YouVersion Logo
Search Icon

Mataio 26

26
O Taupulepulega leaga e Fa‘asaga ‘iā Iesu
(Mare 14.1-2; Luka 22.1-2; Ioane 11.45-53)
1‘Ua fa‘ai‘u e Iesu o ia ‘upu uma, ‘ona fetalai atu ai lea o ia i ona so‘o, 2“‘Ua ‘outou iloa a mavae aso e lua ‘ona fai ai lea o le paseka, e tu‘uina atu ai le Atali‘i o le tagata ‘ina ‘ia fa‘asatauroina.”#Eso 12.1-27
3O ona po ia ‘ua fa‘apotopoto ai le ‘au ositaulaga sili ma le ‘au tusi‘upu, ma toeaina o le nu‘u i le maota o le ositaulaga sili e igoa ‘iā Kaiafa; 4‘ua latou taupulepule i se mailei e mafai ai ‘ona pu‘e ma fasioti ‘iā Iesu. 5A ‘ua latou fa‘apea ane, “‘Aua le faia i le tausamiga, ‘ina ne‘i fa‘anunununu ai le nu‘u.”
‘Ua u‘uina Iesu i Petania
(Mare 14.3-9; Ioane 12.1-8)
6Sa i Petania Iesu i le fale o Simona le lepela, 7‘ona sau ai lea ‘iā te ia o le fafine ma le fagu alapasa ‘ua i ai le suāu‘u manogi tau tele, ‘ona liligi ai lea e ia i lona ao a o ta‘oto o ia e taumafa.#Luka 7.37-38 8‘Ua iloa e ona so‘o, ‘ona tigā ai lea o latou loto, ‘ua latou fa‘apea ane, “Se a le mea na fa‘amaumau ai lenā mea? 9Auā ana fa‘atauina lenā suāu‘u manogi po ‘ua tele sona tau, e foa‘iina atu ai i ē matitiva.”
10A ‘ua silafia e Iesu, ‘ona fa‘apea atu ai lea o ia ‘iā te i latou, “Se a le mea ‘ua ‘outou fa‘alavelave ai i le fafine? Auā o le mea lelei ‘ua nā faia ‘iā te a‘u nei. 11Auā tou te nonofo pea ma ē matitiva; a o a‘u nei, tatou te lē nonofo pea ma a‘u.#Teu 15.11 12Auā ‘ua liligi e ia lenei suāu‘u manogi i lo‘u tino e fai ma fa‘ata‘imū‘aga o lo‘u tanuga. 13E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou o nu‘u uma i le lalolagi e tala‘iina atu i ai lenei tala lelei, e ta‘ua ai le mea ‘ua faia e lenei fafine, e fa‘amanatu ai ‘iā te ia.”
‘Ua Malie Iuta e Fa‘alata ‘iā Iesu
(Mare 14.10-11; Luka 22.3-6)
14‘Ona alu ai lea o le tasi o le to‘asefulu ma le to‘alua, e igoa ‘iā Iuta le Sekara i le ‘au ositaulaga sili, 15‘ua fa‘apea atu, “Se a le mea tou te ‘aumai ma a‘u, ‘ae ‘ou te fa‘alataina ai o ia ‘iā te ‘outou?” ‘Ona latou avane ai lea ‘iā te ia o tupe e tolugafulu.#Saka 11.12; Ioane 11.57 16Talu ai lea aso ‘ua lamalama e ia se itū aso e faigofie ai ‘ona fa‘alataina o ia.#1 Timo 6.9, 10
O le Taumafataga Fa‘apaseka a Iesu ma lana ‘au So‘o
(Mare 14.12-21; Luka 22.7-13, 21-23; Ioane 13.21-30)
17O le ulua‘i#26.17 ulua‘i: O le fa‘aliliuga tuai; mua‘i. aso o areto e lē fa‘afefeteina ‘ua ō mai ai le ‘au so‘o ‘iā Iesu ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Po o fea le mea ‘e te finagalo i ai ma tou te saunia, ‘e te taumafa ai le paseka?”#Eso 12.18-20
18‘Ona fa‘apea atu ai lea o ia, “‘Inā ō atu ia i le ‘a‘ai i le tasi tagata ma fai atu ‘iā te ia, ‘‘Ua fai mai le a‘oa‘o, ‘ua latalata o‘u aso; matou te fai ai le paseka ma o‘u so‘o i lou fale.’”
19‘Ona faia lea e ona so‘o e pei ‘ona fetalai atu ai Iesu, ‘ua saunia fo‘i le paseka.
20‘Ua o‘o i le afiafi, ‘ona nofo#26.20 nofo: O le fa‘aliliuga tuai; ta‘oto. ai lea o ia e taumafa fa‘atasi ma le to‘asefulu ma le to‘alua. 21O lo‘o latou ‘a‘ai, ‘ona fetalai atu ai lea o ia, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e fa‘alataina a‘u e se tasi o ‘outou”
22‘Ona latou matuā tigā ai lea ‘ua latou ta‘itasi ma fai mai ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, o a‘u ‘ea?”
23‘Ona tali atu ai lea o ia, ‘ua fa‘apea atu, “O lē fufui fa‘atasi lona lima ma lo‘u i le tanoa, o ia lea na te fa‘alataina a‘u.#Sala 41.9 24E alu lava le Atali‘i o le tagata e pei ‘ona tusia ‘iā te ia; a o le tagata na te fa‘alataina le Atali‘i o le tagata, ‘oi talofa ‘iā te ia e lelei i lea tagata pe ana lē fānau mai o ia.”
25‘Ona tali mai ai lea o Iuta lē na fa‘alataina o ia, ‘ua fa‘apea mai, “Rapi e, o a‘u ‘ea?”
‘Ua fetalai atu Iesu#26.25 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. ‘iā te ia, “O lenā lava.”
O le Talisuaga a le Ali‘i
(Mare 14.22-26; Luka 22.14-20; 1 Kori 11.23-25)
26O lo‘o latou ‘a‘ai, ‘ae tago Iesu i le areto, ‘ua fa‘afetai#26.26 fa‘afetai: mai le gagana Eleni “eucharisteō” ‘ona tofitofi ai lea, ma avatu i le ‘au so‘o, ‘ua fa‘apea atu, “‘Inā tago ia, ‘inā ‘a‘ai, o lo‘u tino lenei.”#Mata 14.19; 1 Kori 11.23-25
27‘Ua tago fo‘i o ia i le ipu, ‘ua fa‘afetai, ‘ona avatu ai lea e ia ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “‘Inā inu ia ‘outou uma i ai; 28auā o lo‘u toto lenei o le toto o le feagaiga#26.28 feagaiga: mai le gagana Eleni “diathēkē” fou, ‘ua fa‘amaligiina mo tagata e to‘atele e fa‘amāgalo ai agasala.#Eso 24.8; Iere 31.31-34 29‘Ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, ‘ou te lē toe inu lava i lenei fua o le vine, se‘ia o‘o i le aso ‘ou te inu ai le uaina fou fa‘atasi ma ‘outou i le mālō o lo‘u Tamā.”
30‘Ua uma ‘ona fai o a latou pese, ‘ona latou ō atu ai lea i le mauga o Olive.
‘Ua Valo‘ia e Iesu a le Fa‘afiti a Peteru
(Mare 14.27-31; Luka 22.31-34; Ioane 13.36-38)
31‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te i latou, “E tausuai ‘outou uma ‘ona o a‘u i lenei lava po; auā ‘ua tusia,
‘‘Ou te taia le leoleo mamoe,
‘ona ta‘ape‘ape ai lea o le lafu mamoe.’#Saka 13.7
32‘Ae a mavae lo‘u toetū, ‘ona ‘ou muamua atu ai lea ‘iā te ‘outou i Kalilaia.”#Mata 28.16
33‘Ona tali mai ai lea o Peteru, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “E ui lava ‘ina tausuai o tagata uma ‘ona o oe, ‘ou te lē tausuai lava a‘u.”
34‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te oe, o lenei lava po, a o le‘i vivini moa, ‘e te fa‘afiti fa‘atolu mai ai ‘iā te a‘u.”#Ioane 13.38
35‘Ona fai mai ai lea o Peteru ‘iā te ia, “‘Ou te lē fa‘afiti lava ‘iā te oe, e tusa lava pe ‘ou te oti fa‘atasi ma oe.”
‘Ua fa‘apea fo‘i ‘ona fai mai o le ‘au so‘o uma lava.
O le Tatalo a Iesu i Ketesemane
(Mare 14.32-42; Luka 22.39-46)
36‘Ona o‘o ai lea o Iesu fa‘atasi ma i latou i le fanua ‘ua igoa ‘iā Ketesemane; ‘ua fa‘apea atu fo‘i o ia i le ‘au so‘o, “‘Ia ‘outou nonofo ‘i‘inei, se‘ia ‘ou alu atu ‘i‘ilā ‘ou te tatalo.” 37‘Ua ō ane o ia ma Peteru ma atali‘i o Sepetaio e to‘alua, ‘ona tigā lea o ia ma atuatuvale.#Epe 5.7 38‘Ona fetalai atu ai lea o ia ‘iā te i latou, “‘Ua matuā tigā lo‘u loto e o‘o i le oti; ‘ia ‘outou nonofo pea ‘i‘inei ma ‘ia ‘outou mataala fa‘atasi ma a‘u.”#Sala 43.5; Ioane 12.27
39‘Ua maliu fa‘aitiiti atu i luma, ‘ona fa‘apa‘ū faō ai lea o ia ma tatalo, ‘ua fa‘apea atu, “Lo‘u Tamā e, ‘āfai e mafai, ‘ia ‘ave ‘ese lenei ipu ‘iā te a‘u; ‘ae ‘aua le faia lo‘u loto, a o lou finagalo.”
40‘Ona maliu ane lea o ia i ona so‘o, ‘ua maua i latou o momoe, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā Peteru, “Pe fa‘apenā ‘ea ‘ona ‘outou le lavā ‘ona ‘outou mataala fa‘atasi ma a‘u i le itū po e tasi? 41‘Ia ‘outou mataala ma tatalo ‘ina ne‘i o‘o mai le fa‘aosoosoga ‘iā te ‘outou; ‘ua mana‘o i ai le loto, a o le tino ‘ua vaivai.”#Epe 2.14; 4.15
42‘Ua toe maliu ane o ia o le atu lua lea, ‘ua tatalo, ‘ua fa‘apea atu, “Lo‘u Tamā e, a lē mafai ‘ona ‘ave ‘ese o lenei ipu ‘iā te a‘u se‘ia ‘ou inu ai, ‘ia faia lou finagalo.” 43‘Ona maliu ane ai lea o ia ‘ua maua i latou ‘ua toe momoe; auā ‘ua ma‘a‘a o latou laumata.
44‘Ona tu‘ua lea o i latou e ia, ‘ua toe maliu ane, ‘ua tatalo o le atu tolu lea, ‘ua fetalai atu i le ‘upu lava e tasi.#2 Kori 12.8 45‘Ona maliu ane ai lea o ia i ona so‘o, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te i latou, “‘Inā momoe pea ia ma mālōlō; fa‘auta ‘ua latalata le itū po e fa‘alataina ai le Atali‘i o le tagata i lima o tagata agasala. 46‘Inā tutū ia, tatou ō; fa‘auta, ‘ua latalata mai o ia na te fa‘alataina a‘u.”
O le Pu‘ega o Iesu
(Mare 14.43-50; Luka 22.47-53; Ioane 18.3-12)
47Fa‘auta, o lo‘o fetalai o ia, ‘ae sau Iuta, o le tasi o le to‘asefulu ma le to‘alua, ‘ua fa‘atasi mai fo‘i ma ia le motu o tagata e to‘atele, ma le ‘au ositaulaga sili ma toeaina o le nu‘u, ‘ua ‘iā te i latou o pelu ma uatogi. 48Na tu‘uina atu fo‘i e lē na fa‘alataina o ia le fa‘ailoga ‘iā te i latou, ‘ua fa‘apea atu, “O lē ‘ou te sogi atu i ai, o ia lea; ‘ia ‘outou pu‘e ‘iā te ia.”
49‘Ona sau loa lea o ia ‘iā Iesu,#26.49 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. ‘ua fa‘apea mai. “Rapi e, si ‘ou alofa;” ona sogi ai lea o ia ‘iā Iesu.
50‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “Sole, se a le mea ‘ua e sau ai?”#26.50 Sole se a le mea ‘ua e sau ai?: po o O le mea lea ‘ua e manatu i ai, fai loa ‘ia vave.
‘Ona latou ō mai ai lea, ‘ua tago atu o latou lima ‘iā Iesu, ‘ua latou pu‘e ‘iā te ia. 51Fa‘auta fo‘i, o le tasi o ē na ‘iā Iesu ‘ua tago o ia i lana pelu, ‘ua se‘i, ‘ona ia taia lea o le ‘au‘auna a le ositaulaga sili, ‘ua tipi‘esea lona taliga. 52‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “‘Inā toe sulu ia o lau pelu i lona fa‘amoega; auā o i latou uma o ē tago i le pelu, e oti i latou i le pelu.#Kene 9.6; Fa‘aa 13.10 53‘E te leiloa ‘ea, e mafai ‘ona ‘ou ‘ai‘oi atu nei i lo‘u Tamā, ‘ona ‘a‘auina mai ai lea e ia ‘iā te a‘u o agelu e sili ‘ona to‘atele i lekeona e sefulu ma le lua?#26.53 lekeona e sefulu ma le lua: po o vaega ‘au fitafita e sefulu ma le lua. 54‘Ona fa‘apefea lea ‘ona taunu‘u o Tusi, e tatau ‘ona o‘o ia mea?”
55O lea itū po ‘ua fetalai atu ai Iesu i le motu o tagata, “‘Ua ‘outou ō mai ‘ea ma pelu ma uatogi e pu‘e mai ai ‘iā te a‘u, peiseaī o se fao mea? Sa tatou nonofo ma ‘outou i le malumalu, ma ‘ou a‘oa‘o atu ai i aso fai so‘o, ‘ae tou te le‘i pu‘eina ai a‘u. 56A ‘ua o‘o ia mea uma ‘ina ‘ia taunu‘u ai Tusi a le ‘au perofeta.”
‘Ona tu‘ua ai lea o ia e le ‘au so‘o uma, ‘ae sōsōla i latou.
O Iesu i Luma o le Fono
(Mare 14.53-65; Luka 22.54-55, 63-71; Ioane 18.13-14, 19-24)
57O ē na pu‘e ‘iā Iesu ‘ua latou ta‘ita‘i ‘iā te ia ‘iā Kaiafa le ositaulaga sili, na fa‘apotopoto ai le ‘au tusi‘upu ma toeaina. 58A ‘ua mulimuli mamao mai Peteru ‘iā te ia, ‘ua o‘o i le maota o le ositaulaga sili, ‘ua ulufale atu i ai, ‘ua nofo fo‘i o ia fa‘atasi ma ‘au‘auna, ‘ia iloa le i‘uga. 59A o le ‘au ositaulaga sili, ma toeaina, ma le taupulega uma, ‘ua latou sā‘ili ni ē molimau pepelo ‘iā Iesu, ‘ina ‘ia latou fasioti ‘iā te ia. 60‘Ae le‘i maua; e ui lava ‘ina sa i ai ni molimau pepelo e to‘atele, ‘ae le‘i maua lava. Mulimuli ane ‘ua ō mai molimau pepelo e to‘alua, ‘ua fa‘apea mai, 61“Na fai mai lenei tagata, ‘‘Ou te mafaia ‘ona lepeti le malumalu o le Atua ma ‘ou toe faia i aso e tolu.’”#Ioane 2.19
62‘Ona tu ai lea i luga o le ositaulaga sili, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “E leai ‘ea sau tali? Pe se a le mau a nei tagata ‘iā te oe?” 63A ‘ua lē fetalai Iesu. ‘Ona fai mai ai lea o le ositaulaga sili, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “‘Ou te fai atu ‘iā te oe, ‘ia e tautō mai ‘iā te i matou i le suafa o le Atua soifua, po o oe le Keriso, o le Alo o le Atua.”
64‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “O lea lava; ‘ou te fai atu fo‘i ‘iā te ‘outou, E mulimuli ane tou te iloa ai le Atali‘i o le tagata e nofo i le itū taumatau o lē e ona le mana, e sau fo‘i o ia i ao o le lagi.”#Tani 7.13
65‘Ona saeia ai lea e le ositaulaga sili ona lava ‘ofu, ‘ua fa‘apea ane, “‘Ua fāifai o ia i le Atua; se a se toe aogā o molimau ‘iā te i tatou? Fa‘auta, ‘ua ‘outou fa‘alogo nei i ana ‘upu fāifai i le Atua.#Levi 24.16 66O le a sa ‘outou manatu?”#26.66 O le a sa ‘outou manatu?: O le fa‘aliliuga tuai; Pe ni a fa ‘outou?
‘Ona latou tali mai ai lea, ‘ua fa‘apea mai. “E tatau ‘ona oti o ia.”#Ioane 19.7; Levi 24.16
67‘Ona latou taufaifeanu ai lea i ona fofoga, ‘ua taufaitu‘i fo‘i ‘iā te ia; ‘ua taufaipō atu fo‘i isi,#Isai 50.6 68‘ua fa‘apea mai, “Keriso e, ‘inā ‘i‘ite mai ‘iā te i matou, po o ai na fasia oe?”
O le Fa‘afiti o Peteru ‘iā Iesu
(Mare 14.66-72; Luka 22.56-62; Ioane 18.15-18, 25-27)
69A o Peteru sa nofo o ia i fafo i le maota; ‘ona alu atu ai lea o le tasi ‘au‘auna teine ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea atu, “O oe fo‘i, sa ‘oulua fa‘atasi ma Iesu le Kalilaia.”
70‘Ona fa‘afiti lea o ia i o latou luma ‘atoa, ‘ua fa‘apea mai, “‘Ou te lē iloa le mea ‘e te fai mai ai.” 71‘Ua ulufafo o ia i le fa‘apaologa, ‘ona iloa mai ai lea o ia e le tasi ‘au‘auna teine, ‘ua fai atu o ia i ē uma o lo‘o i ai, “O le tagata lenei sa fa‘atasi ma Iesu le Nasareta.”
72‘Ona toe fa‘afiti ai lea o ia ma le augani, “‘Ou te le‘i iloa lea tagata.”
73‘Ua toe itiiti, ‘ona ō ane ai lea o ē na tutū mai, ‘ua, fa‘apea mai ‘iā Peteru, “E moni, o oe lava o le tasi o i latou; auā ‘ua iloa oe i lau gagana.”
74‘Ona augani ai lea o ia ma tautō, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te lē iloa lava lea tagata.”
‘Ona vivini loa lea o moa. 75‘Ona manatua lea e Peteru o le ‘upu na fetalai atu ai Iesu ‘iā te ia, “E lē vivini moa se‘ia e fa‘afiti fa‘atolu mai ‘iā te a‘u.” ‘Ona ulufafo ai lea o ia, ‘ua tagi lotulotu.#Mata 26.34

Currently Selected:

Mataio 26: RSCB

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in