Numeri 16:23-50

Domnul i-a vorbit lui Moise și i-a zis: „Vorbește adunării și spune-i: «Dați-vă laoparte din preajma locuinței lui Core, a lui Datan și a lui Abiram!»” Moise s-a sculat și s-a dus la Datan și la Abiram; și bătrânii lui Israel au mers după el. A vorbit adunării și a zis: „Îndepărtați-vă de corturile acestor oameni răi și nu vă atingeți de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriți odată cu pedepsirea lor pentru toate păcatele lor!” Ei s-au îndepărtat din preajma locuinței lui Core, a lui Datan și a lui Abiram. Datan și Abiram au ieșit afară și au stat la ușa corturilor lor, cu nevestele, copiii și pruncii lor. Moise a zis: „Iată cum veți cunoaște că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucruri și că nu lucrez de capul meu. Dacă oamenii aceștia vor muri cum mor toți oamenii și dacă vor avea aceeași soartă ca toți oamenii, nu m-a trimis Domnul, dar dacă Domnul va face un lucru nemaiauzit, dacă pământul își va deschide gura ca să-i înghită cu tot ce au, așa încât se vor coborî de vii în Locuința Morților, atunci veți ști că oamenii aceștia L-au hulit pe Domnul.” Pe când isprăvea el de spus toate aceste vorbe, pământul de sub ei s-a despicat în două. Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit, pe ei și casele lor împreună cu toți oamenii lui Core și toate averile lor. Și s-au coborât astfel de vii în Locuința Morților, ei și tot ce aveau; pământul i-a acoperit de tot și au pierit din mijlocul adunării. Tot Israelul care era în jurul lor, când au țipat ei, a fugit, căci ziceau: „Să fugim ca să nu ne înghită pământul!” Un foc a ieșit de la Domnul și i-a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni care aduceau tămâia. Domnul i-a vorbit lui Moise și i-a zis: „Spune-i lui Eleazar, fiul preotului Aaron, să scoată cădelnițele din foc și să lepede focul din ele, căci sunt sfințite. Din cădelnițele acestor oameni care au păcătuit și au ispășit păcatul cu viața lor să se facă niște plăci întinse cu care să se acopere altarul. Fiindcă au fost aduse înaintea Domnului și sunt sfințite, să le slujească de aducere aminte copiilor lui Israel.” Preotul Eleazar a luat cădelnițele de aramă pe care le aduseseră cei arși și a făcut din ele niște plăci pentru acoperirea altarului. Acesta este un semn de aducere aminte pentru copiii lui Israel, pentru ca niciun străin care nu este din neamul lui Aaron să nu se apropie să aducă tămâie înaintea Domnului și să nu i se întâmple ca lui Core și cetei lui, după cum spusese Domnul prin Moise. A doua zi toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise și a lui Aaron, zicând: „Voi ați omorât poporul Domnului!” Pe când se strângea adunarea împotriva lui Moise și a lui Aaron și pe când își îndreptau privirile spre Cortul Întâlnirii, iată că l-a acoperit norul și s-a arătat slava Domnului. Atunci Moise și Aaron au venit înaintea Cortului Întâlnirii. Și Domnul i-a vorbit lui Moise și i-a zis: „Dați-vă laoparte din mijlocul acestei adunări, și-i voi topi într-o clipă!” Ei au căzut cu fețele la pământ. Și Moise i-a zis lui Aaron: „Ia cădelnița, pune foc în ea de pe altar, pune tămâie în ea, du-te repede la adunare și fă ispășire pentru ei, căci a izbucnit mânia Domnului și a început urgia!” Aaron a luat cădelnița, cum zisese Moise, și a alergat în mijlocul adunării; și iată că începuse urgia în popor. El a tămâiat și a făcut ispășire pentru norod. S-a așezat între cei morți și între cei vii, și urgia a încetat. Paisprezece mii șapte sute de inși au murit de urgia aceasta, în afară de cei ce muriseră din pricina lui Core. Aaron s-a întors la Moise, la ușa Cortului Întâlnirii. Urgia încetase.