Personajele Paștelui: Simon PetruMostră

În continuare, Isus l-a dus pe Petru de-a lungul Galileii și Iudeii și în locuri pe care nu și le-ar fi putut imagina vreodată. Leproșii s-au vindecat. Ologii mergeau. Orbii vedeau. El l-a văzut pe Isus înviind o fată din morți. Petru a fost acolo, de două ori, când Domnul Creației a luat prânzul unui băiat și l-a împărțit pentru a hrăni mii de oameni flămânzi și disperați, cu mâncarea care a rămas. Și a mai fost și momentul în care Isus s-a trezit din somn și i-a salvat pe discipoli de la naufragiu prin vorbirea Sa, da vorbind apei, transformând-o într-o secundă dintr-o mare agitată într-o mare netedă ca sticla. 

Poate că nimic nu poate cuprinde ce a însemnat această călătorie de trei ani pentru pescarul transformat într-un discipol decât cuvintele pe care le-a rostit ca răspuns la o întrebare frustrantă. După ce mii de discipoli vremelnici s-au desprins de mișcarea lor ca răspuns a unor învățături grele, Isus i-a pus o întrebare extrem de umană: „Nu vrei să pleci și tu, nu-i așa?” (Ioan 6:67). Isus, Fiul lui Dumnezeu, știa care este misiunea Sa și a călătorit spre cruce, dar Isus, Omul Durerii, a fost rănit pentru că oamenii L-au respins. În acest moment, Petru a spus:

Simon Petru I-a răspuns: „Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!” (Ioan 6:68–69)

La cine să ne ducem? Acesta este motivul pentru care ne oprim în fiecare primăvară și privim la o cruce sângeroasă și la un mormânt gol; de ce ne târâm din pat în diminețile reci de duminică, săptămână după săptămână; de ce, obosiți și mâhniți și nu suntem siguri de nimic, venim la Isus într-o rugăciune răstălmăcită. Nu avem unde să mergem, nu avem pe nimeni altcineva. Isus are cuvintele vieții veșnice. 

Ce a avut Petru de fapt a fost o sămânță minusculă de credință, plantată în el de către Duhul lui Dumnezeu. Știm asta pentru că am citit cuvintele lui îndrăznețe de declarare a lui Isus Cristos, Unsul despre care au vorbit profeții din Vechiul Testament. 

Răspunsul lui Isus a fost, că pe această piatră—da, Petru discipolul cel impulsiv, nerăbdător, imperfect—Cristos Își va construi biserica. Petru și ceilalți discipoli vor deveni apostoli, introducând o nouă eră a istoriei mântuirii.