YouVersion Logo
Search Icon

Juan 8

8
1Qam so Jesús taashi'megue aso quemaralec ladocai nananqa' ana qo'paq olivo. 2Ca na' richiguiñi queso liỹa na'xa'a, ca so'maxare lotqai pila'a añi no'ueenaxanaxaqui. Ca sá'ogue so qomyipi nqo'neu'a so'maxare, ca so'maxare nqa'amñi, ca chaqa'ma' rapaxaguinataxan. 3Co'na'le, ca ná'maq rapaxaguinataxanta'pegue na naqataxaquipi chaqai so fariseoipi nauegueu'a so Jesús aso 'aalo qaiuanalec quiyim nocachita'pegue' ca se loua. Ca' qaillaañigui na lavinñi quecá'maq hueeta'anyi qomyipi. 4Ca' qohinaco' queso Jesús:
—Qami' napaxaguinataxanaq, dajo 'aalo ada'maxare qaiuanalec quiyim nocachita'guit ca se loua. 5Na naqataxaquipi chicqo'ot so Moisés ilarelgoto qomi' quiyim salauataq ana 'aalo 'nejem ada, sodoqota'a na qa'. Qam qami' ¿negue' ca 'ñirac?
6Ca 'naac dajo so qomyipi, ma' ỹahotaque quiyim i'guen so Jesús, qaiyi 'ue ca lligo quiyim 'naac 'ue ca lasauaxaset. Co'na'le, ca so Jesús nqai'guiñi, ca deraxan quena 'laua, ỹahote'e ana napoquena. 7Qam só'maq qomyipi mashic se neme renataxantac. Ca co'na' nalamaxajñi so Jesús, ca 'naaco' queso qomyipi:
—No'm 'ue ca 'óna caqamiri quiyim qaica ca lasauaxaset, ca' chaqaica cá'maq 'au inaq ada'maxare queca qa'.
8Ca' liỹa nqai'guiñi, ca lotqai liỹa deraxan quena 'laua. 9Qam só'maq qomyipi co'na' 'xaỹa dajo, ca ỹaatqajam nayiloxoñigui na lauel, ca 'onatac inoxonec, 'auec só'maq qo'xoiquipi. Ca co'na' sá'ogue so qomyipi eec, ca' so Jesús noda'chiguit aso 'aalo no'ueena'ño' yi qanauegueu'a. 10Co'na'le, ca so Jesús liỹa nalamaxajñi. Ca co'na' sqaica ca liỹa iuana, chaqasoota aso 'aalo, ca 'naaco':
—Qami' 'aalo, ¿taigue cá'maq ỹahotaque quiyim 'ue ca nouaxanaxashichi'? ¿Qaica ca ishit quiyim 'ue ca ralauachi'?
11Ca só'maq 'aalo 'naaco' queso qara'gaxala':
—'E', qaica.
Ca so Jesús 'naaco' caso'maxare:
—Caỹim qai'neeta se salauachi'. Ca' nagui qami' qui', qam totqa vito' ma'le ca liỹa rasauaxashichi'.
So Jesús chaqaiso só'maq lcoỹeraqate na 'laua
12So Jesús liỹo' retaqaugui na qomyipi, ca 'naaco':
—Aỹim chaqaỹim ná'maq lcoỹeraqate na 'laua. Cá'maq coỹareta'pegue' aỹim, ca 'ue ma'le aca lcoỹeraxanaxaqui ỹo'uet da lca'laxa. Ca totqai hueetapougui ca napalaxa.
13Ca qohinapego' na'le quena fariseoipi:
—Qami' chi na'xachiseguelta', ca' da ra'qaataxanaxaqui' qaica ca 'negue.
14Ca' so Jesús 'naaco':
—Dajo ỹa'qaataxanaxac ỹaatqajam 'ue da 'negue, 'eno'm chi ña'xateteguelta'. Ma' sa'den dá'maq sachicqa'gue, chaqai cá'maq saỹa'gue. Qam qamiri sqa 'yiiñii cá'maq sachigoxogue, chaqai cá'maq saỹa'gue. 15Qamiri quiyim michii na nasauaxaset, qam pacqajñiichigui ná'maq chi la'deenataxanaxac na re'qoochigui qomyipi. Qam aỹim se semit ca nasauaxaset. 16Qam no'm semit ca nasauaxaset, cá'maq imitaxanaxac ỹaatqajam 'maxaraic, ma' sqaỹimeta quiyim 'ue ca semit. Ma' ñí'maq ita'a ñí'maq yila', ñi'maxare yotauan quiyim 'ue ca semit nasauaxaset. 17Quená'maq naqataxaquipi caqamiri mashic naneretañi quiyim 'vii caua dos 'ue ca ỹa'xate' quiyim natene'ejta' ca la'qaataxanaxague', ca qoyiuelec cá'maq ỹa'xate'. 18Hua', caỹim ná'maq chi ña'xateteguelta', chaqai ñi ita'a ñí'maq yila' qai'neeta ỹa'xatetac aỹim.
19Ca qainato' so'maxare:
—¿Negue' ca neeta'gue ca qataa'i'?
Ca' so Jesús 'naaco':
—Qamiri sqai huañiỹapiguiỹa', ca qai'neeta sqai huañiỹapega ñi ita'a. Ma' quetqa ỹim rauanachiguii, ca qai'neeta quet huañiỹa ñí'maq ita'a.
20Ca' 'naac dajo so Jesús na' ñaqai hueetaugui añi no'ueenaxanaxaqui rapaxaguinataxantac, hueeta'ñi yi na'ñi aso lahi' ana nachitaxanataxanqate. Qam qaica ca ishit coñi' so'maxare, ma' saqa' ỹovita ca laloqo'.
“Dá'maq saata'gue, qamiri sqai shichii 'iigue”
21So Jesús lotqai liỹa 'naaco':
—Ỹim shic, ca' qamiri daañitaque ma'le aỹim, qam qamiri rillivii quiita'ñi' ma'le na rasauaxashichii. Qam dá'maq saigue, qamiri sqai shichii 'iigue.
22Ca 'naaco' so judioipi:
—¿Peeta'a nalauatalta' ma'le da'maxare, vichiguiño' 'naac quiyim se seshitaq saxague cá'maq taigue da'maxare?
23Ca' so Jesús 'naaco' queso qomyipi:
—Qamiri lase' najo pa'aañi, qam aỹim le'ec da pa'aashiguim. Qamiri 'viichitac na loic na 'laua, qam ỹim se so'uet na loic na 'laua. 24Vichiguiño' shinapegalo qamiri quiyim ma' rillivii, quiita'ñi' na rasauaxashichii. Ma' no'm sqai viilec quiyim chaqaỹim ná'maq ỹim, ca quiita'ñi' na rasauaxashichii.
25Ca qainato' na'le so'maxare:
—¿Negue' ná'maq qami'?
Ca' so Jesús 'naaco':
—Quecá'maq ñaq 'avichiguiñi chaqa'ma' shi'gue sa'qaataxanema qamiri. 26Chaqai aỹim ñaqai 'xoic na ỹa'qaatqaipi ma'le caqamiri chaqai quiyim semit ca rasauaxashichii. Qam ñí'maq yila' ỹaatqajam lliqueta dá'maq ỹa'xat, chaqai dá'maq sa'xatetac quena qomyipi hueetalec na 'laua, chaqaina ná'maq sa'qaachigui la'qaatec ñi'maxare.
27Qam saua'maxare se ỹa'yiinchiguit da la'qaatec so Jesús quiyim ỹa'xatetac ñi qota'olec. 28Vichiguiño' so Jesús 'naaco' queso qomyipi:
—Ma' ỹovita quiyim nanorishiguim najo ỹale llaalec, ca qaiguemo' 'yiiñii quiyim chaqaỹim ná'maq ỹim, chaqai quiyim sqa soiquentac cá'maq so'uet, ta'ta'a quiyim sa'xat dá'maq ỹapaxaguinegue aỹim ñí'maq ita'a. 29Ma' ñí'maq yila', ñi'maxare iỹaatac; ñí'maq ita'a se ỹauana yodaqajantec, ma' ỹim so'ueetetac dá'maq ỹa'maxarenta ñi'maxare.
30Ca co'na' so Jesús 'naac dajo, ca 'xoico' na huelec so'maxare.
Ná'maq llaalqaipi ñi qota'a chaqai ná'maq la'aquipi da ne'taxaloxo
31Co'na'le, ca so Jesús 'naapego' so judioipi mashic huelec so'maxare:
—No'm qamiri ỹaatqajam 'viichii dá'maq sa'xat caqamiri, ca ỹaatqajam llic quiyim qamiri ỹapaxaguinatqa. 32Chaqai huañiỹa dá'maq ỹaatqajam lliqueta, ca' dajo lliqueta, ca ỹosoorec ma'le qamiri.
33Ca saua'maxare 'neraco':
—Qomi' sachigoxosoxougui so qareta'a Abraham, chaqai se ỹauanapega quiyim 'ue quet ca qomi' lelaatqa. Ca ¿chi'neco' qami' ma' 'ñirac qaỹosoorec qomi'?
34Ca' so Jesús 'naaco' quesaua'maxare:
—Ỹaatqajam lliqueta dá'maq shinac caqamiri, quiyim ná'ogue ná'maq ỹo'ueetetac ná'maq ne'taxaloxo, na'maxare la'aquipi da ne'taxaloxo. 35Ca cá'maq na'ac mesqai 'neetari' ỹalequetaugui ca ñaalqaipi; qam cá'maq ñaalec, ca se ỹauana ỹoxe'oga queca ñaalqaipi. 36Ca vichiguiño' quiyim najo ñaalec rosohiuec, ca ỹaatqajam nosoosauec qamiri. 37Ỹim shi'gue sa'den quiyim qamiri chigoxoiỹaugui so Abraham; qam viitaque yalauachii, ma' sqai coñiguit dá'maq sa'xat. 38Ỹim sa'xat dá'maq ỹachaxañim ñi ita'a, qam qamiri 'viichitac dá'maq qohinapegalo qamiri queso qataa'i.
39Ca' so qomyipi 'naaco':
—Qomi' qareta'a so Abraham.
Ca so Jesús 'naaco' queso qomyipi:
—Quetqai llic qamiri llaalqa so Abraham, ca 'viichii quet ná'maq ỹo'uet so'maxare. 40Ma' quiyim ỹim sa'xatema qamiri dá'maq ỹaatqajam lliqueta ỹapaxaguinegue aỹim ñi qota'olec, qam qamiri viitaque yalauachii. ¡Qam so Abraham se ỹauanapega 'ue ca ỹo'uet 'nejem dajo! 41Qam qamiri 'viichitac dá'maq 'nejem da lo'ueenataxanaxac só'maq qataa'i:
Ca 'naaco' so qomyipi:
—Mesqai qomi' na'ualqa ñaalqa, ma' 'oonoqui' ñí'maq qareta'a, qota'olec.
42Ca' so Jesús 'naaco' queso qomyipi:
—Quetqai llic qataa'i ñi qota'olec, ca 'xoriñii quet aỹim. Ma' ỹim sachicqo'ot ñi'maxare, ca nagui salequetauguilo qamiri. Chaqai se ñanoiquentac ñanac, ma' chaqaiñi ñí'maq qota'olec yila'. 43¿Chi'negue ma' sqa 'yiiñii dá'maq sa'xat caqamiri? Peeta'a ma' sqai ỹaatqajam na'xaỹaxañiỹa dá'maq sa'xatetac. 44Ỹaatqajam qamiri lalamaxarete' llaalqa so na'ỹaapec, ma' viitaque 'viichii dá'maq ỹahotaque so'maxare. So na'ỹaapec ỹaatqajam lauataxanaxai, chicqotañi na' llaqai chita'gue qaỹo'uet na 'laua. Se ỹauanapega ỹouen da lliqueta, chaqai se ỹa'xat ca lliqueta. Quena' ỹa'xate' naua la'maachico, retaqa, qam chi na'xateteguelta'. Ma' so'maxare ỹaatqajam 'maatqaic, chaqai chaqaiso só'maq leta'a na na'maachic. 45Qam ma' ỹim sa'xat da lliqueta, ca' qamiri sqai viilec aỹim. 46¿Negue'ca caqamiri ishit ichoxot quiyim 'ue ca ỹasauaxaset? Ca no'm llic dá'maq shinac, ca ¿chi'negue ma' sqai viilec aỹim? 47Cá'maq lalamaxaret ñi qota'olec, na'xaỹaxanalo naua la'qaatqa ñi qota'olec. Qam qamiri se lalamaxarete' ñi qota'olec, vichiguiño' se na'xaỹaxañii.
So Cristo shi'gue 'ue na' saqa'leca so Abraham
48Co'na'le, ca so judioipi 'naaco' queso'maxare:
—Qomi' ỹaatqajam llic da sa'xataq na' shinqac quiyim qami' chaqai Samaria le'ec, chaqai 'ue ñi neetagui qami' chicqo'ot so na'ỹaapec.
49Ca' so Jesús 'naaco':
—Ỹaatqajam qaica ca neetagui aỹim chicqo'ot so na'ỹaapec. Ta'ta'a quiyim semaqachintac ñi ita'a, qam qamiri se yimaqachiñii. 50Chaqai aỹim se sahotaque quiyim qayimaqachin, 'eno'm 'ue ñí'maq ỹahotaque quiyim qayimaqachin. Ca' chaqaiñi ñí'maq ỹo'viijñi cá'maq qohinta'gue. 51Ca ỹaatqajam llic dá'maq shinac caqamiri, quiyim cá'maq na'xaỹaxana dá'maq sa'xat, ca tot ileu.
52Ca so judioipi 'naaco' na'le queso'maxare:
—Ca' nagui, ca ỹaatqajam sa'deenqata quiyim 'ue ñi neetagui qami' chicqo'ot so na'ỹaapec. Ma' so Abraham chaqai sá'ogue so letaxaỹaxaquiripi ñi qota'olec nilliviñi, qam qami' 'ñirac: “Cá'maq na'xaỹaxane'ta dá'maq sa'xat, ca tot ileu.” 53Ca ¿ỹapacauco' qami' queso qareta'a Abraham? Qam so'maxare ileu, chaqai so letaxaỹaxanqajanqaipi ñi qota'olec qai'neeta nilliviñi. Qam qami' ¿negue' aqami'?
54Ca' so Jesús 'naaco':
—Quiyim chaqaỹim chi ñimaqachinteguelta', ca' qaica ca 'negue da imaqachic. Qam ñí'maq yimaqachintac chaqaiñi ñí'maq ita'a, chaqaiñi ñí'maq qota'olec ñí'maq qamiri 'ñiitapega viilec. 55Qam qamiri sqa huañiỹapega ñi'maxare; qam ỹim maxasa' seuana. Qam queta' shinac se seuanapega, ca' ỹaatqajam ỹim quet 'maatqaic, shinta quet maqamiri. Qam ỹaatqajam llic seuana, chaqai ña'xaỹaxana cá'maq 'naac ñi'maxare. 56So Abraham só'maq chigoxoiỹaugui qamiri netoon na' ỹa'deentapega iuana ca ỹoviraxaqui. Ca na' iuana, ca ỹaatqajam no'xagui queda netoonaxac.
57Ca' 'naaco' so judioipi queso Jesús:
—Saqa' vichi' caua cincuenta ñaxari, qam ¿'ñirac huañita so Abraham?
58Ca' so Jesús 'naaco' queso qomyipi:
—Ỹaatqajam llic da shinac caqamiri, quiyim na' saqa'leca so Abraham, ca' shi'gue 'ue aỹim.
59Ca' quiyi, ca qaiconapego' na qa', ma' qaỹahotaque qainaq so Jesús. Qam so'maxare nañoxojñi, ca' ca'e añi no'ueenaxanaxaqui, queetougui so qomyipi, ca' eec.

Currently Selected:

Juan 8: MCV91

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy