Romanos 7
7
Merẽ Moisére dotire doca niheri 7:1-13
Marĩcʉoropere Cristoyara ña
1Yara mʉjã Moisére dotire cũriguere ñurõ masĩga. Ĩñerõcã “tairora tie dotire ĩcʉ̃ basocʉre cʉ̃cã catiribʉrecori wadorena dotimasĩrẽ cʉo” ĩ masĩga. 2Anorã abiro bi: ĩcõ manʉcʉtigo dotirecã dotirora abiro tigo ĩcʉ̃ nʉmorã nigõ yago cʉ̃cã catiribʉrecori wadorena; buri co manʉcã cõwõãñerõcãpere manʉmanigõ pʉtʉanigõ tie dotirecã dotiyoyamanigõ pʉtʉamocãgõ.#1Co 7:39. 3Tairo tiro tora abirope niñerõcã co manʉ caticapetacãrã cocã ãpĩmenape manʉcʉtigo eañerõcã “co manʉ nihegʉmena ñañarõ tiarigo ñagõ” ĩyo. Buri manʉcã cõwõãriasirope doca tie dotirecã dotiyoyamanigõ pʉtʉanigõ co ãpĩmena manʉcʉtimasĩgõ pʉtʉago “manʉ nihegʉmena ñañarõ tiarigo ñagõ” ĩboreno manirẽmena.#Mt 5:32. 4Yara mʉjãmenacãrẽ atiera abiro sãñurõrã bi. Jesucristocã cõwõãrẽmenarã mʉjãcã cʉ̃menarã cõwõãriarara abiro wariara ninirã Moisére dotire cũriguere cõwõweoariarara abiro nirã ña. Tairo tira mʉjã tie dotire doca niheri. Jesucristocã cõwõã masãriguemenarã Manigʉ̃ mʉjãrẽ cʉ̃yara nirã eañerõcã tirigʉ niwĩ cʉ̃cã peñarẽpere tirucũrã niãro ĩgʉ̃.#6:2, 11; Ga 2:19; Col 1:22. 5Marĩcʉ̃ tosʉgueropʉre marĩcã marĩya ũpʉ̃mena ñañarẽ ʉgaripearere tirecʉtiribasocara abiro nirĩwatoare marĩya ũpʉ̃pʉre ñañarẽ tirugarucũrẽ nirẽrẽ Moisére dotire cũriguera marĩrẽ marĩye ũpʉ̃ maquẽmena nemorõrã ñañarẽrẽ tirucũñerõcã tiwʉ. Tiere tora abiro tirucũrẽ wapamenarã pecamepʉ ñañarõ ticõãyoana wado niriara niwʉ̃.#6:13, 21; Stg 1:15. 6Marĩcʉoropere sua marĩ Jesucristomenarã cõwõãriarara abiro nirã ninirã Moisére dotire cũriguere cõwõweoariarara abiro nirẽmena tie dotire docape niheri. Buripe tiere camewitiriarapʉ ña. Tosʉgueropʉ dotire bʉcʉniguẽ dotiriarora abiro tirono tira Manigʉ̃yepere padederibasoca nirã eanirã apewãmepe Espíritu Santocã marĩrẽ mama nirẽcʉtiriwãmepe nirã eañerõcã tiriwãmemenape cʉ̃cã dotiriwãmerã Manigʉ̃cã borere tirucũrã nirãdara.#2:29; 2Co 3:6.
Ñañarẽrẽ tirecʉtiñerõcã tire marĩpʉre nirẽ
7Topʉare anorã abiro ĩrẽmena ¿Moisére dotire cũriguere ñañajo ĩrãgari? ¡Icãta tairo ĩheriga! Tie dotirecã maniñerõcãpʉare yʉcã ñañarẽrẽ tirecʉtigʉ nirẽrẽ masĩheribogatiyu. Tie dotirecã “ãpẽrãyere ʉgoherimocãña tairo ʉgore ñañarẽ ña” ĩheriñerõcã yʉ icãta “ʉgore ñañarẽ niga” ĩmasĩheribogatiyu.#Ex 20:17; Dt 5:21; Ro 3:20; 5:20. 8Tie dotirere yʉcã masĩriasiro tie dotirecã “Tiherimocãña” ĩcapetacã yʉpere ya ũpʉ̃cã ñañarẽ tirugarucũrẽ nirẽ nemorõrã ñañarẽrẽ tiya ĩrõrã abiro wawʉ. Buri tie dotire maniñerõcãpere “yʉ ñañarẽ tiatiwʉ” ĩmasĩheribogatiyu.#4:15; 5:13, 20; 7:5, 11; 1Co 15:56. 9Marĩcʉ̃ yʉ mamarõpʉre atie dotirere tʉomasĩhegʉpʉ “ñañarẽrẽ cʉogʉ niga” ĩ wãcũhegʉra ñurõ nimocãmiwʉ̃. Buri sirope yʉcã tiere tʉomasĩgʉ̃ eañerõcã tie dotire yʉre yʉcã ñañarẽ tirecʉtigʉ nirẽrẽ tʉomasĩgʉ̃ eañerõcã tiwʉ. Tairo tigʉ “pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ ña” ĩ masĩgʉ̃ eawʉ. 10Tairo tiro tie dotirera yʉre catire petiherere nʉniborono tiro buripe pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ.#Lv 18:5; Ez 20:11, 13, 21; Ro 10:5; 2Co 3:7; Ga 3:12. 11Ya ũpʉ̃cã ñañarẽ tirugarucũrẽpe ñañarẽrẽ tiñerõcã tinirõ yʉre tibuiyewʉ. Tora abiro tie dotirecã dotiheriwãmepe ñañarẽrẽ tigʉpʉ dotirecã yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tirere masĩgʉ̃ eawʉ.
12Tairo tira marĩ “Manigʉ̃cã Moisére dotire cũriguere ñañarẽ manirẽ ña, tie dotirepʉcʉñecã ñañarẽ manirẽrã ña, diamacã maquẽ nirẽ, ñurẽ ña” ĩtuwanʉcõmasĩ.#Sal 19:8; 119:38, 137; 1Tm 1:8.
13Yʉcã abiro ĩrẽmena tie dotire ñurẽ ninirõrã yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ ĩgʉ̃merã ya. ¡Icãta tairo ĩherijomocã! Yʉcã ñañarẽrẽ tirecʉtirera atie dotire ñurẽ nirẽmenape yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ. Tairo tira marĩ nipetira ĩcãrõ dotiro ñurõmenarã ñañarẽrẽ tirecʉtirecã ñañacametʉare nirẽrẽ masĩrã eamasĩ.
Basocʉ cʉ̃cã ñurẽ tirugarepere tihegʉra ñañarẽpere tigʉ ñawĩ 7:14-25
14Merẽ marĩ tie dotirerena ñurẽ ña ĩ masĩ; Manigʉ̃cã cʉ̃ya Espíritu Santomenarã cʉ̃ye dotirere Moisére cũyoriasiro niñerõcã. Buri yʉpe atiũpʉ̃ ñañari ũpʉ̃menarã nigʉ̃ ña. Tairo tigʉ ñañarẽ tiñerõcã tirepʉre duacõãyoarigʉpʉra abiro tiecã dotiro docapʉ nigʉ̃ ña. Tairo tigʉ ñañagʉ̃ ña. 15Yʉ yʉbasurupe yʉcã tigʉ earere tʉomasĩhegʉ cati. Merẽ ñurẽrẽna yʉcã tirugarepere tirugacapeicã icãta tiepere tiheri; buripe ñañarẽpere yʉcã tirugaherepere tigʉ eaicã.#Ga 5:17. 16Tairo tigʉ tora abiro yʉ ñañarẽrẽ yʉcã tirugaherepere tigʉ ninigʉ̃ “Moisére dotire cũriguere ñurẽrã nirõ ya” ĩ.#7:12. 17Tora abiro niñerõcãrã yʉmerã ña ñañarẽrẽ tigʉ; ñañarẽ yʉpʉre nirẽpera ña yʉre ñañarẽrẽ tiñerõcã ticãrẽ.#7:20; Gn 6:5; 8:21. 18Yʉ masĩ. Yʉpʉre o ya ũpʉ̃ ñañari ũpʉ̃pʉre icãta ñurẽno mani. Ñañarẽrẽ tirugare wadora ña. Tairo binirõ yʉcã ñurẽrẽ tirugagʉ nicapetacãrã tiepe yʉre acutanirõ icãta tiere timasĩhegʉ niñerõcã ya.#7:25. 19Tairo tigʉ yʉ yʉcã tirugare ñurẽpere tiheri; buripe yʉcã tirugahere ñañarẽpere ticã.#7:15. 20Tora abiro yʉre yʉcã boherepere ticãñerõcã ticãrẽ, queorojoropʉare yʉbasurupera yʉcã ticãrẽmerã ña; buripe ñañarẽ yʉpʉre nirẽpera ña yʉre tora abiro tiñerõcã ticãrẽ.#7:17. 21Tairo tigʉ “õpe ñurẽrẽ tirugacapeicã ñañarẽpe wadore tigʉ eaicã” ĩ masĩgʉ̃ ea.#7:23, 25. 22Ya yeripũnapʉpʉare bʉtoro Manigʉ̃ye dotirere tirugagʉ nimi.#Sal 1:2; 2Co 4:16; Ef 3:16. 23Tairo nimocãcapetacã buri tamʉ abiro bi: tie dotiremena yʉcã ñurẽrẽ tirugacapetacã ñañarẽ yʉpʉre nirẽpe tiere tidotihero tiemena camequẽicã. Tairo tiro tie ñañarẽ yʉpʉre nirẽrã yʉre ñurẽrẽ timasĩhegʉ niñerõcã ya.#Ga 5:17. 24Tairo tigʉ ¡ĩcʉ̃ ñurẽrẽ cʉomasĩhegʉ ñañagʉ̃ bopacaribasocʉ ña! ¿Noã atiũpʉ̃rẽ ñañarẽrẽ tiñerõcã tiriũpʉ̃rẽ, pecamepʉ ñañarõ ticõãyoatiũpʉ̃rẽ cametʉomasĩrõãgari?#6:6; 8:2. 25Manigʉ̃ wadora ñawĩ. Tairo tigʉ yʉ ¡Manigʉ̃rẽ ñucametʉasu ĩ merẽ cʉ̃rã yʉre Jesucristomenape cametʉogʉ ñawĩ! Tairo tigʉ yʉ atiere “ya yeripũnamenapepʉare Manigʉ̃ye dotiremena ñurẽrẽ tirugarucũgʉ̃rã nimi; buri ya ũpʉ̃ ñañarẽrẽ cʉori ũpʉ̃menapere ñurẽrẽ ti apõtĩõmasĩherinigʉ̃ icãta ñañarẽrẽ tipitimasĩhegʉ ña” ĩtuwaco.#1Co 15:57.
Currently Selected:
Romanos 7: yui
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2026, SIL Global. All rights reserved.
Romanos 7
7
Merẽ Moisére dotire doca niheri 7:1-13
Marĩcʉoropere Cristoyara ña
1Yara mʉjã Moisére dotire cũriguere ñurõ masĩga. Ĩñerõcã “tairora tie dotire ĩcʉ̃ basocʉre cʉ̃cã catiribʉrecori wadorena dotimasĩrẽ cʉo” ĩ masĩga. 2Anorã abiro bi: ĩcõ manʉcʉtigo dotirecã dotirora abiro tigo ĩcʉ̃ nʉmorã nigõ yago cʉ̃cã catiribʉrecori wadorena; buri co manʉcã cõwõãñerõcãpere manʉmanigõ pʉtʉanigõ tie dotirecã dotiyoyamanigõ pʉtʉamocãgõ.#1Co 7:39. 3Tairo tiro tora abirope niñerõcã co manʉ caticapetacãrã cocã ãpĩmenape manʉcʉtigo eañerõcã “co manʉ nihegʉmena ñañarõ tiarigo ñagõ” ĩyo. Buri manʉcã cõwõãriasirope doca tie dotirecã dotiyoyamanigõ pʉtʉanigõ co ãpĩmena manʉcʉtimasĩgõ pʉtʉago “manʉ nihegʉmena ñañarõ tiarigo ñagõ” ĩboreno manirẽmena.#Mt 5:32. 4Yara mʉjãmenacãrẽ atiera abiro sãñurõrã bi. Jesucristocã cõwõãrẽmenarã mʉjãcã cʉ̃menarã cõwõãriarara abiro wariara ninirã Moisére dotire cũriguere cõwõweoariarara abiro nirã ña. Tairo tira mʉjã tie dotire doca niheri. Jesucristocã cõwõã masãriguemenarã Manigʉ̃ mʉjãrẽ cʉ̃yara nirã eañerõcã tirigʉ niwĩ cʉ̃cã peñarẽpere tirucũrã niãro ĩgʉ̃.#6:2, 11; Ga 2:19; Col 1:22. 5Marĩcʉ̃ tosʉgueropʉre marĩcã marĩya ũpʉ̃mena ñañarẽ ʉgaripearere tirecʉtiribasocara abiro nirĩwatoare marĩya ũpʉ̃pʉre ñañarẽ tirugarucũrẽ nirẽrẽ Moisére dotire cũriguera marĩrẽ marĩye ũpʉ̃ maquẽmena nemorõrã ñañarẽrẽ tirucũñerõcã tiwʉ. Tiere tora abiro tirucũrẽ wapamenarã pecamepʉ ñañarõ ticõãyoana wado niriara niwʉ̃.#6:13, 21; Stg 1:15. 6Marĩcʉoropere sua marĩ Jesucristomenarã cõwõãriarara abiro nirã ninirã Moisére dotire cũriguere cõwõweoariarara abiro nirẽmena tie dotire docape niheri. Buripe tiere camewitiriarapʉ ña. Tosʉgueropʉ dotire bʉcʉniguẽ dotiriarora abiro tirono tira Manigʉ̃yepere padederibasoca nirã eanirã apewãmepe Espíritu Santocã marĩrẽ mama nirẽcʉtiriwãmepe nirã eañerõcã tiriwãmemenape cʉ̃cã dotiriwãmerã Manigʉ̃cã borere tirucũrã nirãdara.#2:29; 2Co 3:6.
Ñañarẽrẽ tirecʉtiñerõcã tire marĩpʉre nirẽ
7Topʉare anorã abiro ĩrẽmena ¿Moisére dotire cũriguere ñañajo ĩrãgari? ¡Icãta tairo ĩheriga! Tie dotirecã maniñerõcãpʉare yʉcã ñañarẽrẽ tirecʉtigʉ nirẽrẽ masĩheribogatiyu. Tie dotirecã “ãpẽrãyere ʉgoherimocãña tairo ʉgore ñañarẽ ña” ĩheriñerõcã yʉ icãta “ʉgore ñañarẽ niga” ĩmasĩheribogatiyu.#Ex 20:17; Dt 5:21; Ro 3:20; 5:20. 8Tie dotirere yʉcã masĩriasiro tie dotirecã “Tiherimocãña” ĩcapetacã yʉpere ya ũpʉ̃cã ñañarẽ tirugarucũrẽ nirẽ nemorõrã ñañarẽrẽ tiya ĩrõrã abiro wawʉ. Buri tie dotire maniñerõcãpere “yʉ ñañarẽ tiatiwʉ” ĩmasĩheribogatiyu.#4:15; 5:13, 20; 7:5, 11; 1Co 15:56. 9Marĩcʉ̃ yʉ mamarõpʉre atie dotirere tʉomasĩhegʉpʉ “ñañarẽrẽ cʉogʉ niga” ĩ wãcũhegʉra ñurõ nimocãmiwʉ̃. Buri sirope yʉcã tiere tʉomasĩgʉ̃ eañerõcã tie dotire yʉre yʉcã ñañarẽ tirecʉtigʉ nirẽrẽ tʉomasĩgʉ̃ eañerõcã tiwʉ. Tairo tigʉ “pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ ña” ĩ masĩgʉ̃ eawʉ. 10Tairo tiro tie dotirera yʉre catire petiherere nʉniborono tiro buripe pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ.#Lv 18:5; Ez 20:11, 13, 21; Ro 10:5; 2Co 3:7; Ga 3:12. 11Ya ũpʉ̃cã ñañarẽ tirugarucũrẽpe ñañarẽrẽ tiñerõcã tinirõ yʉre tibuiyewʉ. Tora abiro tie dotirecã dotiheriwãmepe ñañarẽrẽ tigʉpʉ dotirecã yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tirere masĩgʉ̃ eawʉ.
12Tairo tira marĩ “Manigʉ̃cã Moisére dotire cũriguere ñañarẽ manirẽ ña, tie dotirepʉcʉñecã ñañarẽ manirẽrã ña, diamacã maquẽ nirẽ, ñurẽ ña” ĩtuwanʉcõmasĩ.#Sal 19:8; 119:38, 137; 1Tm 1:8.
13Yʉcã abiro ĩrẽmena tie dotire ñurẽ ninirõrã yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ ĩgʉ̃merã ya. ¡Icãta tairo ĩherijomocã! Yʉcã ñañarẽrẽ tirecʉtirera atie dotire ñurẽ nirẽmenape yʉre pecamepʉ ñañarõ ticõãyoacʉ nigʉ̃ eañerõcã tiwʉ. Tairo tira marĩ nipetira ĩcãrõ dotiro ñurõmenarã ñañarẽrẽ tirecʉtirecã ñañacametʉare nirẽrẽ masĩrã eamasĩ.
Basocʉ cʉ̃cã ñurẽ tirugarepere tihegʉra ñañarẽpere tigʉ ñawĩ 7:14-25
14Merẽ marĩ tie dotirerena ñurẽ ña ĩ masĩ; Manigʉ̃cã cʉ̃ya Espíritu Santomenarã cʉ̃ye dotirere Moisére cũyoriasiro niñerõcã. Buri yʉpe atiũpʉ̃ ñañari ũpʉ̃menarã nigʉ̃ ña. Tairo tigʉ ñañarẽ tiñerõcã tirepʉre duacõãyoarigʉpʉra abiro tiecã dotiro docapʉ nigʉ̃ ña. Tairo tigʉ ñañagʉ̃ ña. 15Yʉ yʉbasurupe yʉcã tigʉ earere tʉomasĩhegʉ cati. Merẽ ñurẽrẽna yʉcã tirugarepere tirugacapeicã icãta tiepere tiheri; buripe ñañarẽpere yʉcã tirugaherepere tigʉ eaicã.#Ga 5:17. 16Tairo tigʉ tora abiro yʉ ñañarẽrẽ yʉcã tirugaherepere tigʉ ninigʉ̃ “Moisére dotire cũriguere ñurẽrã nirõ ya” ĩ.#7:12. 17Tora abiro niñerõcãrã yʉmerã ña ñañarẽrẽ tigʉ; ñañarẽ yʉpʉre nirẽpera ña yʉre ñañarẽrẽ tiñerõcã ticãrẽ.#7:20; Gn 6:5; 8:21. 18Yʉ masĩ. Yʉpʉre o ya ũpʉ̃ ñañari ũpʉ̃pʉre icãta ñurẽno mani. Ñañarẽrẽ tirugare wadora ña. Tairo binirõ yʉcã ñurẽrẽ tirugagʉ nicapetacãrã tiepe yʉre acutanirõ icãta tiere timasĩhegʉ niñerõcã ya.#7:25. 19Tairo tigʉ yʉ yʉcã tirugare ñurẽpere tiheri; buripe yʉcã tirugahere ñañarẽpere ticã.#7:15. 20Tora abiro yʉre yʉcã boherepere ticãñerõcã ticãrẽ, queorojoropʉare yʉbasurupera yʉcã ticãrẽmerã ña; buripe ñañarẽ yʉpʉre nirẽpera ña yʉre tora abiro tiñerõcã ticãrẽ.#7:17. 21Tairo tigʉ “õpe ñurẽrẽ tirugacapeicã ñañarẽpe wadore tigʉ eaicã” ĩ masĩgʉ̃ ea.#7:23, 25. 22Ya yeripũnapʉpʉare bʉtoro Manigʉ̃ye dotirere tirugagʉ nimi.#Sal 1:2; 2Co 4:16; Ef 3:16. 23Tairo nimocãcapetacã buri tamʉ abiro bi: tie dotiremena yʉcã ñurẽrẽ tirugacapetacã ñañarẽ yʉpʉre nirẽpe tiere tidotihero tiemena camequẽicã. Tairo tiro tie ñañarẽ yʉpʉre nirẽrã yʉre ñurẽrẽ timasĩhegʉ niñerõcã ya.#Ga 5:17. 24Tairo tigʉ ¡ĩcʉ̃ ñurẽrẽ cʉomasĩhegʉ ñañagʉ̃ bopacaribasocʉ ña! ¿Noã atiũpʉ̃rẽ ñañarẽrẽ tiñerõcã tiriũpʉ̃rẽ, pecamepʉ ñañarõ ticõãyoatiũpʉ̃rẽ cametʉomasĩrõãgari?#6:6; 8:2. 25Manigʉ̃ wadora ñawĩ. Tairo tigʉ yʉ ¡Manigʉ̃rẽ ñucametʉasu ĩ merẽ cʉ̃rã yʉre Jesucristomenape cametʉogʉ ñawĩ! Tairo tigʉ yʉ atiere “ya yeripũnamenapepʉare Manigʉ̃ye dotiremena ñurẽrẽ tirugarucũgʉ̃rã nimi; buri ya ũpʉ̃ ñañarẽrẽ cʉori ũpʉ̃menapere ñurẽrẽ ti apõtĩõmasĩherinigʉ̃ icãta ñañarẽrẽ tipitimasĩhegʉ ña” ĩtuwaco.#1Co 15:57.
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2026, SIL Global. All rights reserved.