O cale mai bunăMostră

Urmărirea netulburată a misiunii Sale

Te simți vreodată tras în toate direcțiile de cerințele constante ale vieții tale? Uneori pare că avem mult mai multe responsabilități decât timp pentru a le gestiona, iar acest lucru ne face să ne simțim epuizați și neliniștiți.

Dar dacă există o cale mai bună? 

Isus a fost concentrat ca un laser asupra misiunii Sale – să caute și să salveze pe cei pierduți – dar nu a fost niciodată grăbit, copleșit sau distras. Deci, dacă suntem chemați să-L urmăm pe Isus, este logic ca viețile noastre să reflecte prioritățile și ritmul Lui. 

Putem afla mai multe lucruri despre felul în care Isus și-a îndeplinit misiunea în Marcu capitolul doi. Îl descrie pe Isus mergând– nu grăbindu-se, ci mergând – până când găsește un colector de taxe notoriu pe nume Levi. 

Majoritatea oamenilor l-ar fi respins și disprețuit pe Levi din cauza ocupației sale. Probabil că a înșelat oamenii cu banii lor și a fost descris drept „corupt”. Isus a avut o abordare diferită.  

Isus îl invită pe Levi să-L urmeze. Ei merg la casa lui Levi, unde Isus mănâncă cu mulți alți păcătoși cunoscuți și colectori de taxe. Fariseii – liderii religioși ai vremii– sunt furioși. 

Ei nu pot înțelege de ce ar mânca Isus cu păcătoșii, iar Isus răspunde pur și simplu: 

… „‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.” Marcu 2:17 NTR

Isus a fost clar când a spus pentru ce a venit și pentru ce nu a venit. Isus nu a venit să-i liniștească pe liderii religioși. El a venit să-i vindece pe cei rătăciți, pe cei pierduți și pe cei răniți. 

Ce putem învăța despre El din acest scurt pasaj?  

1. Isus a venit să-i caute pe cei pierduți. Dacă Îl urmăm pe Isus, suntem chemați să facem ceea ce a făcut El și să-i iubim pe cei pe care i-a iubit. Întrebarea este: ne luăm timp să-i căutăm pe cei pierduți? Și dacă nu, cum putem începe să facem din asta o prioritate?  
2. Isus nu a fost niciodată grăbit. Rețineți că Isus mergea când L-a chemat pe Levi. Nu alerga. Nu se grăbea. Mergea pe jos. Deci, dacă Îl urmăm pe Isus, este rezonabil ca ritmul nostru să se potrivească cu al Lui. Gândindu-te la viața ta, ai descrie-o ca fiind grăbită sau liniștită? Cum ai putea încetini pentru a urma cu adevărat pașii lui Isus?  
3. Isus nu a permis ca opiniile altora să perturbe ascultarea Lui. Când fariseii L-au criticat, El nu s-a pus în defensivă, nici nu s-a mâniat. El a fost clar, dar ferm cu privire la motivul pentru care a venit. El a rămas conectat la misiunea Sa în ciuda întrebărilor altora. Deci, să luăm în considerare acest lucru: permitem ca opiniile altora să fie mai importante decât ascultarea noastră de Dumnezeu?  
4. Isus a petrecut timp cu oameni și le-a făcut loc la masa Sa. Îl vedem pe Isus dând învățătură și mâncând cu mai mulți oameni de-a lungul slujirii Sale. El a prioritizat comunitatea. Dar noi? Sau am permis ca independența noastră să fie mai importantă decât slujirea noastră? 

Nu trebuie să trăim în stres continuu și să ne lăsăm copleșiți. În schimb, putem alege – ca Isus – să rămânem într-o urmărire nemijlocită iubește a misiunii Sale. Putem scăpa de distrageri și ne putem petrece timpul cu acțiuni care ne permit să-L iubim pe Dumnezeu și să-i iubim pe alții. 

Roagă-te: Doamne, ajută-mă să dau prioritate lucrurilor pe care Tu ai pus accentul. Îndepărtează orice distragere care mă îngreunează și mă ține departe de ceea ce contează cel mai mult. Arată-mi cum să trăiesc într-o urmărire nemijlocită a misiunii Tale. În Numele lui Isus, amin. 

Exersează: Gândește-te la modalitățile în care ai putea sluji altora în această săptămână. Fii slujitor!