rib chi ribileb rib, li jun cabal aꞌan teꞌxsach xcuanquil lix jun cablal. 26Joꞌcan ajcuiꞌ laj tza cui teꞌxpleti rib chi ribileb rib, aꞌan tixsach xcuanquil xjunes rib. 27Cui ut saꞌ xcꞌabaꞌ laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musikꞌej, ¿ani saꞌ aj cꞌabaꞌ nequeꞌisin ma̱us aj musikꞌej li nequeꞌta̱ken e̱re? Joꞌcan nak aꞌaneb ajcuiꞌ teꞌyehok re nak incꞌaꞌ ya̱l li yo̱quex chixyebal. 28Cui ut riqꞌuin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musikꞌej, riqꞌuin aꞌan nacꞌutun nak relic chi ya̱l ac xcꞌulun saꞌ e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. 29Ut chanru nak ta̱oc junak saꞌ rochoch jun cui̱nk cau rib chixmakꞌbal li cꞌaꞌru cuan re cui incꞌaꞌ ta xbe̱n cua tixbacꞌ li cui̱nk cau rib, tojoꞌnak ta̱oc chixcꞌambal li cꞌaꞌru cuan re. 30Li ani incꞌaꞌ na-oquen chicuix, aꞌan xicꞌ niquinril. Ut ani incꞌaꞌ naxococ cuochben, aꞌan paji̱nc naxba̱nu. 31Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcuiꞌ xma̱queb li nequeꞌmajecuan. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musikꞌej, incꞌaꞌ ta̱cuyekꞌ ta̱sachekꞌ lix ma̱c. 32Li ani ta̱hobok cue la̱in, li Cꞌajolbej, ta̱cuyekꞌ xma̱c; abanan li ani ta̱hobok re li Santil Musikꞌej incꞌaꞌ ta̱cuyekꞌ xma̱c chi moco saꞌ eb li cutan aꞌin, chi moco saꞌ eb li cutan cha̱lel. Cua̱nk ban saꞌ xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li nimla ma̱c aꞌan. 33Joꞌcan ajcuiꞌ cui cha̱bil junak cheꞌ, cha̱bil ajcuiꞌ li ru. Cui incꞌaꞌ us li cheꞌ, li ru incꞌaꞌ ajcuiꞌ us. Ut riqꞌuin li naru̱chin, nanaꞌli ru li cheꞌ. 34¡La̱ex chanchanex ral li cꞌambolay! ¿Chan ta cuiꞌ ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Joꞌ chanru lix chꞌo̱l junak, joꞌcan ajcuiꞌ naa̱tinac. 35Li cha̱bil cui̱nk naa̱tinac chi cha̱bil xban nak cha̱bil li cuan saꞌ xchꞌo̱l. Ut li cui̱nk li incꞌaꞌ us lix naꞌleb, yibru naa̱tinac xban nak incꞌaꞌ us li cuan saꞌ xchꞌo̱l. 36La̱in tinye e̱re nak saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin li junju̱nk tixkꞌaxtesi xcue̱nt chirix chixjunil li joꞌ ma̱joꞌil aj a̱tin quixye. 37Riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱qꞌuehekꞌ e̱retal. Riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱cꞌutu̱nk nak ma̱cꞌaꞌ le̱ ma̱c malaj riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c saꞌ e̱be̱n.—
Eb laj fariseo queꞌxtzꞌa̱ma li milagro
38Cuan xcomoneb laj tzꞌi̱b ut xcomoneb laj fariseo queꞌa̱tinac ut queꞌxye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. Cꞌut chiku nak riqꞌuin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. 39Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —Li incꞌaꞌ useb xnaꞌleb nequeꞌraj nak ta̱cꞌutbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱cꞌutbesi̱k chiruheb. Caꞌaj cuiꞌ li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quicꞌutbesi̱c chiruheb junxil, aꞌan li ta̱cꞌutbesima̱nk chiruheb. 40Joꞌ nak laj Jonás oxib cutan ut oxib kꞌojyi̱n quicuan chak saꞌ xsaꞌ li nimla car, joꞌcan ajcuiꞌ nak la̱in li Cꞌajolbej tincua̱nk oxib cutan ut oxib kꞌojyi̱n saꞌ li mukleba̱l. 41Laj Jonás quixchꞌolob xya̱lal chiruheb laj Nínive ut queꞌyotꞌeꞌ xchꞌo̱l queꞌxjal xcꞌaꞌux. Ut la̱in kꞌaxal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin saꞌ e̱ya̱nk, abanan la̱ex incꞌaꞌ niquine̱pa̱b. Joꞌcan nak eb laj Nínive teꞌcuacli̱k chak saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin e̱rochben ut texjiteb xban nak incꞌaꞌ nequexpa̱ban. 42Li ixk li quicuan chokꞌ reina saꞌ li tenamit li cuan saꞌ li sur ta̱cuacli̱k chak saꞌ xkꞌehil nak ta̱rakekꞌ a̱tin saꞌ e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak incꞌaꞌ nequexpa̱ban. Aꞌan quichal chak toj saꞌ xmaril li ruchichꞌochꞌ chirabinquil lix naꞌleb laj Salomón. Ut la̱in kꞌaxal cuiꞌchic cuan innaꞌleb chiru laj Salomón ut cuanquin arin saꞌ e̱ya̱nk. Abanan incꞌaꞌ nequepa̱b li cua̱tin. 43Li ma̱us aj musikꞌej nak ac x-el riqꞌuin junak cui̱nk, nalajnumeꞌ saꞌ li chaki naꞌajej ut yo̱ chixsicꞌbal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xnaꞌaj. 44Tojoꞌnak naxye saꞌ xchꞌo̱l: —La̱in tinsukꞌi̱k cuiꞌchic riqꞌuin li cui̱nk bar quin-el cuiꞌ chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱cꞌaꞌ chic cuan chi saꞌ, mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. 45Ut li ma̱us aj musikꞌej naxsicꞌ cuukub chic chi ma̱us aj musikꞌej kꞌaxal cuiꞌchic numtajenak xma̱usilaleb chiru aꞌan. Nequeꞌoc chi cua̱nc riqꞌuin li cui̱nk. Ut lix naꞌleb li cui̱nk aꞌan numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut joꞌcan ajcuiꞌ te̱cꞌul la̱ex li numtajenak le̱ ma̱usilal.
Lix naꞌ ut eb li ri̱tzꞌin li Jesús
46Ut toj yo̱ ajcuiꞌ chi a̱tinac li Jesús riqꞌuineb li tenamit nak quicuulac aran lix naꞌ rochbeneb li ri̱tzꞌin li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut teꞌraj raj ra̱tinanquileb. 47Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cuaꞌ, la̱ naꞌ ut eb la̱ cui̱tzꞌin cuanqueb chirix cab. Teꞌraj a̱cua̱tinanquil. 48Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin naꞌ ut aniheb li cui̱tzꞌin nak nequecꞌoxla la̱ex?— 49Ut quixyeꞌ li rukꞌ cuanqueb cuiꞌ lix tzolom ut quixye: —Aꞌineb lin naꞌ ut aꞌineb li cui̱tzꞌin. 50Chixjunileb li teꞌba̱nu̱nk re li naraj lin Yucuaꞌ li cuan saꞌ choxa, aꞌaneb li cui̱tzꞌin, aꞌaneb li cuanab ut aꞌaneb lin naꞌ, chan.
Currently Selected:
San Mateo 12: kek
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.
San Mateo 12
12
Lix tzolom li Jesús queꞌxchꞌot ru li acui̱mk saꞌ li hiloba̱l cutan
1Ut chirix chic aꞌan saꞌ jun hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chi be̱c bar cuiꞌ aubil li acui̱mk trigo. Ut eb lix tzolom teꞌtzꞌoca̱k ut queꞌoc chixchꞌotbal ru li acui̱mk ut yo̱queb chixcuaꞌbal. 2Ut nak queꞌril eb laj fariseo, queꞌxye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsicꞌbal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li cꞌanjel moco uxc ta naraj saꞌ li hiloba̱l cutan, chanqueb. 3Li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —¿Ma incꞌaꞌ ta biꞌ xeril saꞌ li Santil Hu cꞌaꞌru quixba̱nu laj David nak aꞌan ut eb li rochben teꞌtzꞌoca̱k? 4Qui-oc saꞌ li cab bar nequeꞌxlokꞌoni cuiꞌ li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cuaꞌ raj re laj David xcuaꞌbal li caxlan cua aꞌan, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru nequeꞌxcuaꞌ li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcuaꞌ. 5Ut, ¿ma incꞌaꞌ e̱rilom saꞌ lix chakꞌrab laj Moisés nak eb laj tij ma̱cꞌaꞌ xma̱queb nak nequeꞌxkꞌet li hiloba̱l cutan nak nequeꞌcꞌanjelac saꞌ rochoch li Dios? 6La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut kꞌaxal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios. 7La̱ex incꞌaꞌ nequenau xya̱lal li a̱tin aꞌin li tzꞌi̱banbil saꞌ li Santil Hu:
Li nacuulac chicuu la̱in, aꞌan nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cuaꞌ nak texmayejak xul. (Ose. 6:6)
Cui ta xetau ru li naꞌleb aꞌin, incꞌaꞌ raj xetzꞌekta̱naheb li ma̱cꞌaꞌeb xma̱c.
8La̱in li Cꞌajolbej. La̱in laj e̱chal re li hiloba̱l cutan. Cuan incuanquil chixyebal cꞌaꞌru ta̱uxma̱nk saꞌ li hiloba̱l cutan, chan li Jesús.
Li Jesús quixqꞌuirtesi li cui̱nk sic li rukꞌ
9Ut nak qui-el chak aran, quichal saꞌ li cab li nequeꞌxchꞌutub cuiꞌ ribeb laj judío. 10Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li rukꞌ. Ut eb laj fariseo queꞌxpatzꞌ re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us qꞌuirtesi̱nc saꞌ li hiloba̱l cutan? 11Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —Cui junak saꞌ e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱tꞌanekꞌ saꞌ junak jul saꞌ li hiloba̱l cutan, ¿ma incꞌaꞌ raj toxchap ut toxrisi chak saꞌ li jul? 12¿Ma incꞌaꞌ ta biꞌ numtajenak terto xtzꞌak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner saꞌ li hiloba̱l cutan, ¿ma incꞌaꞌ ta biꞌ kꞌaxal cuiꞌchic us xtenkꞌanquil li cui̱nk saꞌ li hiloba̱l cutan?— 13Tojoꞌnak quixye re li cui̱nk li sic li rukꞌ: —Yeꞌ la̱ cuukꞌ, chan re. Ut li cui̱nk quixyeꞌ li rukꞌ ut saꞌ junpa̱t quicana chi ma̱cꞌaꞌ re̱cꞌ joꞌ li jun chic. 14Ut eb laj fariseo queꞌel aran ut queꞌoc chixcꞌu̱banquil chanru nak teꞌxcamsi li Jesús.
Najter quiyeman resil xcꞌanjel li Jesucristo
15Li Jesús quixnau nak yo̱queb xcꞌu̱banquil chanru nak teꞌxcamsi ut qui-el saꞌ li naꞌajej aꞌan. Ut nabaleb li tenamit queꞌta̱ken re ut naxqꞌuirtesiheb chixjunileb li yaj. 16Ut li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e teꞌxye resil nak aꞌan li xqꞌuirtesin reheb. 17Aꞌin quicꞌulman joꞌ yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi joꞌcaꞌin:
18Aꞌan aꞌin laj cꞌanjel chicuu, li sicꞌbil ru inban. Aꞌan ninra ut riqꞌuin aꞌan nasahoꞌ lin chꞌo̱l. Tinqꞌue re lin musikꞌ, ut aꞌan ta̱yehok resil li rakba a̱tin li cha̱lc re saꞌ xbe̱neb li tenamit.
19Incꞌaꞌ ta̱cuechꞌi̱nk chi moco tixjap re ut ma̱ ani ta̱abi̱nk re lix ya̱b xcux saꞌ be.
20Incꞌaꞌ tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Incꞌaꞌ tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokecꞌ re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yo̱ chi e̱lc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut ta̱rakok a̱tin saꞌ ti̱quilal.
21Ut chixjunileb li tenamit caꞌaj cuiꞌ riqꞌuin aꞌan teꞌyoꞌoni̱nk. (Isa. 42:2-4)
Ma̱cꞌaꞌ chic xcuybal xma̱c li namajecuan re li Santil Musikꞌej
22Ut mokon chic quicꞌameꞌ chak riqꞌuin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musikꞌej riqꞌuin. Mutzꞌ ut mem li cui̱nk aꞌan. Ut li Jesús quixqꞌuirtesi, ut li cui̱nk li mutzꞌ ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic. 23Ut chixjunileb li tenamit queꞌsach xchꞌo̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj aꞌin ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? 24Ut eb laj fariseo nak queꞌrabi aꞌan, queꞌxye: —Li cui̱nk aꞌin na-isin ma̱us aj musikꞌej riqꞌuin xcuanquil laj Beelzebú, lix yucuaꞌileb li ma̱us aj musikꞌej, chanqueb. 25Li Jesús quixnau li cꞌaꞌru yo̱queb chixcꞌoxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xicꞌ teꞌril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit aꞌan tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xicꞌ teꞌril rib chi ribileb rib, li jun cabal aꞌan teꞌxsach xcuanquil lix jun cablal. 26Joꞌcan ajcuiꞌ laj tza cui teꞌxpleti rib chi ribileb rib, aꞌan tixsach xcuanquil xjunes rib. 27Cui ut saꞌ xcꞌabaꞌ laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musikꞌej, ¿ani saꞌ aj cꞌabaꞌ nequeꞌisin ma̱us aj musikꞌej li nequeꞌta̱ken e̱re? Joꞌcan nak aꞌaneb ajcuiꞌ teꞌyehok re nak incꞌaꞌ ya̱l li yo̱quex chixyebal. 28Cui ut riqꞌuin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musikꞌej, riqꞌuin aꞌan nacꞌutun nak relic chi ya̱l ac xcꞌulun saꞌ e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. 29Ut chanru nak ta̱oc junak saꞌ rochoch jun cui̱nk cau rib chixmakꞌbal li cꞌaꞌru cuan re cui incꞌaꞌ ta xbe̱n cua tixbacꞌ li cui̱nk cau rib, tojoꞌnak ta̱oc chixcꞌambal li cꞌaꞌru cuan re. 30Li ani incꞌaꞌ na-oquen chicuix, aꞌan xicꞌ niquinril. Ut ani incꞌaꞌ naxococ cuochben, aꞌan paji̱nc naxba̱nu. 31Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcuiꞌ xma̱queb li nequeꞌmajecuan. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musikꞌej, incꞌaꞌ ta̱cuyekꞌ ta̱sachekꞌ lix ma̱c. 32Li ani ta̱hobok cue la̱in, li Cꞌajolbej, ta̱cuyekꞌ xma̱c; abanan li ani ta̱hobok re li Santil Musikꞌej incꞌaꞌ ta̱cuyekꞌ xma̱c chi moco saꞌ eb li cutan aꞌin, chi moco saꞌ eb li cutan cha̱lel. Cua̱nk ban saꞌ xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li nimla ma̱c aꞌan. 33Joꞌcan ajcuiꞌ cui cha̱bil junak cheꞌ, cha̱bil ajcuiꞌ li ru. Cui incꞌaꞌ us li cheꞌ, li ru incꞌaꞌ ajcuiꞌ us. Ut riqꞌuin li naru̱chin, nanaꞌli ru li cheꞌ. 34¡La̱ex chanchanex ral li cꞌambolay! ¿Chan ta cuiꞌ ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Joꞌ chanru lix chꞌo̱l junak, joꞌcan ajcuiꞌ naa̱tinac. 35Li cha̱bil cui̱nk naa̱tinac chi cha̱bil xban nak cha̱bil li cuan saꞌ xchꞌo̱l. Ut li cui̱nk li incꞌaꞌ us lix naꞌleb, yibru naa̱tinac xban nak incꞌaꞌ us li cuan saꞌ xchꞌo̱l. 36La̱in tinye e̱re nak saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin li junju̱nk tixkꞌaxtesi xcue̱nt chirix chixjunil li joꞌ ma̱joꞌil aj a̱tin quixye. 37Riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱qꞌuehekꞌ e̱retal. Riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱cꞌutu̱nk nak ma̱cꞌaꞌ le̱ ma̱c malaj riqꞌuin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c saꞌ e̱be̱n.—
Eb laj fariseo queꞌxtzꞌa̱ma li milagro
38Cuan xcomoneb laj tzꞌi̱b ut xcomoneb laj fariseo queꞌa̱tinac ut queꞌxye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. Cꞌut chiku nak riqꞌuin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. 39Ut li Jesús quichakꞌoc ut quixye reheb: —Li incꞌaꞌ useb xnaꞌleb nequeꞌraj nak ta̱cꞌutbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱cꞌutbesi̱k chiruheb. Caꞌaj cuiꞌ li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quicꞌutbesi̱c chiruheb junxil, aꞌan li ta̱cꞌutbesima̱nk chiruheb. 40Joꞌ nak laj Jonás oxib cutan ut oxib kꞌojyi̱n quicuan chak saꞌ xsaꞌ li nimla car, joꞌcan ajcuiꞌ nak la̱in li Cꞌajolbej tincua̱nk oxib cutan ut oxib kꞌojyi̱n saꞌ li mukleba̱l. 41Laj Jonás quixchꞌolob xya̱lal chiruheb laj Nínive ut queꞌyotꞌeꞌ xchꞌo̱l queꞌxjal xcꞌaꞌux. Ut la̱in kꞌaxal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin saꞌ e̱ya̱nk, abanan la̱ex incꞌaꞌ niquine̱pa̱b. Joꞌcan nak eb laj Nínive teꞌcuacli̱k chak saꞌ xkꞌehil li rakba a̱tin e̱rochben ut texjiteb xban nak incꞌaꞌ nequexpa̱ban. 42Li ixk li quicuan chokꞌ reina saꞌ li tenamit li cuan saꞌ li sur ta̱cuacli̱k chak saꞌ xkꞌehil nak ta̱rakekꞌ a̱tin saꞌ e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak incꞌaꞌ nequexpa̱ban. Aꞌan quichal chak toj saꞌ xmaril li ruchichꞌochꞌ chirabinquil lix naꞌleb laj Salomón. Ut la̱in kꞌaxal cuiꞌchic cuan innaꞌleb chiru laj Salomón ut cuanquin arin saꞌ e̱ya̱nk. Abanan incꞌaꞌ nequepa̱b li cua̱tin. 43Li ma̱us aj musikꞌej nak ac x-el riqꞌuin junak cui̱nk, nalajnumeꞌ saꞌ li chaki naꞌajej ut yo̱ chixsicꞌbal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xnaꞌaj. 44Tojoꞌnak naxye saꞌ xchꞌo̱l: —La̱in tinsukꞌi̱k cuiꞌchic riqꞌuin li cui̱nk bar quin-el cuiꞌ chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱cꞌaꞌ chic cuan chi saꞌ, mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. 45Ut li ma̱us aj musikꞌej naxsicꞌ cuukub chic chi ma̱us aj musikꞌej kꞌaxal cuiꞌchic numtajenak xma̱usilaleb chiru aꞌan. Nequeꞌoc chi cua̱nc riqꞌuin li cui̱nk. Ut lix naꞌleb li cui̱nk aꞌan numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut joꞌcan ajcuiꞌ te̱cꞌul la̱ex li numtajenak le̱ ma̱usilal.
Lix naꞌ ut eb li ri̱tzꞌin li Jesús
46Ut toj yo̱ ajcuiꞌ chi a̱tinac li Jesús riqꞌuineb li tenamit nak quicuulac aran lix naꞌ rochbeneb li ri̱tzꞌin li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut teꞌraj raj ra̱tinanquileb. 47Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cuaꞌ, la̱ naꞌ ut eb la̱ cui̱tzꞌin cuanqueb chirix cab. Teꞌraj a̱cua̱tinanquil. 48Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin naꞌ ut aniheb li cui̱tzꞌin nak nequecꞌoxla la̱ex?— 49Ut quixyeꞌ li rukꞌ cuanqueb cuiꞌ lix tzolom ut quixye: —Aꞌineb lin naꞌ ut aꞌineb li cui̱tzꞌin. 50Chixjunileb li teꞌba̱nu̱nk re li naraj lin Yucuaꞌ li cuan saꞌ choxa, aꞌaneb li cui̱tzꞌin, aꞌaneb li cuanab ut aꞌaneb lin naꞌ, chan.
Currently Selected:
:
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2019, Wycliffe Bible Translators. All rights reserved.