Ziua 1: Introducere în reducerea dezordinii

Dezordine? Ce dezordine?   

Mi-am petrecut toate orele zilei lipită de smartphone. Limitele legate de munca mea erau inexistente, iar o verificare de ultim moment al telefonului ducea adesea la o noapte de somn agitat. Terminarea lucrării de doctorat mi-a făcut soțul euforic, dar și fără vlagă. Parcursul acesta a fost unul lung. Căuta joburi pentru doctoranzi pe platformele de recrutare, își actualiza CV-ul și se concentra în mod obsesiv asupra șanselor sale de a găsi contractul perfect. 

Teste de corectat, vase de spălat care nu se mai terminau, calendare supra-pline. Viețile noastre erau dezordonate.

Așa că... ne-am oprit.

Nu de tot și nu dintr-o dată, dar în mare parte. În cea mai mare parte.

Am avut conversații dificile și am petrecut mult timp pe genunchi. Ne-am luptat cu Dumnezeu și uneori unul cu altul, pentru că a renunța la lucruri e greu. Ne-am oprit toate abonamentele media și am redus e-mailurile. Ne-am oprit din a ne mai lăsa consumați de știrile ce țin doar câte 24 de ore. Ne-am golit și curățat garajul, șifonierele, dulapurile și sertarele. 

Am spus „nu” multor lucruri. Nu, mulțumesc. Nu, chiar nu. Nu, azi nu, mâine nu, acum nu, niciodată. Ne-am simplificat mesele, garderoba și orarele. Ne-am oferit doar câte zece minute de internet pe zi, iar apoi doar câte cinci. Ne-am șters aplicațiile de pe telefoane. Prima dată toate aplicațiile de social media, iar apoi aproape orice altceva (mai multe despre acest aspect mai târziu). 

Harul de a avea mai puțin

Încet, încet, a început să se întâmple cel mai minunat lucru. Am început să învățăm ce era cu adevărat esențial și ce nu era, iar cu fiecare lucru neimportant pe care l-am dat deoparte, inimile noastre au devenit mai calme, mai liniștite, mai deschise și mai pline de bucurie. Sufletele noastre au devenit tot mai ușoare. Relațiile noastre au devenit tot mai profunde, iar de fiecare dată când Dumnezeu ne forța să ne luăm mâinile de pe lucrurile de care ne agățam, el ne umplea din nou mai mult de prezența Sa.

Țelul nostru a fost să găsim simplitatea - nu doar datorită rădăcinilor adânci în Scriptură, ci deoarece am vrut să ne regăsim pe noi înșine. S-a dovedit că Dumnezeu ne-a creat și ne-a format pe fiecare dintre noi pentru vieți de pură simplitate; trebuie doar să Îl chemăm să ne vină în ajutor pentru a face lumină în toată hărmălaia. Cu timpul, întrebarea noastră s-a schimbat de la „Cum putem supraviețui?” la „Cum putem să îl lăsăm pe Dumnezeu să ne organizeze viețile, ca să devenim acei oameni pe care Dumnezeu ne-a creat să fim?” 

Răspunsul a devenit „Ordonat”.

Reflecție/Întrebări pentru discuție

1. Courtney descrie copleșirea prin „tumultul” vieții ei. Ce pare a fi astăzi „prea mult” în viața ta?
2. Te confrunți mult cu dezordinea care vine în urma bunurilor materiale, a programului aglomerat sau a dispozitivelor digitale? Descrie cum îți afectează dezordinea o zi sau o săptămână normală din viața ta. Care parte a ei este cea mai copleșitoare pentru tine?
3. Poți numi unul sau două lucruri pe care ar trebui să te oprești să le mai faci sau să le cumperi sau locuri în care nu ar trebui să te mai autentifici etc., pentru a auzi mai bine glasul lui Dumnezeu?
4. Cum ți se pare simplitatea? Ce anume face simplitatea să fie o virtute creștină și în ce fel diferă ea de conceptul mai lumesc al minimalismului?
5. Citește Ioan 10:10-11. Pe tine ce te fură? Ce vrea, în schimb, Bunul Păstor pentru tine?

Învață mai multe despre parcursul spre un trai Ordonat citind cartea „Uncluttered.”