Recunoștință pentru acceptare și includere

Meditație

Psalmul 65 este un psalm al recunoștinței care celebrează bunătatea lui Dumnezeu față de om, în ordinea creației și în binecuvântările revărsate peste pământului. În mijlocul acestor teme, versetul 4 surprinde o realitate profundă: harul de a fi ales, primit și inclus în prezența lui Dumnezeu.
Deși versetul începe la singular („Ferice de cel pe care-l alegi Tu…”) și ar putea sugera un privilegiu rezervat doar anumitor persoane (precum regele sau preotul), psalmistul trece imediat la plural („Ne vom sătura…”), incluzându-se atât pe sine, cât și pe ceilalți, într-un har comun, bucuria de a fi în prezența lui Dumnezeu.
Termenul „ferice” nu descrie doar o emoție trecătoare, ci o binecuvântare și un favor divin. Cele două acțiuni care marchează acest favor sunt alegerea și apropierea. Alegerea este inițiativa suverană a lui Dumnezeu, bazată nu pe meritele omului, ci pe harul Său.Apropierea, adică primirea în curțile Templului, nu se referă doar la un loc fizic, ci la o invitație la relație. Dumnezeu Se lasă cunoscut și oferă intimitate. Această apropiere nu este un drept uman, ci un har nemeritat, posibil doar prin sfințire și iertare. În Vechiul Testament, aceasta era mediată prin jertfele aduse la Templu; pentru noi astăzi, este asigurată prin jertfa lui Isus Hristos.
Templul a fost întotdeauna simbolul prezenței lui Dumnezeu. „Să locuiască în curțile Tale” exprimă ideea unei comuniuni continue și statornice cu Dumnezeu. Acolo, în prezența Sa, cel ales și apropiat găsește adevărata împlinire a sufletului, pentru că prezența lui Dumnezeu este izvorul tuturor binecuvântărilor. Harul de a fi primiți în prezența Lui este motivul suprem pentru care să fim mulțumitori. Recunoștința nu se naște doar din darurile materiale sau din binecuvântările vizibile, ci mai ales din conștientizarea harului nemeritat de a fi primiți în comuniune cu Dumnezeu, sursa tuturor binecuvântărilor.

Aplică:

Oprește-te și reflectează: ești primit, iubit și inclus de Dumnezeu. Lasă ca acest adevăr să vindece rănile respingerii și să alunge teama sau sentimentul de inferioritate.
Când Dumnezeu te-a ales să te apropii de El ți-a oferit acces direct la prezența Sa. Acolo găsești acceptare, hrană pentru suflet și bucurie deplină. Trăiește astăzi cu această siguranță și lasă recunoștința să-ți modeleze felul în care gândești și trăiești.

Întrebări de reflecție

• Care sunt momentele din viața ta când te-ai simțit exclus, respins sau pur și simplu invizibil?
• Ce adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu contrazic aceste experiențe?
• Cum ai simțit, în mod concret, că Dumnezeu te-a tras mai aproape de El, chiar când nu credeai că meriți?
• Cum te transformă adevărul că faci parte din familia lui Dumnezeu? Cum îți exprimi recunoștința pentru acest har?
• Cum ai putea să-i primești și tu pe alții, așa cum Dumnezeu te-a primit pe tine?

Rugăciune

Doamne, Îți mulțumesc că m-ai ales, m-ai căutat și m-ai adus aproape de Tine. Îți mulțumesc că sunt primit și iubit, nu pentru ce am făcut eu, ci pentru cine ești Tu. Ajută-mă să trăiesc în siguranța acceptării Tale, cu o inimă plină de recunoștință. Învață-mă să fiu și eu un om care oferă altora acceptare, iubire și includere. Amin!