Copilul meu este diferit: cum sa faci față oricărei situațiiMostră

Un devoțional de la Heather Brower

Creșterea unui adept al lui Hristos

Când ești un adept al lui Hristos și ai un copil, cea mai mare responsabilitate pe care o simți este ca acesta să ajungă să Îl cunoască pe Tatăl ceresc și să accepte dragostea și mântuirea pe care Isus le-a oferit pentru el. Ca ei să trăiască o viață împuternicită de Duhul Sfânt! Acesta a fost întotdeauna cel mai important țel al meu pentru copiii mei și pentru mine. Dar, cum aș putea să-l învăț pe fiul meu autist despre Isus? I-ar păsa? Ar înțelege el? Ar putea vreodată să-mi comunice acest lucru dacă ar face-o? Ar reuși vreodată cuvintele și dragostea mea să ajungă la el?

În cele din urmă, întrebările cu care mă luptam se bazau toate pe propria mea lipsă de credință și pe propriile mele neînțelegeri cu privire la puterea și dragostea Tatălui nostru. Nu a depins niciodată de noi, părinții, să schimbăm inimile copiilor noștri. Aceasta este lucrarea Duhului Sfânt; iar lucrarea Sa nu este limitată de intelectul sau capacitatea umană. Lucrarea Sa este supranaturală. Și, bineînțeles, El îi iubește pe copiii noștri chiar mai mult decât îi iubim noi!

Dar, totuși, ce poate face un părinte? Citește mai departe pentru a afla patru mari întrebări pe care ni le punem adesea. 

1. Poate copilul meu să devină creștin chiar dacă are un handicap intelectual?  Vestea bună este că slujim unui Dumnezeu a cărui iubire și a cărui atingere față de noi nu este limitată de capacitățile noastre cognitive. Niciunul dintre noi nu Îl înțelege pe Dumnezeu nici pe departe cine este El cu adevărat. Biblia ne descrie ca și cum am cunoaște parțial sau ca și cum am prinde doar reflexe ale înțelegerii lui Dumnezeu. S-ar putea să nu fim niciodată capabili să înțelegem misterele lui Dumnezeu și modul în care El a ordonat Universul. Dar cei mai mulți dintre noi avem suficientă înțelegere pentru a alege să acceptăm harul lui Dumnezeu și să primim mântuirea.

Dar cum rămâne cu copiii noștri cu nevoi speciale? Teologii s-au gândit de mult timp că există probabil o „vârstă a responsabilității” care este diferită pentru fiecare persoană. Este ca vârsta înțelegerii. Copiii noștri s-ar putea să nu ajungă niciodată la nivelul de înțelegere care să le acorde capacitatea de a înțelege atât ceea ce ar trebui să facă, cât și de a alege apoi să facă altfel.

Care este concluzia? Nu vom ști niciodată cu adevărat ce se întâmplă în mintea copiilor noștri. Noi nu suntem Dumnezeu! În calitate de părinți, mandatul nostru de a-i învăța pe copiii noștri ce este corect, de a le spune vestea bună că Isus îi iubește și vrea să-i facă prieteni cu Dumnezeu și de a-i ajuta să meargă pe calea lui Dumnezeu cât mai mult posibil este același pentru fiecare copil, indiferent de abilitățile lor. Și asta putem face. 

2. Poate copilul meu să devină creștin chiar dacă are un handicap de comunicare; cum rămâne cu „mărturisirea de credință”? Bun, hai să vedem de ce acest lucru îi sperie uneori pe părinți. Este vorba mai ales de versetul din Romani 10:9 despre faptul că trebuie să mărturisim cu gura noastră că Isus este Domnul pentru a fi mântuiți. Ce se întâmplă dacă copilul meu nu a vorbit niciodată și s-ar putea să nu poată vorbi niciodată? În primul rând, să recitim răspunsurile date la punctul 1. Apoi, să ne amintim că vorbim despre un Dumnezeu pe deplin drept care ne mântuiește prin harul Său, nu prin faptele noastre. Dacă simți că fiul sau fiica ta este capabil din punct de vedere mental să proceseze ceea ce îi înveți despre Isus, dar nu este capabil să își exprime verbal cuvintele față de tine sau față de Dumnezeu, atunci Dumnezeu este mai mult decât capabil să îi întâmpine la nivelul lor de capacitate. El nu ne cere niciodată să facem ceva ce nu suntem în stare să facem. Despre asta este vorba în harul Său.

3. Cum pot vorbi cu copilul meu cu nevoi speciale despre botez? Aceasta este o întrebare excelentă. Și, sunt norocoasă că am putut să-mi conduc fiul la botez acum câțiva ani. Când a întrebat prima dată despre asta, a vrut o șansă de a înota la biserică. Am știut că nu era momentul potrivit! Dar, în cele din urmă, a început să întrebe din nou despre botez. Apoi a întrebat dacă ar putea fi botezat. Părea să înțeleagă, așa că am mers mai departe! S-a dovedit a fi o zi foarte semnificativă pentru familia noastră. Încă mai vorbim despre ea. Dacă copilul tău își exprimă dorința de a fi botezat, atunci îți sugerez să-i explici și să mergi înainte! Dacă îți faci griji că experiența ar putea fi copleșitoare, poți vorbi cu conducerea bisericii tale pentru a vedea dacă ar putea exista o locație sau un moment alternativ pentru botezul copilului tău. Poate că a fi botezat într-o piscină cu care sunt familiarizați ar fi o alegere potrivită pentru copilul tău.

4. Cum voi ști dacă copilul meu înțelege despre a-L urma pe Hristos? O întrebare la care este greu de răspuns, indiferent de abilitățile copilului tău. De fapt, cred că este imposibil de răspuns. Așa că nici măcar nu voi încerca! Părinților, indiferent de nivelul de abilități al copiilor noștri, există unele lucruri pe care nu le putem ști pe deplin. Simt cu adevărat că acest răspuns se reduce la „Ce pot face, ca părinte, pentru a-mi ajuta copilul să găsească și să rămână pe calea lui Dumnezeu?”. Vom ajunge acolo în lectura de mâine! 

Creșterea unui adept al lui Hristos care se întâmplă să aibă un handicap se poate întâmpla la fel de sigur ca și creșterea unui adept al lui Hristos care nu are un handicap. Noi, părinții, indiferent de abilitățile cu care s-au născut copiii noștri, trebuie să perseverăm și să ne lăsăm credința să ne completeze atunci când ochii noștri nu pot vedea dacă facem sau nu o diferență. 

Jurnal: Ce alte întrebări mai ai pentru Dumnezeu? Scrie-le. Apoi, reflectează asupra întrebărilor la care se poate răspunde doar prin credință.