Proverbe 28
28
Cel drept și cel vinovat
1Cel vinovat fuge,
deși nu-l urmărește nimeni,
dar cei drepți stau în siguranță,
ca leul tânăr#28,1 Este aplicată aici fiecărei persoane în parte tema blestemului și a binecuvântării poporului, în spiritul alianței (cf. Lev 26,17.36)..
2Când este vinovăție în țară, mulți sunt conducătorii ei, dar cu un om priceput și cunoscător, stabilitatea#28,2 Lit.: „este sigur că se prelungește”. se prelungește#28,2 Antiteza din acest proverb este între o țară în dezordine și o țară ordonată și pacifică: dacă regele este inteligent și înțelept, nicio conspirație împotriva lui nu are succes și țara se bucură de prosperitate și pace; dacă lipsește un astfel de conducător, atunci se nasc comploturi și țara devine frământată..
3Un bărbat necăjit care-i asuprește pe cei săraci este ca o ploaie care spală, dar nu lasă hrană#28,3 LXX are: „Cel îndrăzneț în nelegiuiri îi pârăște pe săraci precum ploaia năprasnică și fără de folos”..
4Cei care părăsesc legea îl laudă
pe cel vinovat,
dar cei care păzesc legea se luptă împotriva lor.
5Oamenii răi nu pricep judecata,
dar cei care-l caută pe Domnul
pricep toate.
6Mai bine un necăjit
care umblă în integritatea lui
decât unul cu căile strâmbe,
chiar dacă este bogat.
7Cel care păzește legea este un fiu priceput#28,7 Aici, legea este echivalentă cu învățătura înțelepților: ea îl face pe fiu înțelept (cf. Prov 10,1; 13,1; 17,25)., dar cel care îi paște pe cei neascultători
își umilește tatăl.
8Cel care-și înmulțește averea
prin dobândă și camătă#28,8 Legea interzicea cu strictețe dobânda și orice formă de camătă ca izvor de câștig printre israeliți (cf. Ex 22,25; Lev 25,35-37; Dt 23,19; Ez 18,8; Ps 15,5), deși erau admise în raporturile dintre israeliți și străini (cf. Dt 23,20). Totuși, legea a fost deseori încălcată (cf. Neh 5,7.11; Ez 22,12).
adună pentru cel care se îndură de săraci.
9Cine-și întoarce urechea ca să nu audă legea, chiar și rugăciunea lui este abominábilă.
10Cel care-i face pe cei drepți
să rătăcească pe calea cea rea
va cădea în groapa proprie,
dar cei integri vor moșteni binele.
11Omul bogat este înțelept în ochii lui, dar săracul priceput îl cercetează.
12Când tresaltă de bucurie cei drepți,
este multă frumusețe,
dar când se ridică cei vinovați,
orice om se dă deoparte#28,12 Aluzie la situația lui Davíd, când a pătruns în Ierusalím fiul său Absalòm (cf. 2Sam 15,1-23), sau cum face psalmistul când se nasc discordii în cetate (cf. Ps 55,2-12). Este posibilă referința și la timpul Izabèlei (1Rg 21,4-26), al Atalíei (cf. 2Rg 11,1-20), al lui Șalùm (cf. 2Rg 15,15-16)..
13Cel care-și ascunde vinovăția
nu va avea succes,
dar cel care o face cunoscută și o părăsește
va avea parte de îndurare.
14Fericit omul care se teme mereu,
dar cel care-și împietrește inima cade în rău.
15Ca un leu care rage și ca un urs care aleargă este cel vinovat
care stăpânește peste un popor sărac.
16Cel nobil lipsit de înțelegere
este un mare asupritor,
dar cel care urăște profitul își lungește zilele.
17Omul oprimat de sângele unei vieți
fuge până la groapă#28,17 Probabil va fi constrâns să treacă dintr-o cetate de refugiu în alta până la moarte, pentru a nu fi ajuns de răzbunătorul sângelui și ucis în conformitate cu Legea Taliònului (cf. Num 35,9-34).:
„Să nu-l oprească#28,17 Adică să fie lăsat liber să scape, arătând astfel îndurare față de el. [nimeni]!”#28,17 LXX are: „Cine se pune chezaș pentru un om învinuit de omor, fugar va fi și va trăi în nesiguranță. Mustră-l pe fiul tău și el te va iubi și va aduce podoabă sufletului tău! Să nu te supui unui neam fărădelege!”..
18Cel care umblă în integritate va fi salvat; dar cel care este pe două căi strâmbe,
pe una va cădea.
19Cel care-și lucrează pământul
se va sătura de pâine,
dar cel care urmărește nimicuri
se va sătura de mizerie.
20Omul fidel
[va avea parte] de multe binecuvântări, dar cel grăbit să se îmbogățească
nu va fi [considerat] curat.
21A fi părtinitor#28,21 Lit.: „a cerceta fețele”. nu este bine,
pentru o bucată de pâine,
cel viteaz poate deveni vinovat.
22Aleargă după avere omul cu ochi rău#28,22 Adică omul egoist, avar și invidios (cf. Prov 23,6; Mt 20,15; Mc 7,22).,
dar nu știe că lipsa îl va ajunge.
23Cel care mustră un om,
la sfârșit va afla har mai mult
decât cel care lingușește cu limba.
24Cel care-și despoaie tatăl și mama
și zice: „Nu e nicio vină”
este tovarășul omului care jefuiește.
25Cel cu sufletul arogant#28,25 Lit.: „lărgit”. stârnește discordia, dar cel care se încrede în Domnul
va fi îndestulat#28,25 Lit.: „se va îngrășa”..
26Cel care se încrede în inima lui,
acesta este un nesimțit,
dar cel care umblă în înțelepciune va scăpa.
27Cel care dă celui necăjit nu [duce] lipsă#28,27 Efectele pozitive pentru cel care este binevoitor față de cei necăjiți sunt frecvente în învățătura înțelepților (cf. Prov 11,25; 19,17; 22,9), în armonie cu învățătura legii (cf. Dt 15,10), care va fi reluată de sfântul Paul (cf. 2Cor 9,8-11)., iar cei care-și închid ochii
[au parte] de multe blesteme.
28Când se ridică cei vinovați,
orice om se ascunde,
dar când ei dispar, se înmulțesc cei drepți. #28,7.9; 29,18 #Înț 3,9 #19,1 #1,31; 26,27 #3,7 #28,28; 11,10 #Sir 4,26; 1In 1,9-10 #Ps 32,1-5 #Sir 3,26 #12,11 #24,23 #15,18 #22,9 #11,10
Selectat acum:
Proverbe 28: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași