Un nou început. Niciodată prea târziu, niciodată prea departeMostră

Visuri spulberate

Cum ne raportăm la un personaj ca Iosif? A fost aruncat într-o groapă, vândut ca sclav, trădat, întemnițat, uitat. Dar povestea lui de viață este mult mai asemănătoare cu poveștile noastre decât am putea crede la prima vedere.

Ai fost vreodată abandonat? Lăsat în urmă? Vândut? Ți s-au secat vreodată speranțele? Ai fost vreodată înjunghiat pe la spate? Poate că tocmai lucrurile începuseră să meargă în direcția bună, iar apoi viața ta a luat brusc o întorsătură. Este uimitor faptul că Iosif a trecut prin toate acestea și totuși a avut perspectiva de a înțelege că Dumnezeu a fost la lucru tot timpul.

Aceasta este povestea lui Iosif. Chiar și după ce a început să se descurce bine a doua oară, totul a fost smuls din nou de la el. Poți să te identifici cu sentimentul că toți ceilalți merg înainte și tu rămâi tot mai mult în urmă? Exact așa a fost și Iosif, dar el nu a pierdut niciodată din vedere lucrarea lui Dumnezeu în viața lui.

Putem extrage cel puțin cinci principii din experiența lui Iosif. În primul rând, Iosif a înțeles că scopul general al vieții sale era să se încadreze într-o mică parte din planul măreț al lui Dumnezeu pentru lume. Iosif știa că scopul vieții sale era mai mare decât simpla punere în practică a propriului său vis, chiar și a unui vis dat de Dumnezeu. El știa că se afla pe pământ pentru a face parte din planul lui Dumnezeu.

În al doilea rând, Iosif știa că Dumnezeu va merge până la capăt cu el. Dumnezeu a fost cu el atunci când a fost vândut negustorilor, la licitație, în casa lui Potifar și în închisoare. El a fost cu Iosif atunci când a fost la curtea lui Faraon, în anii de belșug și în anii de sărăcie și când frații lui s-au întors. Dumnezeu a fost cu el tot timpul.

În al treilea rând, Iosif a știut că trebuie să îi ofere lui Dumnezeu tot ce are mai bun. Iosif ar fi putut, cu siguranță, să-și îndeplinească rolul de slujitor cu jumătate de inimă. El ar fi putut să facă economii la fiecare pas. Dar Iosif și-a dat seama că Dumnezeu era chiar lângă el în acest proces, așa că a vrut să continue să dea tot ce avea mai bun în fiecare situație.

În al patrulea rând, Iosif a înțeles că revanșa nu este despre răzbunare. El le-a spus fraților săi că Dumnezeu era responsabil de viața lui, nu ei. El nu a spus că toate consecințele acțiunilor lor au dispărut, dar i-a iertat pentru că a recunoscut că era în planul lui Dumnezeu.

În cele din urmă, Iosif a recunoscut că făcea parte dintr-un plan al mântuirii. Iosif a spus: „Acum, să nu vă mâniați pe voi înșivă pentru că m-ați vândut aici, căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viața" (Geneza 45:5, NTR). Rețineți această mică frază: pentru a vă păstra în viața. Aceasta este o gândire supranaturală, o gândire de tipul „eu fac parte din planul măreț a lui Dumnezeu". Acest tip de gândire spune că treaba mea în fiecare zi este să-mi pun viața în mâinile lui Dumnezeu, iar treaba lui Dumnezeu în fiecare zi este să folosească circumstanțele mele pentru gloria Sa.

Iosif ne învață că lupta noastră este întotdeauna pentru mântuirea cuiva. Asta nu înseamnă că ar trebui să spunem: „Aduceți-mi mai multă luptă și încercări pentru că mai mulți oameni vor obține astfel salvare". Niciunul dintre noi nu aleargă cu nerăbdare în această luptă. Dar atunci când lupta vine la noi, știm că Dumnezeu lucrează un scop măreț.

Răspunde

Iosif a trecut de la visător la sclav și la prizonier. Cum te identifici cu povestea lui?

Cum crezi că s-a simțit Iosif când era în închisoare și lucrurile păreau să se destrame? Cum te descurci atunci când lucrurile se destramă în viața ta?

Ce crezi că i-a permis lui Iosif să nu piardă niciodată din vedere faptul că Dumnezeu lucra în povestea lui? Cum l-au format circumstanțele sale pentru lucrarea pe care Dumnezeu dorea să o facă?