Filipeni 2:1-30
Filipeni 2:1-30 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Aşadar, dacă există vreo încurajare în Hristos, vreo mângâiere a iubirii, vreo împărtăşire a Duhului, dragoste şi îndurare, faceţi-mi bucuria deplină şi gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceeaşi simţire, un singur cuget. Nu faceţi nimic din duşmănie sau pentru slavă deşartă ci, cu smerenie, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de el. Nimeni să nu aibă grijă doar de ale sale, ci şi de cele ale altora. Gândiţi şi voi la fel ca Hristos Iisus, care fiind din fire Dumnezeu, nu a profitat de egalitatea Sa cu Dumnezeu, ci s-a golit pe Sine şi a luat chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor, fiind cunoscut după înfăţişare ca om. S-a smerit pe Sine, făcându-se ascultător până la moarte şi încă moarte pe cruce. De aceea şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Numele, care este mai presus de orice nume, pentru ca în Numele lui Iisus să se plece orice genunchi: al celor din cer, al celor de pe pământ şi al celor de dedesubt şi toată lumea să dea mărturie că Iisus Hristos este Domn spre slava lui Dumnezeu Tatăl. Astfel, preaiubiţilor, după cum aţi fost întotdeauna ascultători, nu doar atunci când eram eu de faţă, ci mai ales acum, când lipsesc, duceţi până la capăt, cu frică şi cutremur, mântuirea voastră, fiindcă Dumnezeu este Cel care lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să înfăptuiţi totul după bunăvoinţa sa. Să faceţi totul fără murmur şi fără ceartă, ca să fiţi fără vină şi curaţi, copii neprihăniţi ai lui Dumnezeu, în mijlocul unor oameni nedrepţi şi rătăciţi, în care voi să străluciţi ca nişte lumini în lume, păzind cuvântul vieţii, spre lauda mea în ziua lui Hristos, fiindcă nu am alergat şi nici nu m-am trudit în zadar. Şi chiar dacă îmi voi vărsa sângele peste jertfa şi slujirea credinţei voastre, mă bucur, mă bucur împreună cu voi toţi. De aceea, bucuraţi-vă! Bucuraţi-vă şi voi împreună cu mine! Nădăjduiesc în Domnul Iisus să vi-l trimit curând pe Timotei ca să fiu şi eu cu inima uşoară, aflând veşti despre voi. Căci nu am pe nimeni atât de apropiat sufleteşte, care să se îngrijească de voi cu adevărat. De fapt, toţi îşi văd de treburile lor şi nu de cauza lui Hristos. Dar ştiţi cât a fost de încercat, fiindcă a slujit evanghelia împreună cu mine, asemenea unui copil cu tatăl său. Aşadar, sper să-l trimit îndată ce voi afla ce se va întâmpla cu mine. Am încredere în Domnul că în curând voi veni şi eu. M-am gândit că e necesar să vi-l trimit pe Epafrodit, fratele meu, cel care lucrează şi luptă împreună cu mine, cel pe care voi l-aţi trimis să mă slujească la nevoie. Îi era dor de voi toţi şi era mâhnit fiindcă aflaserăţi că a fost bolnav. A fost foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu s-a îndurat de el şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să nu am întristare peste întristare. Aşadar, l-am trimis mai repede pentru ca văzându-l, să vă bucuraţi din nou, iar eu să fiu mai puţin mâhnit. Primiţi-l în Domnul, cu toată bucuria şi preţuiţi astfel de oameni, fiindcă el a fost aproape de moarte şi şi-a riscat viaţa pentru lucrarea lui Hristos, slujindu-mă pe mine ca să suplinească lipsa voastră.
Filipeni 2:1-30 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Așadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere a dragostei, dacă este vreo părtășie a Duhului, dacă sunt adâncuri ale iubirii și îndurări, Împliniți-mi bucuria, ca una să gândiți, având aceeași dragoste, fiind de acord, într-o singură minte. Nu faceți nimic prin ceartă sau glorie deșartă, ci, în umilința minții, toți să stimeze pe alții mai presus de ei înșiși. Nu priviți fiecare spre propriile lucruri, ci fiecare și spre cele ale altora. Lăsați să fie în voi această minte, care era și în Cristos Isus; Care, în chipul lui Dumnezeu fiind, nu a socotit ca tâlhărie a fi egal cu Dumnezeu, Ci s-a făcut pe sine însuși lipsit de importanță și a luat asupra lui chipul unui rob și a fost făcut în asemănarea oamenilor; Și, fiind găsit la înfățișare ca un om, s-a umilit și s-a făcut ascultător până la moarte, chiar moarte de cruce. De aceea Dumnezeu l-a și înălțat cel mai mult și i-a dat un nume care este mai presus de fiecare nume, Pentru ca, la numele lui Isus, fiecare genunchi să se plece, al celor din cer și de pe pământ și de sub pământ; Și să mărturisească fiecare limbă că Isus Cristos este Domnul, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl. De aceea, preaiubiții mei, precum totdeauna ați dat ascultare, nu ca în prezența mea doar, ci mult mai mult în absența mea, lucrați cu propria voastră salvare, cu teamă și tremur. Fiindcă Dumnezeu este cel care lucrează în voi, deopotrivă a voi și a face după buna lui plăcere. Faceți toate lucrurile fără cârtiri și dispute, Ca să fiți ireproșabili și inocenți, fiii lui Dumnezeu, fără mustrare, în mijlocul unei națiuni strâmbe și perverse, printre care străluciți ca lumini în lume, Ținând sus cuvântul vieții, ca să mă bucur în ziua lui Cristos, că nu am alergat în zadar, nici nu am muncit în zadar. Da, și dacă voi fi turnat peste sacrificiul și serviciul credinței voastre, mă bucur și mă bucur împreună cu voi toți. Din același motiv și voi vă bucurați și vă bucurați împreună cu mine. Dar mă încred în Domnul Isus, să vă trimit curând pe Timotei, ca să fiu și eu mângâiat, când voi afla cele despre voi. Fiindcă nu am pe nimeni cu aceeași minte, care se va îngriji cu sinceritate de cele despre voi. Fiindcă toți caută lucrurile lor, nu lucrurile lui Isus Cristos. Dar știți dovada despre el, cum, ca un fiu cu tatăl a servit cu mine în evanghelie. De aceea pe el sper să vi-l trimit îndată ce voi vedea cum îmi va merge. Dar mă încred în Domnul, că voi veni și eu curând. Totuși am socotit necesar să-l trimit la voi pe Epafrodit, fratele meu și conlucrător și co-luptător, dar trimisul vostru și cel ce a servit nevoilor mele. Fiindcă tânjea după voi toți și a fost foarte mâhnit pentru că ați auzit că a fost bolnav. Căci, într-adevăr, a fost bolnav, aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el; și nu numai de el, ci și de mine, ca nu cumva să am întristare peste întristare. De aceea l-am trimis cu mai multă grijă, ca, atunci când îl vedeți din nou, să vă bucurați și să fiu eu mai puțin întristat. Primiți-l așadar în Domnul, cu toată veselia, și țineți în onoare pe astfel de oameni. Pentru că din cauza lucrării lui Cristos a fost el aproape de moarte, neținând la viața lui, ca să suplinească lipsa serviciului vostru către mine.
Filipeni 2:1-30 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Deci, dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtășie în Duhul, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare, faceți-mi bucuria deplină și aveți același gând, aceeași dragoste, uniți într-un suflet și-un gând! Nu faceți nimic din ambiție sau din slavă deșartă, ci, în smerenie, să-i priviți pe alții mai presus de voi înșivă! Fiecare din voi să nu aibă în vedere doar foloasele lui, ci și foloasele altora! Între voi să fie gândirea aceasta, care era și în Hristos Isus. El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, n-a socotit drept un lucru de apucat a fi deopotrivă cu Dumnezeu ci S-a dezbrăcat de Sine Însuși, a luat chip de rob și S-a făcut asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om, S-a smerit, a fost ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce. De aceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus și I-a dăruit Numele care este mai presus de orice nume; pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi din ceruri, de pe pământ și de sub pământ și orice limbă să dea mărturie că Isus Hristos este Domn, spre slava lui Dumnezeu Tatăl. Astfel dar, preaiubiții mei, după cum totdeauna ați fost ascultători, nu numai când sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea, duceți până la capăt mântuirea voastră cu frică și cutremur! Căci Dumnezeu este cel care lucrează în voi și voința, și înfăptuirea, după buna Lui plăcere. Faceți toate lucrurile fără murmur și fără șovăieli, ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu fără cusur în mijlocul unei generații ticăloase și stricate, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținând cu tărie Cuvântul vieții; și astfel, în ziua lui Hristos, mă voi putea lăuda că nici n-am alergat și nici nu m-am ostenit în zadar. Și chiar dacă voi fi turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu sunt bucuros și mă bucur cu voi toți. Tot astfel și voi fiți bucuroși; bucurați-vă împreună cu mine! Nădăjduiesc în Domnul Isus să-l trimit în curând la voi pe Timotei, ca să fiu și eu încurajat când voi avea știri despre voi. N-am pe nimeni altcineva care să fie de același gând cu mine și care să se preocupe sincer de starea voastră, căci toți umblă după interesul lor, și nu după al lui Isus Hristos. Știți vrednicia lui, cum, asemenea unui copil cu tatăl lui, a slujit împreună cu mine pentru Evanghelie. Pe el, așadar, nădăjduiesc să-l trimit la voi de îndată ce voi vedea ce întorsătură iau lucrurile cu privire la mine. Și am încredere în Domnul că și eu voi veni în curând. Am socotit necesar să-l trimit la voi pe Epafrodit, fratele și tovarășul meu de lucru și de luptă, apostolul și slujitorul vostru pentru nevoile mele. Căci îi era foarte dor de voi toți și era foarte mâhnit pentru că aflaserăți că este bolnav. Ce-i drept, a fost bolnav și foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Și nu numai de el, ci și de mine, ca să n-am întristare peste întristare. De aceea l-am și trimis cât mai grabnic, ca să-l vedeți și să vă bucurați din nou, iar eu să am mai puțină întristare. Primiți-l deci în Domnul, cu toată bucuria, și prețuiți-i pe astfel de oameni! Căci pentru lucrarea lui Hristos a fost el aproape de moarte și și-a pus viața în joc, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.
Filipeni 2:1-30 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare, faceți-mi bucuria deplină și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând! Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci, în smerenie, fiecare să-l privească pe altul mai presus de el însuși! Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om; S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce. De aceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult și I-a dat Numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în Numele lui Isus să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ, și orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. Astfel dar, preaiubiților, după cum totdeauna ați fost ascultători, duceți până la capăt mântuirea voastră cu frică și cutremur, nu numai când sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea! Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi și vă dă, după plăcerea Lui, și voința, și înfăptuirea. Faceți toate lucrurile fără cârtiri și fără șovăieli, ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu fără vină în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținând sus Cuvântul vieții, așa încât, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar. Și chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur, și mă bucur cu voi toți. Tot așa și voi bucurați-vă, și bucurați-vă împreună cu mine! Nădăjduiesc în Domnul Isus să vi-l trimit în curând pe Timotei, ca să fiu și eu cu inimă bună când o să am știri despre voi. Căci n-am pe nimeni care să-mi împărtășească simțirile ca el și să se îngrijească într-adevăr de starea voastră. Ce-i drept, toți umblă după foloasele lor, și nu după ale lui Isus Hristos. Știți râvna lui încercată: cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. Pe el dar nădăjduiesc să vi-l trimit, de îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine. Și am încredere în Domnul că în curând voi veni și eu. Am socotit de trebuință să vi-l trimit pe Epafrodit, fratele și tovarășul meu de lucru și de luptă, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele. Căci dorea fierbinte să vă vadă pe toți și era foarte mâhnit pentru că aflaserăți că a fost bolnav. Ce-i drept, a fost bolnav și foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Și nu numai de el, ci și de mine, ca să n-am întristare peste întristare. L-am trimis dar cu atât mai în grabă, ca să-l vedeți și să vă bucurați iarăși și să fiu și eu mai puțin mâhnit. Primiți-l deci în Domnul, cu toată bucuria; și prețuiți-i pe astfel de oameni! Căci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte și și-a pus viața în joc, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.
Filipeni 2:1-30 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
În concluzie, vă sugerez să verificați dacă între voi există următoarele obiceiuri: încurajarea în (urmarea lui) Cristos, consolarea produsă de practicarea dragostei, colaborare reciprocă determinată de Spirit, bunăvoință și milă. Dacă vă caracterizează aceste lucruri, vă cer să îmi faceți o bucurie completă demonstrând unitate în ce privește mentalitatea, dragostea, spiritul (acțiunilor) și scopul (vostru). Să nu faceți nimic motivați de spiritul ambițiilor personale sau determinați de dorința unei glorii efemere. Ci trăind smeriți, oricare dintre voi să îl considere pe altul ca fiind superior lui. Fiecare dintre voi să fie preocupat nu doar de interesele lui, ci și de ale altora. Să aveți următorul model de gândire care a fost specific și lui Cristos Isus: deși El a avut exact aceeași natură ca Dumnezeu, nu a considerat că această egalitate îi oferă dreptul să Își urmărească propriile interese. Ci atunci când a devenit asemănător unui om, a renunțat la aceste drepturi personale și a fost de acord să trăiască în condițiile unui sclav! Fiind om, El S-a smerit și a acceptat să trăiască în ascultare chiar și atunci când aceasta a însemnat moarte – și nu una normală, ci prin crucificare… Datorită acestui fapt, Dumnezeu I-a acordat cea mai mare onoare și I-a oferit un nume care este superior tuturor celorlalte (ființe). El a făcut acest lucru pentru ca toate ființele din cer, de pe pământ și de sub pământ, să îngenuncheze înaintea numelui „Isus”. Și orice limbă (va trebui) să declare astfel, pentru gloria lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Cristos este Stăpânul (în Univers)! Dragii mei, așa cum totdeauna ați practicat ascultarea, fiți perseverenți în legătură cu salvarea voastră având în vedere finalul (drumului) ei. Și să faceți acest lucru cu frică și cutremurându-vă – nu numai când sunt prezent între voi, ci în mod special acum în lipsa mea. Dumnezeu este Cel care vă va oferi atât dorința, cât și posibilitatea să realizați faptele care corespund scopurilor Sale bune. Faceți totul fără să protestați și fără să vă certați; ca să Îl reprezentați (onorabil) pe Dumnezeu ca fii ai Săi. Astfel să străluciți ca niște lumini în mijlocul lumii formate din această generație necinstită și degradată (moral). Veți face acest lucru unindu-vă eforturile pentru a păstra (curat) Cuvântul vieții – astfel încât în ziua (revenirii) lui Cristos să mă pot lăuda că nu am alergat și că nu am muncit degeaba. Chiar dacă va trebui să fiu ca un sacrificiu lichid turnat peste sacrificiul și slujba care provin din credința voastră, sunt fericit și mă voi bucura împreună cu voi toți. Eu vă sugerez să fiți parteneri cu mine la această bucurie! Cu ajutorul Stăpânului Isus, sper că în scurt timp voi putea trimite la voi pe Timotei, ca să fiu încurajat de tot ce voi afla prin intermediul lui despre situația voastră. Îl trimit pe el, pentru că nu am pe nimeni care să îmi prezinte mai patetic ce se întâmplă cu voi; și în același timp, el este în mod real preocupat de binele vostru. Toți (ceilalți) au interesele lor personale și nu sunt preocupați de (cele referitoare la) Cristos. Voi cunoașteți dedicarea lui Timotei. A lucrat împreună cu mine la răspândirea Veștii Bune ca un copil care își slujește tatăl. Deci îl voi trimite pe el la voi, după ce voi afla ce se va întâmpla cu mine. Și am încredere în Dumnezeu că voi putea veni și eu în scurt timp. Am decis să îl trimit la voi pe Epafrodit – fratele și colegul meu. El lucrează și luptă împreună cu mine pentru cauza lui Cristos. A venit aici ca slujitor trimis de voi pentru mine. A dorit să revină la voi, pentru că fusese afectat când a auzit că știți despre el că este bolnav. Este adevărat că a fost atât de bolnav, încât ar fi putut să moară. Dar Dumnezeu a avut milă de el și de mine în același timp, ca să nu mai am încă un motiv de întristare. Deci l-am trimis repede la voi, ca să îl vedeți, să vă bucurați de el și să fiu astfel mai puțin întristat. Primiți-l cu bucurie, în (relația voastră cu) Stăpân(ul nostru). Și să apreciați acest fel de oameni; pentru că el a fost în pericol de moarte lucrând pentru Stăpân(ul nostru). Și-a riscat viața ca să lucreze pentru mine din partea voastră.
Filipeni 2:1-30 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
„Dacă-n Hristos, cumva, apare, În rândul vostru, o-ndemnare, Sau dacă e vreo mângâiere, Pe care dragostea o cere, Sau dacă e o legătură A Duhului, sau o măsură De milostenie și-ndurare, Vă rog atunci, pe fiecare, Să încercați să-mi faceți mie, O negrăită bucurie, Ținându-vă strâns, în unire, Având o singură simțire, O dragoste, un singur gând Și-un suflet, în al vostru rând. Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare. Necontenit, să căutați, Folosul altora, dragi frați. Gândul acesta, ne-ncetat – Cari în Hristos a fost aflat, Să îl aveți, în voi, mereu. Măcar că al lui Dumnezeu Chip, îl avea, El n-a luat, Ca pe un lucru de-apucat, Faptul că El se dovedea, Cu Dumnezeu, asemenea, Ci dimpotrivă, S-a lăsat, Pe Sine însuși, dezbrăcat, Luând un chip al robilor, Asemenea oamenilor. La-nfățișare-a fost găsit, Ca și un om. El S-a smerit Și S-a făcut ascultător, Până la moarte – fraților – Și încă moartea ce-o aduce Doar răstignirea, de pe cruce. De-aceea, L-a și înălțat, Nespus de mult, și-apoi I-a dat Un Nume nou, chiar Dumnezeu, Nume cari, mai pe sus, mereu, Este, față de orice nume Aflat sub soarele din lume. În acest Nume-al lui Iisus, Orice genunchi – din cer, de sus, Din lume sau de sub pământ – Se va pleca. Limbi, câte sânt, Vor trebui ca să vorbească Și astfel, să mărturisească, Spre slava Tatălui de Sus, Faptul că Domnul e Iisus. Deci prea iubiților, precum M-ați ascultat mereu, și-acum, Aș vrea ca să mă ascultați Și ne-ncetat, să căutați Ca mântuirea ce-o aveți, Până la capăt, să puteți Ca să o duceți fiecare – Cu frică și cutremur mare – În fiecare zi din viață, Nu numai când sunt eu, de față. Faceți acest lucru, mereu, Pentru că numai Dumnezeu E Cel care lucrează-n voi, Dând fiecăruia apoi – După plăcerea Lui – voință, Înfăptuire, biruință. Pe toate, să le împliniți, Fără ca însă, să cârtiți, Fără vreo urmă de-ndoială Și fără nici o șovăială, Căci astfel doar, vă dovediți, Cum că sunteți neprihăniți, Sunteți curați și că, mereu, Fii Îi sunteți, lui Dumnezeu, În mijlocul unui neam care E de-o ticăloșie mare Și e stricat – în el apoi – Lumini, în lume, fiind voi, Ținând Cuvântul vieții, sus, În ziua lui Hristos Iisus, Ca să mă laud, așadar, Că nu mi-a fost truda-n zadar. Și chiar dacă, într-un târziu, Va trebui ca eu să fiu Turnat – precum e o măsură De jertfă, pentru băutură – Pe jertfa și pe slujba voastră, Ce-o faceți, în credința noastră, Să știți că-s fericit apoi, Și că mă bucur, pentru voi. Așa, și voi, dragii mei frați, Cu mine, să vă bucurați. În Domnul, eu nădăjduiesc, Că am să pot să reușesc, În a-l trimite – dragii mei – Curând, la voi, pe Timotei, Să-mi crească inima apoi, Când voi avea știri, despre voi. Căci n-am pe nimeni, ca și el, Care să poată-n acest fel, Simțirea să mi-o-mpărtășească Și care să se îngrijească, De starea voastră. Știu prea bine, Că toți mereu, doar, se vor ține Numai după al lor folos, Și nu după al lui Hristos. Pe Timotei, îl știți și iată, Îi știți și râvna încercată. El e asemeni fiului Care, pe lângă, tatăl lui, Ca și un rob, s-a arătat Și-n Evanghelie, a lucrat Alături mie, dragii mei, Pentru înaintarea ei. Pe el, să vi-l trimit, aș vrea, Dar, mai întâi, vreau a vedea, Ce-ntorsături – în rău sau bine – În ce e privitor la mine, Vor lua lucrurile-apoi, ‘Nainte de-a veni la voi. Credință am, în Domnul meu, Că în curând, sosesc și eu. De trebuință-am socotit, Pe fratele Epafrodit, Să îl trimit, întâi, să vie. Tovarăș, el îmi este, mie, În tot ceea ce noi lucrăm, Precum și-n lupta ce-o purtăm. Trimis și slujitor, astfel, Are ca să vă fie el, Atuncea dar, în toate cele, Și în nevoi, ce-s ale mele. Să știți, că el dorea fierbinte, Ca să vă vadă, dinainte, Pe voi, și-acum era mâhnit Căci ați aflat ce-a suferit, Fiind bolnav. E-adevărat, Că boala, greu, l-a încercat, Încât, a reușit să-l poarte Până, aproape, către moarte, Dar, Dumnezeu este Acel Cari a avut milă de el. Și nu numai de el – vezi bine – Ci, milă, a avut de mine Și arătat-a îndurare, Ca să n-am numai întristare. În grabă, l-am trimis, apoi, Ca să-l vedeți și astfel, voi, Un bun prilej să căpătați, Prin care să vă bucurați, Iar eu să pot ca, în sfârșit, Să nu mai fiu așa mâhnit. Cu bucurie, să-l primiți, În Domnul, și să prețuiți Astfel de oameni, ne-ndoios, Căci numai lucrul, în Hristos, De moarte-aproape, l-a adus, Fiindcă viața-n joc și-a pus, Ca să-mplinească, negreșit, Ceea ce vouă v-a lipsit – Adică, slujbei voastre. El S-a străduit, în acest fel, Să facă ceea ce e bine Și să lucreze, pentru mine.”
Filipeni 2:1-30 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Deci dacă este o mângâiere în Cristos, dacă este o stimulare a iubirii, dacă este o comuniune a duhului, dacă este o simțire și îndurare, faceți-mi bucuria deplină: să gândiți la fel, să aveți aceeași iubire, aceeași simțire, un singur cuget! Să nu faceți nimic din ambiție sau din laudă deșartă, ci, cu umilință, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine, fără ca cineva dintre voi să aibă în vedere numai ale sale, ci și ale altora! Să aveți în voi acea atitudine care este în Cristos Isus. El, fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu că este egal cu Dumnezeu, ci s-a despuiat pe sine luând firea sclavului, devenind asemenea oamenilor, iar, după felul lui de a fi, a fost aflat ca un om. S-a umilit pe sine făcându-se ascultător până la moarte, până la moartea pe cruce. Pentru aceasta, și Dumnezeu l-a înălțat și i-a dăruit numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul: al celor din ceruri, al celor de pe pământ și al celor de dedesubt, și orice limbă să dea mărturie că Isus Cristos este Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl. De aceea, iubiții mei, așa cum ați ascultat întotdeauna, nu numai în prezența mea, ci cu atât mai mult în absența mea, lucrați la mântuirea voastră cu teamă și cutremur! De fapt, Dumnezeu este cel care lucrează în voi: el vă face și să voiți, și să înfăptuiți, după placul său. Toate să le faceți fără murmurări și fără discuții, ca să fiți fără vină și curați, copii neprihăniți ai lui Dumnezeu în mijlocul unei generații perverse și rătăcite între care voi străluciți ca niște luminători în lume! Țineți cu tărie cuvântul vieții spre mândria mea în ziua lui Cristos, pentru că nu am alergat în zadar și nici nu m-am trudit degeaba! Și chiar de va trebui vărsat [sângele meu] peste jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și mă bucur împreună cu voi toți. Și tocmai de aceea, bucurați-vă și voi, bucurați-vă împreună cu mine! Am speranța în Domnul Isus că îl voi trimite la voi curând pe Timotéi ca să am și eu inima ușurată când voi primi vești despre voi; căci nu am pe nimeni atât de apropiat sufletește care să se îngrijească cu atâta sinceritate de cele ale voastre. De fapt, toți caută propriile [interese], nu cauza lui Isus Cristos. Voi cunoașteți virtutea lui, căci a slujit evanghelia împreună cu mine ca un copil alături de tatăl său. Așadar, sper să-l trimit pe el îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile în privința mea. Eu însă am încredere în Domnul că voi veni și eu îndată. Am considerat că este necesar să-l trimit la voi pe Epafrodít, fratele meu, cel care lucrează și luptă împreună cu mine, cel pe care voi l-ați trimis ca să mă slujească la nevoie, căci îi era dor de voi toți și era preocupat, deoarece voi ați aflat că fusese bolnav. Într-adevăr, a fost bolnav, aproape de moarte, însă Dumnezeu s-a îndurat de el, și nu numai de el, ci și de mine, ca să nu am întristare peste întristare. Așadar, l-am trimis mai repede ca să-l vedeți și să vă bucurați din nou, iar eu să fiu mai puțin întristat. Primiți-l, deci, în Domnul, cu toată bucuria și cinstiți-i pe unii ca aceștia, căci pentru lucrarea lui Cristos a fost aproape de moarte, punându-și viața în pericol pentru a completa ceea ce nu puteați face voi pentru mine!
Filipeni 2:1-30 Noua Traducere Românească (NTR)
Așadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtășie a Duhului, dacă este vreun simțământ și vreo îndurare, faceți-mi bucuria deplină și fiți în același gând, având aceeași dragoste, fiind uniți în suflet și având un singur scop! Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din glorie deșartă, ci, în smerenie, să-i considerați pe alții mai presus decât pe voi înșivă. Fiecare dintre voi să se preocupe nu doar de interesele lui, ci și de ale altora. Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Cristos Isus. El, deși exista în chip de Dumnezeu, n-a considerat că, a fi egal cu Dumnezeu, este ceva de care Se poate folosi, ci S-a golit pe Sine, luând chip de sclav și devenind asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om. S-a smerit și a devenit ascultător până la moarte, și încă moarte pe cruce. De aceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult și I-a dăruit Numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în Numele lui Isus să se aplece orice genunchi din Cer, de pe pământ și de sub pământ, și orice limbă să mărturisească, spre gloria lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Cristos este Domn. De aceea, preaiubiții mei, așa cum întotdeauna ați ascultat, nu doar în prezența mea, ci mult mai mult acum, în lipsa mea, duceți la bun sfârșit mântuirea voastră, cu teamă și reverență, căci Dumnezeu este Cel Ce lucrează în voi și voința și înfăptuirea, după buna Lui plăcere. Faceți toate lucrurile fără nemulțumiri și fără dispute, ca să fiți fără vină și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără cusur, în mijlocul unei generații corupte și pervertite, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținând sus Cuvântul vieții, ca să mă pot lăuda în ziua lui Cristos că n-am alergat în zadar, nici n-am lucrat degeaba. Și chiar dacă sunt turnat asemenea unei jertfe de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur și îmi împărtășesc bucuria cu voi toți. În același fel, bucurați-vă și voi și împărtășiți-vă bucuria cu mine! Îmi pun speranța în Domnul Isus că îl voi trimite în curând la voi pe Timotei, pentru ca și eu să fiu încurajat de veștile despre voi. Căci n-am pe nimeni care să-mi împărtășească simțămintele ca el. El se va îngriji cu adevărat de voi. Fiindcă toți își caută propriile foloase, și nu pe ale lui Isus Cristos. Voi cunoașteți caracterul lui, că a slujit împreună cu mine pentru Evanghelie ca un copil cu tatăl lui. Sper deci să vi-l trimit imediat ce aflu cum vor fi lucrurile în privința mea și sunt încrezător în Domnul că voi veni și eu curând. Am considerat necesar să vi-l trimit pe fratele Epafroditos, lucrător și soldat împreună cu mine, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele. Căci îi era foarte dor de voi toți și a fost foarte tulburat fiindcă ați auzit că a fost bolnav. A fost atât de bolnav încât era aproape să moară, însă Dumnezeu a avut milă de el și nu doar de el, ci și de mine, ca să nu am parte de întristare peste întristare. Așadar, îl trimit la voi cât mai repede, ca să vă bucurați din nou văzându-l, iar eu să nu mai fiu întristat. Primiți-l deci bine, în Domnul, cu toată bucuria, și apreciați astfel de oameni! Căci, de dragul lucrării lui Cristos, a fost aproape de moarte, riscându-și viața ca să completeze ceea ce lipsea slujbei voastre pentru mine.
Filipeni 2:1-30 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare, faceți-mi bucuria deplină și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând. Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om, S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce. De aceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult și I-a dat Numele care este mai presus de orice nume; pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ și orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. Astfel dar, preaiubiților, după cum totdeauna ați fost ascultători, duceți până la capăt mântuirea voastră, cu frică și cutremur, nu numai când sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi și vă dă, după plăcerea Lui, și voința, și înfăptuirea. Faceți toate lucrurile fără cârtiri și fără șovăieli, ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținând sus Cuvântul vieții; așa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar. Și chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur, și mă bucur cu voi toți. Tot așa și voi, bucurați-vă, și bucurați-vă împreună cu mine. Nădăjduiesc în Domnul Isus să vă trimit în curând pe Timotei, ca să fiu și eu cu inimă bună când o să am știri despre voi. Căci n-am pe nimeni care să-mi împărtășească simțirile ca el și să se îngrijească într-adevăr de starea voastră. Ce-i drept, toți umblă după foloasele lor, și nu după ale lui Isus Hristos. Știți râvna lui încercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. Pe el dar nădăjduiesc să vi-l trimit, de îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine. Și am încredere în Domnul că în curând voi veni și eu. Am socotit de trebuință să vă trimit pe Epafrodit, fratele și tovarășul meu de lucru și de luptă, trimisul și slujitorul vostru pentru nevoile mele. Căci dorea fierbinte să vă vadă pe toți și era foarte mâhnit pentru că aflaserăți că a fost bolnav. Ce-i drept, a fost bolnav și foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Și nu numai de el, ci și de mine, ca să n-am întristare peste întristare. L-am trimis dar cu atât mai în grabă, ca să-l vedeți și să vă bucurați iarăși și să fiu și eu mai puțin mâhnit. Primiți-l deci în Domnul, cu toată bucuria și prețuiți pe astfel de oameni. Căci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte și și-a pus viața în joc, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.