Lebítanüxü̃arü puracüchiga 7
7
Ãmare naxca̱x i pecadu i taechitamare ixüxü̃
1Rü ngẽma pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ rü wüxi i ãmare i Üünexüchixü̃ nixĩ. Rü ñaa nixĩ i chorü mugü i ngẽma ãmarechiga:
2Rü ngẽma naxü̃na i pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ rü tá niwiyenaxã nagu i ngẽma nachica i naxü̃nagü nagu daixü̃ nax cha̱u̱xca̱x ínaguaxü̃ca̱x. Rü ngẽma ãmarearü guruü̃cüwagü rü tá yimá nagümaxã ínanabaegu.
3-4Rü guxü̃ma i ngẽma naxü̃naarü chíxü̃ rü tá choxna penaxã. Rü tá penade i norü chíxü̃ i narexü̃wa ngẽxmaxü̃, rü norü chíxü̃ i naü̃nütawa ngẽxmaxü̃, rü yima taxre ya ñuxmigü guxü̃ i norü chíxü̃maxã, rü ngẽma naxca̱xwe̱xarü chíxü̃, rü ngẽma nacaarü chíxü̃ i wüxigu norü ñuxmigümaxã nayaxuxü̃.
5Rü ngẽmawena rü nüma ya chacherdóte rü ngẽma ãmarearü guruü̃étüwa tá cha̱u̱xca̱x nayagu i guxü̃ma i ngẽma. Rü ngẽma rü wüxi i ãmare i pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ nixĩ.
6Rü guxü̃ma i chacherdótegü rü name nax nangõ̱xgüãxü̃ i ngẽma naxü̃namachi. Natürü name nax wüxi i nachica i üünexü̃wa nangõ̱xgüãxü̃, erü ngẽma ãmare rü naxüünexü̃chi.
7Rü natanü i ngẽma tümagagutama nagu tanguxü̃ i pecadu, rü natanü i ngẽma tümaechita taxüxü̃ i pecaduarü ütanüe̱xpü̱x nixĩ. Rü ngẽmaca̱x wüxitama nixĩ i norü mu naxca̱x i ngẽma taxre i pecaduarü ütanüruxü̃ i ãmaregü. Rü ngẽma chacherdóte i cha̱u̱xca̱x yaguxü̃ i ngẽma ãmare nax duü̃xü̃güaxü̃́ nüxü̃ charüngümaxü̃ca̱x i norü pecadugü, rü ngẽma chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxü̃namachi.
8Rü ngẽxgumarüxü̃ ta i ngẽxguma texé choxna naxãxgu i tümaxü̃na nax chacherdóte cha̱u̱xca̱x yaguxü̃ca̱x, rü ngẽma chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxcha̱xmüxü̃.
9Rü guxü̃ma i ngẽma ãmare i paũ i trigute̱xenaxca̱x i paũarü guruü̃wa íguxü̃, rü ñu̱xũchi ngẽma buetarewa rü piripáxü̃wa íguxü̃ rü ngẽma chacherdóte i ngẽma ãmare choxna ãxü̃arü tá nixĩ.
10Rü ngẽxgumarüxü̃ ta i ngẽma ãmaregü i trigute̱xe i ñúxcharaxü̃ i chíxü̃maxã ãéü̃xü̃ rü ñu̱xũchi pate̱xemarexü̃ rü tá Aróü̃ nataagüarü nixĩ. Rü nümagü rü tá mea nügümaxã nangau.
Ãmare i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruü̃chiga
11Rü ñaa nixĩ i ngẽma ucu̱xẽgü nachiga i ngẽma ãmaregü i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruxü̃ i nüxna pexãxü̃:
12Rü ngẽxguma texé tümaarü ãmaremaxã moxẽ choxna ãxgu, rü name i choxna tanaxã i paũ i maixcuraxü̃ i ngearü pu̱xẽẽruü̃ã́xü̃ i meama chíxü̃maxã ãéü̃xü̃. Rü ngẽxgumarüxü̃ ta name i gayétagü i chíxü̃maxã chagüxü̃ rü ñu̱xũchi paũ i trigute̱xe irümemaexü̃wa üxü̃ i meama chíxü̃maxã ãéü̃xü̃.
13Rü wüxigu namaxã i ngẽma naxü̃na i namaxã choxü̃ perüngüxmüxẽẽxü̃ rü moxẽ choxna pexãxü̃, rü tá choxna penaxã i paũ i maixcuraxü̃ i pu̱xẽẽruü̃ã́xü̃.
14Rü wüxichigü i ngẽma ãmarewa rü tá cunayaxu i ñuxre nax choxrü yixĩxü̃ca̱x. Rü ngẽma íyaxüxü̃ rü tá nüxna cunaxã ya yima chacherdóte i ngẽma ãmarearü guruxü̃ íbaegucü namaxã ya nagü i ngẽma naxü̃na i ngüxmüxẽẽruxü̃ ixĩxü̃.
15Rü ngẽma naxü̃na i namaxã choxü̃ perüngüxmüxẽẽxü̃ rü moxẽ choxna pexãxü̃, rü nüma ya chacherdóte rü ngẽmatama i ngunexü̃ i nagu cha̱u̱xca̱x yaguxü̃gu tá nanangõ̱x i namachi, rü taxũtáma moxü̃ca̱x ínayaxüxẽxẽ.
16Natürü ngẽxguma ngẽma naxü̃na rü wüxi i unetaca̱x yixĩxgu nax cha̱u̱xca̱x tayamáxü̃ rüe̱xna wüxi i ãmare i ngúchaü̃maxã choxna taxãxü̃ yixĩxgu rü ngẽmatama i ngunexü̃ i nagu cha̱u̱xca̱x tayaguxü̃gu tá tanangõ̱x i namachi. Natürü ega nangẽxmagu i ngẽma íyaxüxü̃ rü marü name i moxü̃ãcü tanangõ̱x.
17Rü ngẽxguma tomaepü̱x i ngunexü̃wa nanguxgu nax íyaxüxü̃ i ngẽma naxü̃namachi rü name nixĩ i noxtacüma ínagu.
18Rü ngẽxguma norü tomaepü̱x i ngunexü̃wa texé nangõ̱xgu i ngẽma namachi i chorü ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x imáxü̃ rü ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxü̃ rü taxũtáma pexü̃́ chanayaxu. Rü tá nüxü̃ chaxo rü ngẽma namachi rü chope̱xewa rü tá taxuwama name. Rü yíxema ngẽma namachi ngṍxe rü tá nayange i ngẽma pecadu.
19Rü ngẽma namachi i ta̱xacürü ãũãchixü̃maxã rüñaxü̃ rü tama name nax texé nangṍxü̃. Rü name nax yaguxü̃. Natürü ngẽma togü i namachi rü guxãma ya yíxema ya chope̱xewa imexe rü marü name nax tanangṍxü̃.
20Natürü ngẽxguma yíxema tama chope̱xewa mexẽ nangõ̱xgu i namachi i ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxü̃ nax chorü ngüxmüxẽẽruxü̃ yixĩxü̃ca̱x, rü petanüwa tá ítata̱xüchi.
21Rü yíxema duü̃xẽ i ta̱xacürü duü̃xẽarü ãũãchixü̃ ingógüxe rüe̱xna naxü̃naarü ãũãchixü̃ ingógüxe rüe̱xna ta̱xacü i nawa rüxoxegaxü̃ ingógüxe, rü ñu̱xũchi nangṍxe i namachi i ngẽma naxü̃na i ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x imáxü̃ i choxrü ixĩxü̃, rü petanüwa tá ítata̱xüchi —ñanagürü.
Naxü̃nagü i ãmare ixĩxü̃arü chíxü̃ rü nagü
22Rü nüma ga Cori ya Tupana rü Moichémaxã nidexa rü ñanagürü nüxü̃:
23—¡Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ ixu i ñaa ucu̱xẽ i cumaxã nüxü̃ chixuxü̃! Rü tama name nax nangõ̱xgüãxü̃ i wocaarü chíxü̃ rüe̱xna carnéruarü chíxü̃ rüe̱xna chíbuarü chíxü̃.
24Rü ngẽma naxü̃nagü i yuexü̃ rüe̱xna naeü̃gü i düraexü̃ nagu wagüexü̃arü chíxü̃, rü tama name nax penangṍxü̃. Rü ngẽma norü chíxü̃ rü name nax ta̱xacü i tomare namaxã pexüxü̃ natürü taxũtáma penangõ̱x.
25Rü yíxema nangṍxe i norü chíxü̃ i ngẽma naxü̃nagü i cha̱u̱xca̱x pedaixü̃ rü ípeguxü̃, rü pema rü petanüwa tá tüxü̃ ípeta̱xüchi.
26Rü ngexü̃rüüxü̃mare i nachica i nagu pexãpataxü̃wa rü tama name nax penangṍxü̃ ya nagü i ngẽma naxü̃nagü i ãxpe̱xatüxü̃ rü ngẽma togü i naxü̃nagü i ñaxtüwa maxẽxü̃.
27Rü yíxema nangṍxẽ ya ngẽcürüücümare ya nagü rü pema rü petanüwa tá tüxü̃ ípeta̱xüchi —ñanagürü.
Ãmaregü i chacherdótegüca̱x ixĩxü̃
28Rü nüma ga Cori ya Tupana rü Moichémaxã nidexa rü ñanagürü nüxü̃:
29—¡Rü Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ ixu rü yíxema wüxi i naxü̃na cha̱u̱xca̱x imáxe nax choxü̃ namaxã tarüngüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü ngẽma tümaarü ãmarearü namachiremü rü norü chíxü̃ tá chope̱xewa tanange!
30Rü name i tümame̱xẽgu chope̱xewa tanange i ngẽma ãmare i tiguxchaxü̃xü̃ wüxigu namaxã i ngẽma namachiremü rü ngẽma chíxü̃ i naremüwa ngẽxmaxü̃ nax ngẽmaãcü chope̱xewa chacherdótena tanaxãxü̃ca̱x.
31Rü nüma ya chacherdóte tá nixĩ i ãmarearü guruü̃wa yaguãxü̃ i ngẽma chíxü̃. Natürü ngẽma namachiremü rü Aróü̃ rü nataagüarü tá nixĩ.
32Rü ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxe nax choxü̃ namaxã tarüngüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü yima norü tügüneperema rü chacherdótearü tá nixĩ.
33Rü yimá chacherdóte ya cha̱u̱xca̱x yagucü i ngẽma chíxü̃ rü choxna naxãcü ya yimá nagü nax choxü̃ namaxã nangüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü yimá chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxü̃naarü tügüneperema.
34Rü ngẽma Iraétanüxü̃ choxna mugüxü̃ i naxü̃nagü i chacherdóte cha̱u̱xca̱x íguxü̃ nax choxü̃ namaxã nangüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü ngẽmawa chanayaxu i ngẽma namachiremü rü yima tügüneperema nax yimamaxã nüxü̃ charüngü̃xẽẽxü̃ca̱x ya Aróü̃ rü nanegü rü nataagü. Rü ngẽma ãmaregü i Iraétanüxü̃ choxna ãgüxü̃wa rü guxü̃gutáma Aróü̃na rü nataagüna tá naxü i ngẽma namachiremü rü yima tügüneperema —ñanagürü.
35Rü yema ngunexü̃ ga Cori ya Tupana Aróü̃xü̃ rü nanegüxü̃ nagu naxunetaxü̃ nax norü chacherdótegü yixĩgüxü̃ca̱x, rü yexgumacürüwa rü yema ãmaregü ga Iraétanüxü̃ Tupanaca̱x íguxü̃wa rü Aróü̃na, rü nanegüna rü nataagüna naxǘ ga yema namachiremü rü guma norü tügüneperema.
36Rü yema ngunexü̃ ga Cori ya Tupana Aróü̃xü̃ rü nanegüxü̃ nagu naxunetaxü̃ nax norü chacherdótegü yixĩgüxü̃ca̱x, rü yema ngunexü̃gu nixĩ ga Cori ya Tupana Iraétanüxü̃xü̃ muxü̃ nax guxü̃guma chacherdótegüna naxãgüãxü̃ca̱x ga yema namachiremü rü guma tügüneperema.
37Rü ngẽma nixĩ i ngẽma ucu̱xẽgü naxca̱x nax ñuxãcü yaguxü̃ i ngẽma ãmaregü i naxü̃nagü i Tupanape̱xewa iguxü̃, rü ngẽma ãmaregü i trigute̱xe, rü ãmaregü i pecaduarü ütanüca̱x ixĩxü̃, rü ãmaregü i pecadu i taechita ixüxü̃arü ütanüca̱x ixĩxü̃, rü ngẽma ãmaregü i chacherdótegüarü ngucuchica̱x inaxãgüxü̃, rü ngẽma ãmaregü i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x ixĩxü̃.
38Rü yema ucu̱xẽgü nixĩ ga Cori ya Tupana Moichémaxã nüxü̃ ixuxü̃ ga Ma̱xpǘne ga Chinaíwa ga yexguma guma ma̱xpǘnearü chianexü̃wa Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ yaxuxgu nax ãmaregü nüxna naxãgüxü̃ca̱x.
Currently Selected:
Lebítanüxü̃arü puracüchiga 7: tcaP
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2022, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.
Lebítanüxü̃arü puracüchiga 7
7
Ãmare naxca̱x i pecadu i taechitamare ixüxü̃
1Rü ngẽma pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ rü wüxi i ãmare i Üünexüchixü̃ nixĩ. Rü ñaa nixĩ i chorü mugü i ngẽma ãmarechiga:
2Rü ngẽma naxü̃na i pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ rü tá niwiyenaxã nagu i ngẽma nachica i naxü̃nagü nagu daixü̃ nax cha̱u̱xca̱x ínaguaxü̃ca̱x. Rü ngẽma ãmarearü guruü̃cüwagü rü tá yimá nagümaxã ínanabaegu.
3-4Rü guxü̃ma i ngẽma naxü̃naarü chíxü̃ rü tá choxna penaxã. Rü tá penade i norü chíxü̃ i narexü̃wa ngẽxmaxü̃, rü norü chíxü̃ i naü̃nütawa ngẽxmaxü̃, rü yima taxre ya ñuxmigü guxü̃ i norü chíxü̃maxã, rü ngẽma naxca̱xwe̱xarü chíxü̃, rü ngẽma nacaarü chíxü̃ i wüxigu norü ñuxmigümaxã nayaxuxü̃.
5Rü ngẽmawena rü nüma ya chacherdóte rü ngẽma ãmarearü guruü̃étüwa tá cha̱u̱xca̱x nayagu i guxü̃ma i ngẽma. Rü ngẽma rü wüxi i ãmare i pecadu i taechitamare ixüxü̃arü ütanüruxü̃ nixĩ.
6Rü guxü̃ma i chacherdótegü rü name nax nangõ̱xgüãxü̃ i ngẽma naxü̃namachi. Natürü name nax wüxi i nachica i üünexü̃wa nangõ̱xgüãxü̃, erü ngẽma ãmare rü naxüünexü̃chi.
7Rü natanü i ngẽma tümagagutama nagu tanguxü̃ i pecadu, rü natanü i ngẽma tümaechita taxüxü̃ i pecaduarü ütanüe̱xpü̱x nixĩ. Rü ngẽmaca̱x wüxitama nixĩ i norü mu naxca̱x i ngẽma taxre i pecaduarü ütanüruxü̃ i ãmaregü. Rü ngẽma chacherdóte i cha̱u̱xca̱x yaguxü̃ i ngẽma ãmare nax duü̃xü̃güaxü̃́ nüxü̃ charüngümaxü̃ca̱x i norü pecadugü, rü ngẽma chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxü̃namachi.
8Rü ngẽxgumarüxü̃ ta i ngẽxguma texé choxna naxãxgu i tümaxü̃na nax chacherdóte cha̱u̱xca̱x yaguxü̃ca̱x, rü ngẽma chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxcha̱xmüxü̃.
9Rü guxü̃ma i ngẽma ãmare i paũ i trigute̱xenaxca̱x i paũarü guruü̃wa íguxü̃, rü ñu̱xũchi ngẽma buetarewa rü piripáxü̃wa íguxü̃ rü ngẽma chacherdóte i ngẽma ãmare choxna ãxü̃arü tá nixĩ.
10Rü ngẽxgumarüxü̃ ta i ngẽma ãmaregü i trigute̱xe i ñúxcharaxü̃ i chíxü̃maxã ãéü̃xü̃ rü ñu̱xũchi pate̱xemarexü̃ rü tá Aróü̃ nataagüarü nixĩ. Rü nümagü rü tá mea nügümaxã nangau.
Ãmare i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruü̃chiga
11Rü ñaa nixĩ i ngẽma ucu̱xẽgü nachiga i ngẽma ãmaregü i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruxü̃ i nüxna pexãxü̃:
12Rü ngẽxguma texé tümaarü ãmaremaxã moxẽ choxna ãxgu, rü name i choxna tanaxã i paũ i maixcuraxü̃ i ngearü pu̱xẽẽruü̃ã́xü̃ i meama chíxü̃maxã ãéü̃xü̃. Rü ngẽxgumarüxü̃ ta name i gayétagü i chíxü̃maxã chagüxü̃ rü ñu̱xũchi paũ i trigute̱xe irümemaexü̃wa üxü̃ i meama chíxü̃maxã ãéü̃xü̃.
13Rü wüxigu namaxã i ngẽma naxü̃na i namaxã choxü̃ perüngüxmüxẽẽxü̃ rü moxẽ choxna pexãxü̃, rü tá choxna penaxã i paũ i maixcuraxü̃ i pu̱xẽẽruü̃ã́xü̃.
14Rü wüxichigü i ngẽma ãmarewa rü tá cunayaxu i ñuxre nax choxrü yixĩxü̃ca̱x. Rü ngẽma íyaxüxü̃ rü tá nüxna cunaxã ya yima chacherdóte i ngẽma ãmarearü guruxü̃ íbaegucü namaxã ya nagü i ngẽma naxü̃na i ngüxmüxẽẽruxü̃ ixĩxü̃.
15Rü ngẽma naxü̃na i namaxã choxü̃ perüngüxmüxẽẽxü̃ rü moxẽ choxna pexãxü̃, rü nüma ya chacherdóte rü ngẽmatama i ngunexü̃ i nagu cha̱u̱xca̱x yaguxü̃gu tá nanangõ̱x i namachi, rü taxũtáma moxü̃ca̱x ínayaxüxẽxẽ.
16Natürü ngẽxguma ngẽma naxü̃na rü wüxi i unetaca̱x yixĩxgu nax cha̱u̱xca̱x tayamáxü̃ rüe̱xna wüxi i ãmare i ngúchaü̃maxã choxna taxãxü̃ yixĩxgu rü ngẽmatama i ngunexü̃ i nagu cha̱u̱xca̱x tayaguxü̃gu tá tanangõ̱x i namachi. Natürü ega nangẽxmagu i ngẽma íyaxüxü̃ rü marü name i moxü̃ãcü tanangõ̱x.
17Rü ngẽxguma tomaepü̱x i ngunexü̃wa nanguxgu nax íyaxüxü̃ i ngẽma naxü̃namachi rü name nixĩ i noxtacüma ínagu.
18Rü ngẽxguma norü tomaepü̱x i ngunexü̃wa texé nangõ̱xgu i ngẽma namachi i chorü ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x imáxü̃ rü ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxü̃ rü taxũtáma pexü̃́ chanayaxu. Rü tá nüxü̃ chaxo rü ngẽma namachi rü chope̱xewa rü tá taxuwama name. Rü yíxema ngẽma namachi ngṍxe rü tá nayange i ngẽma pecadu.
19Rü ngẽma namachi i ta̱xacürü ãũãchixü̃maxã rüñaxü̃ rü tama name nax texé nangṍxü̃. Rü name nax yaguxü̃. Natürü ngẽma togü i namachi rü guxãma ya yíxema ya chope̱xewa imexe rü marü name nax tanangṍxü̃.
20Natürü ngẽxguma yíxema tama chope̱xewa mexẽ nangõ̱xgu i namachi i ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxü̃ nax chorü ngüxmüxẽẽruxü̃ yixĩxü̃ca̱x, rü petanüwa tá ítata̱xüchi.
21Rü yíxema duü̃xẽ i ta̱xacürü duü̃xẽarü ãũãchixü̃ ingógüxe rüe̱xna naxü̃naarü ãũãchixü̃ ingógüxe rüe̱xna ta̱xacü i nawa rüxoxegaxü̃ ingógüxe, rü ñu̱xũchi nangṍxe i namachi i ngẽma naxü̃na i ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x imáxü̃ i choxrü ixĩxü̃, rü petanüwa tá ítata̱xüchi —ñanagürü.
Naxü̃nagü i ãmare ixĩxü̃arü chíxü̃ rü nagü
22Rü nüma ga Cori ya Tupana rü Moichémaxã nidexa rü ñanagürü nüxü̃:
23—¡Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ ixu i ñaa ucu̱xẽ i cumaxã nüxü̃ chixuxü̃! Rü tama name nax nangõ̱xgüãxü̃ i wocaarü chíxü̃ rüe̱xna carnéruarü chíxü̃ rüe̱xna chíbuarü chíxü̃.
24Rü ngẽma naxü̃nagü i yuexü̃ rüe̱xna naeü̃gü i düraexü̃ nagu wagüexü̃arü chíxü̃, rü tama name nax penangṍxü̃. Rü ngẽma norü chíxü̃ rü name nax ta̱xacü i tomare namaxã pexüxü̃ natürü taxũtáma penangõ̱x.
25Rü yíxema nangṍxe i norü chíxü̃ i ngẽma naxü̃nagü i cha̱u̱xca̱x pedaixü̃ rü ípeguxü̃, rü pema rü petanüwa tá tüxü̃ ípeta̱xüchi.
26Rü ngexü̃rüüxü̃mare i nachica i nagu pexãpataxü̃wa rü tama name nax penangṍxü̃ ya nagü i ngẽma naxü̃nagü i ãxpe̱xatüxü̃ rü ngẽma togü i naxü̃nagü i ñaxtüwa maxẽxü̃.
27Rü yíxema nangṍxẽ ya ngẽcürüücümare ya nagü rü pema rü petanüwa tá tüxü̃ ípeta̱xüchi —ñanagürü.
Ãmaregü i chacherdótegüca̱x ixĩxü̃
28Rü nüma ga Cori ya Tupana rü Moichémaxã nidexa rü ñanagürü nüxü̃:
29—¡Rü Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ ixu rü yíxema wüxi i naxü̃na cha̱u̱xca̱x imáxe nax choxü̃ namaxã tarüngüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü ngẽma tümaarü ãmarearü namachiremü rü norü chíxü̃ tá chope̱xewa tanange!
30Rü name i tümame̱xẽgu chope̱xewa tanange i ngẽma ãmare i tiguxchaxü̃xü̃ wüxigu namaxã i ngẽma namachiremü rü ngẽma chíxü̃ i naremüwa ngẽxmaxü̃ nax ngẽmaãcü chope̱xewa chacherdótena tanaxãxü̃ca̱x.
31Rü nüma ya chacherdóte tá nixĩ i ãmarearü guruü̃wa yaguãxü̃ i ngẽma chíxü̃. Natürü ngẽma namachiremü rü Aróü̃ rü nataagüarü tá nixĩ.
32Rü ngẽma naxü̃na i cha̱u̱xca̱x imáxe nax choxü̃ namaxã tarüngüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü yima norü tügüneperema rü chacherdótearü tá nixĩ.
33Rü yimá chacherdóte ya cha̱u̱xca̱x yagucü i ngẽma chíxü̃ rü choxna naxãcü ya yimá nagü nax choxü̃ namaxã nangüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü yimá chacherdótearü tá nixĩ i ngẽma naxü̃naarü tügüneperema.
34Rü ngẽma Iraétanüxü̃ choxna mugüxü̃ i naxü̃nagü i chacherdóte cha̱u̱xca̱x íguxü̃ nax choxü̃ namaxã nangüxmüxẽẽxü̃ca̱x, rü ngẽmawa chanayaxu i ngẽma namachiremü rü yima tügüneperema nax yimamaxã nüxü̃ charüngü̃xẽẽxü̃ca̱x ya Aróü̃ rü nanegü rü nataagü. Rü ngẽma ãmaregü i Iraétanüxü̃ choxna ãgüxü̃wa rü guxü̃gutáma Aróü̃na rü nataagüna tá naxü i ngẽma namachiremü rü yima tügüneperema —ñanagürü.
35Rü yema ngunexü̃ ga Cori ya Tupana Aróü̃xü̃ rü nanegüxü̃ nagu naxunetaxü̃ nax norü chacherdótegü yixĩgüxü̃ca̱x, rü yexgumacürüwa rü yema ãmaregü ga Iraétanüxü̃ Tupanaca̱x íguxü̃wa rü Aróü̃na, rü nanegüna rü nataagüna naxǘ ga yema namachiremü rü guma norü tügüneperema.
36Rü yema ngunexü̃ ga Cori ya Tupana Aróü̃xü̃ rü nanegüxü̃ nagu naxunetaxü̃ nax norü chacherdótegü yixĩgüxü̃ca̱x, rü yema ngunexü̃gu nixĩ ga Cori ya Tupana Iraétanüxü̃xü̃ muxü̃ nax guxü̃guma chacherdótegüna naxãgüãxü̃ca̱x ga yema namachiremü rü guma tügüneperema.
37Rü ngẽma nixĩ i ngẽma ucu̱xẽgü naxca̱x nax ñuxãcü yaguxü̃ i ngẽma ãmaregü i naxü̃nagü i Tupanape̱xewa iguxü̃, rü ngẽma ãmaregü i trigute̱xe, rü ãmaregü i pecaduarü ütanüca̱x ixĩxü̃, rü ãmaregü i pecadu i taechita ixüxü̃arü ütanüca̱x ixĩxü̃, rü ngẽma ãmaregü i chacherdótegüarü ngucuchica̱x inaxãgüxü̃, rü ngẽma ãmaregü i Tupanaarü ngüxmüxẽẽruü̃ca̱x ixĩxü̃.
38Rü yema ucu̱xẽgü nixĩ ga Cori ya Tupana Moichémaxã nüxü̃ ixuxü̃ ga Ma̱xpǘne ga Chinaíwa ga yexguma guma ma̱xpǘnearü chianexü̃wa Iraétanüxü̃maxã nüxü̃ yaxuxgu nax ãmaregü nüxna naxãgüxü̃ca̱x.
Currently Selected:
:
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2022, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.