Proverbele 23:19-35 - Compare All Versions

Împărtășește

Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale. Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne; Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe. Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână. Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea. Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el. Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura. Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele. Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă. De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni. Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor? Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat. Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur. La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă. Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse. Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg. M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.

Ascultă, fiule, și fii înțelept, îndreaptă-ți inima pe calea aceasta! Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne, căci omul bețiv și mâncău ajunge sărac, și somnul lenei te îmbracă în zdrențe! Ascultă-l pe tatăl tău, care te-a zămislit, și nu-ți disprețui mama, când îmbătrânește! Cumpără adevărul și nu-l vinde; cumpără înțelepciune, învățătură și istețime! Tatăl celui drept se veselește nespus, și cine a dat naștere unui înțelept se bucură de el. Să se bucure tatăl tău și mama ta, să se veselească cea care te-a născut! Fiule, dă-mi inima ta, și ochii tăi să găsească plăcere în căile mele, pentru că femeia desfrânată este o groapă adâncă, și străina – o fântână strâmtă; ea stă la pândă ca un tâlhar și mărește numărul celor de rea-credință. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt gemetele? Ale cui sunt certurile și plângerile? Ale cui sunt rănile primite fără motiv? Ale cui sunt privirile tulburi? Ale celor ce întârzie la vin, care intră să guste amestecuri. Nu te uita la vin, când curge rubiniu și îți face cu ochiul din pahar! Atât de ușor alunecă pe gât, dar apoi ca un șarpe mușcă și ca o viperă lasă venin. Ochii tăi vor vedea năluci, și inima ta va vorbi bazaconii. Vei fi ca un om culcat în largul mării, ca un om care doarme în vârful unui catarg. „M-au bătut…, dar nu mă doare!… M-au lovit…, dar nu-mi pasă! Când mă voi trezi? O iau de la capăt!”

Ascultă, fiule, și fii înțelept; îndreaptă-ți inima pe calea cea dreaptă! Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne, căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe! Ascultă-l pe tatăl tău, care te-a născut, și nu o nesocoti pe mama ta când a îmbătrânit! Cumpără adevărul – și nu-l vinde –, înțelepciunea, învățătura și priceperea! Tatăl celui neprihănit se veselește, și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură. Să se bucure tatăl tău și mama ta, să se veselească cea care te-a născut! Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile mele! Căci curva este o groapă adâncă, și străina – o fântână strâmtă. Ea pândește ca un hoț și mărește între oameni numărul celor stricați. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roșii? Ale celor ce întârzie la vin și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin când curge roșu și face mărgăritare în pahar; el alunecă ușor, dar pe urmă ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ți se vor uita după femeile altora, și inima îți va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg. „M-a lovit…, dar nu mă doare!… M-a bătut…, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”

Fiul meu, ascultă și fii înțelept; păstrează-ți inima pe drumul corect! Să nu fii printre cei care beau mult vin; și nici să nu faci parte dintre cei care mănâncă în exces carne. Pentru că bețivul și omul lacom vor sărăci; iar lenevia îi va face să se îmbrace cu zdrențe! Ascultă de tatăl tău care ți-a oferit viață și nu îți desconsidera mama când a îmbătrânit! Cumpără adevărul și nu îl vinde; urmărește să obții înțelepciunea, învățătura (de care ai nevoie) și abilitatea de a înțelege semnificația lucrurilor! Tatăl celui care trăiește corect, va avea mari bucurii; și cine are un fiu înțelept, este un om satisfăcut. Trăiește astfel încât tatăl tău și mama ta să se bucure de tine, iar cea care te-a născut să fie încântată de comportamentul tău! Fiul meu, dă-mi inima ta; și ochii tăi să agreeze metodele mele. Pentru că prostituata este o groapă adâncă; iar femeia străină este o fântână îngustă. Ea stă și privește ascunsă ca un hoț; și apoi mărește nedreptatea între oameni. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile (apărute) fără motiv? Ai cui sunt ochii roșii? Toate acestea îi reprezintă pe cei care întârzie pentru că stau să bea vin și care se duc să caute vasul în care băutura este amestecată cu vin. Nu te uita la vin când este roșu făcând spumă în pahar și când alunecă ușor! Pentru că în final te mușcă la fel ca un șarpe; și te otrăvește ca o viperă. Ochii tăi vor privi spre femei străine și mintea ta se va gândi la prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul care stă întins pe vârful unui catarg. (Vei spune:) „M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi ceva (vin) să mai beau?”

Nădejdea. Fii dar, înțelept! Ascultă-mă, ca mai deștept S-ajungi a fi. Să te silești, Pe calea dreaptă, să pășești! Să nu stai printre-aceia care Beau și se-mbuibă cu mâncare, Că toți aceștia sărăcesc Și-n zdrențe-apoi, se pomenesc. Ascultă-ți tatăl! Să-l cinstești! Mama, să nu-ți disprețuiești Atuncea când îmbătrânește. Doar adevăr îți însușește! Cumpără-ntr-una-nțelepciune, Și-nvățătură să adune Inima ta; priceperea, Mereu, să-ți fie strânsă-n ea! Asupra lor, tu să veghezi: Nicicând să nu le-nstrăinezi! Tatăl unui neprihănit E vesel; cine-a zămislit Un înțelept – neîndoios – Acela este bucuros. Fă ca ai tăi părinți să fie, Într-una, plini de bucurie. Copile, dă-mi inima ta Și ochi-ți, când vor căuta, Găsească doar căile Mele Căci pline de plăcere-s ele! O curvă e o groapă-adâncă, Săpată-n inimă de stâncă; Și de străină te ferește, Căci un puț strâmt se dovedește. Ea, ca un hoț, va sta la pândă, Pe omul slab ca să îl prindă, Mărind numărul celor care Stricați sunt. Ce se-aude, oare? Cine oftează, ne-ncetat? Cine se vaietă, speriat? A cui este plângerea, oare, Și ne-nțelegerile care Se-aud mereu? Cine-i de vină? Cine-i rănit, fără pricină? Ai cui sunt ochii înroșiți? Sunt ale celor ce-s zăriți, La vin, că au întârziat Și-acum beau vin amestecat. Să nu te uiți cum, în pahare, Vinul face mărgăritare, Curgând roșu și înspumat! Ușor, pe gât, ți-a ‘lunecat, Însă pe urmă ai să-l simți Că are ai șarpelui zimți Și-nțeapă ca un basilic, Iar tu nu poți să faci nimic. Ai să începi ca să privești După femei, și-o să vorbești – Slobod, însă fără să știi, Cuprins de amețeli – prostii. Precum e cel culcat în mare Vei fi și-asemeni celui care, Pe un catarg a fost culcat. „Am fost lovit?… N-am observat, Căci nici măcar nu m-a durut. Și ce dacă am fost bătut?… Eu n-am simțit. Când mă trezesc? Nu știu! Acuma, vin voiesc!”

Tu, fiule, ascultă și fii înțelept, ține-ți drept inima pe cale! Nu fi cu cei care se îmbată cu vin și care se îmbuibă cu carne! Căci cel care se îmbată și cel care se îmbuibă sărăcesc, iar somnolența înveșmântează cu zdrențe. Ascultă-l pe tatăl tău, care ți-a dat naștere și nu o disprețui pe mama ta când îmbătrânește! Cumpără adevărul și nu-l vinde: este înțelepciune, disciplină și pricepere! Tatăl celui drept se veselește și cel care a dat naștere celui înțelept se bucură de el. Să se bucure tatăl tău și mama ta și să se veselească cea care te-a născut! Dă-mi, fiule, inima ta și ochii tăi să-și afle plăcerea pe căile mele! Căci o groapă adâncă este prostituata și fântână strâmtă, străina. Ea stă la pândă ca un hoț și adaugă înșelătorii printre oameni. Al cui este vaietul? Al cui este oful? Ale cui sunt discordiile? A cui plângerea? Ale cui sunt rănile zadarnice? A cui este scânteierea ochilor? Ale celor care întârzie din cauza vinului, care vin să-l încerce pe cel amestecat. Nu te uita la vin când este roșu, când își arată strălucirea în cupă și merge de-a dreptul [la inimă]! Dar mușcă la sfârșit ca un șarpe și înveninează ca o viperă. Ochii tăi se vor uita după străine și inima va vorbi lucruri perverse. Vei fi ca unul care e culcat în mijlocul mării, ca unul culcat pe vârful catargului. M-au lovit, dar nu sufăr, m-au bătut, dar nu știu [nimic]. Când mă voi trezi, îi voi căuta din nou!

Ascultă, fiule, și fii înțelept; îndreaptă-ți inima pe cale! Nu fi printre cei care se îmbuibă cu vin, nici printre cei nesătui după carne, căci bețivul și cel nesătul vor sărăci, iar somnolența îi va îmbrăca în zdrențe. Ascultă de tatăl tău, care ți-a dat viață, și nu-ți disprețui mama, când a îmbătrânit. Cumpără adevărul și nu-l vinde; caută înțelepciunea, îndrumarea și priceperea! Tatăl celui drept va avea mari bucurii; cine are un fiu înțelept se bucură de el. Să se bucure tatăl tău și mama ta, să se înveselească cea care te-a născut! Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile mele! Căci prostituata este o groapă adâncă și necunoscuta este o fântână îngustă. Ea pândește ca un hoț și îi înmulțește pe cei necredincioși între oameni. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii roșii? Ale celor ce întârzie la vin și care se duc să caute vasul cu vin amestecat. Nu te uita la vin când este roșu, când spumegă în pahar și când alunecă ușor. Căci la urmă mușcă la fel ca un șarpe și otrăvește ca o viperă. Ochii tăi vor vedea lucruri ciudate, și inima ta va vorbi lucruri pervertite. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării sau ca unul culcat pe vârful unui catarg. „M-au lovit, dar nu m-au rănit! M-au bătut, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi, pot găsi altceva de băut?“.

Ascultă, fiule, și fii înțelept; îndreaptă-ți inima pe calea cea dreaptă! Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne! Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe. Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, și nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit. Cumpără adevărul – și nu-l vinde –, înțelepciunea, învățătura și priceperea. Tatăl celui neprihănit se veselește și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură. Să se bucure tatăl tău și mama ta, să se veselească cea care te-a născut. Fiule, dă-Mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele! Căci curva este o groapă adâncă și străina, o fântână strâmtă. Ea pândește ca un hoț și mărește între oameni numărul celor stricați. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roșii? Ale celor ce întârzie la vin și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin când curge roșu și face mărgăritare în pahar; el alunecă ușor, dar pe urmă ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ți se vor uita după femeile altora și inima îți va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg. „M-a lovit…, dar nu mă doare!… M-a bătut…, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”