Conversații cu DumnezeuMostră

Vocea Domnului nu este mereu puternică. Duhul Sfânt adesea șoptește. În cazurile în care El indică cu blândețe îngrijorarea, este o idee foarte bună să ne separăm cu promptitudine de potențiala capcană. La fel, când El indică în liniște binecuvântarea, putem alege să ascultăm și să pășim în acea oportunitate prin credință. Domnul nu repetă întotdeauna aceste acțiuni, așa că trebuie să fim atenți la vocea și acțiunile Lui. 

Într-o după-amiază de la mijlocul verii, am primit un îndemn care mi-a modificat decisiv direcția. Câțiva dintre copiii mei frecventaseră o mică școală creștină din zona noastră. Un membru al consiliului de administrație, care era și un prieten personal, a sunat pentru a întreba dacă m-ar interesa un interviu pentru postul de profesor de redactare pentru semestrul următor. 

Ce noțiune neașteptata. Îmi amintesc bine motivele pentru care mi-am ascuns vocea la telefon. Mai întâi părțile rele: Am avut o calificare în arta. Nu știam mai nimica despre curriculumul scrierii. N-am mai lucrat în afara casei de ani întregi. Predarea de ore înafara casei noastre cu siguranță ne-ar strica rutina noastră stabilă de familie. Această poziție ar însemna să lucrez destul de mult, nici nu știu de unde să încep. Și de ce aș crede că aș putea să fiu angajată peste niște profesori mult mai competenți pentru această poziție? 

Apoi au venit posibilitățile: Dacă aceasta a fost o oportunitate să compensez taxa de școlarizare? Chiar și puțin venit ar fi fost o binecuvântare pentru bugetul familiei. Chiar mai mult, mi-a plăcut enorm să predau și eram bună la asta. O oportunitate să predau în afara casei mele ar fi putut fi o provocare binevenită. Dacă Dumnezeu m-a ales pe mine pentru această poziție, nu-i așa că înțelepciunea și puterea Lui m-ar însoți în această lucrare? 

În acel moment încâlcit, Domnul mi-a vorbit. A fost ca și cum Și-ar fi pus mâna pe umărul meu - o singură dată și încet. Asta a fost tot. El mi-a indicat că mergând la interviu pentru această slujbă a fost calea spre binecuvântare. 

Am fost angajată în aceeași lună. În două luni Dumnezeu mi-a arătat o viziune pentru cursuri. Deja din a treia, scriam curriculumul, interacționând cu elevii și surpriză - chiar mă bucuram în acest proces. Știu că fără această provocare, nu aș fi avut abilitățile sau încrederea să scriu cartea despre rugăciune care urma. Am avut multe binecuvântări de pe urma acestui simplu pas de ascultare.