Matei 22:1-22
Matei 22:1-22 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Iisus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în parabole. Şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un rege care a făcut nuntă fiului său. Şi-a trimis slujitorii să-i cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină. A trimis iarăşi alţi slujitori şi le-a zis: Spuneţi celor poftiţi, Iată că am gătit ospăţul meu; taurii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă! Dar ei, fără să ţină seama, au plecat: unul la holda lui şi altul la negustoria lui. Ceilalţi au pus mâna pe slujitori, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât. Când a auzit regele, s-a mâniat. A trimis oştile sale, i-a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea. Atunci a zis slujitorilor săi: Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost demni de ea. Duceţi-vă deci la răspântiile drumurilor şi chemaţi-i la nuntă pe toţi cei pe care-i veţi găsi. Slujitorii au ieşit la răspântii, i-au strâns pe toţi cei pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi sala ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi. Regele a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. Prietene, i-a zis el, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă? Omul acela a amuţit. Atunci regele le-a zis slujitorilor săi: Legaţi-l de mâini şi de picioare şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.” Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să-L prindă pe Iisus cu vorba. I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi că-i înveţi pe oameni cu-adevărat calea lui Dumnezeu fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu priveşti la faţa oamenilor. Spune-ne deci ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” Iisus, care le cunoştea viclenia, a răspuns: „De ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Arătaţi-Mi moneda birului.” Şi ei I-au adus un dinar. El i-a întrebat: „Chipul acesta şi scrierea de sub el, ale cui sunt?” „Ale Cezarului” I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Daţi, atunci, Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat.
Matei 22:1-22 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea: Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său; Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină. Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă. Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui. Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis. Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea. Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni. De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi. Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți. Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă. Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte. Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși. Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte. Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și îi înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor. Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu? Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor? Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar. Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție? Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus.
Matei 22:1-22 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Isus le-a vorbit iarăși în pilde și a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un rege care i-a făcut nuntă fiului său. I-a trimis pe robii lui să-i cheme pe cei invitați la nuntă, dar ei n-au vrut să vină. A trimis apoi alți robi și le-a zis: «Spuneți-le celor chemați: ‘Iată, ospățul meu este pregătit, taurii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate și toate sunt gata. Veniți la nuntă!’» Dar ei, fără să le pese, au plecat: unul la ogorul lui, iar altul la negoțul lui. Ceilalți au pus mâna pe robii lui, i-au batjocorit și i-au omorât. [Când a auzit aceasta,] regele s-a mâniat; a trimis oștile sale, i-a nimicit pe ucigașii aceia și le-a pârjolit cetatea. Apoi le-a zis robilor săi: «Nunta este pregătită, dar cei chemați n-au fost vrednici. Mergeți, așadar, la răscrucile drumurilor și chemați-i la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi!» Robii aceia au ieșit pe drumuri, i-au strâns pe toți aceia pe care i-au găsit – și răi, și buni – iar camera de nuntă s-a umplut de oaspeți. Dar când a intrat regele să-i vadă pe oaspeți, a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă. «Prietene», i-a zis el, «cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?» Omul acela a amuțit. Atunci regele le-a zis slujitorilor: «Legați-l de mâini și de picioare, [luați-l] și aruncați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.»” Atunci, fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-L prindă pe Isus cu vorba. I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii și I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că-i înveți pe oameni calea lui Dumnezeu după adevăr, fără să ții seama de nimeni, fiindcă nu cauți la fața oamenilor. Spune-ne ce crezi: este îngăduit să-i dăm bir cezarului sau nu?” Isus, cunoscându-le răutatea, le-a răspuns: „De ce Mă ispitiți, fățarnicilor? Arătați-Mi banul pentru bir!” Și ei I-au adus un dinar. El i-a întrebat: „Chipul acesta și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dați-i dar cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Când au auzit ei, au rămas uimiți și, lăsându-L, au plecat.
Matei 22:1-22 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Isus a luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care i-a făcut nuntă fiului său. I-a trimis pe robii săi să-i cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au vrut să vină. A trimis iarăși alți robi și le-a zis: «Spuneți-le celor poftiți: ‘Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă!’» Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui și altul la negustoria lui. Ceilalți au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât. Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oștile sale, i-a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. Atunci le-a zis robilor săi: «Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici de ea. Duceți-vă dar la răspântiile drumurilor și chemați-i la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi!» Robii au ieșit la răspântii, i-au strâns pe toți pe care i-au găsit, și buni, și răi, și odaia ospățului de nuntă s-a umplut de oaspeți. Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. «Prietene», i-a zis el, «cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?» Omul acela a amuțit. Atunci împăratul le-a zis slujitorilor săi: «Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.»” Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-L prindă pe Isus cu vorba. I-au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că îi înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. Spune-ne dar ce crezi: se cade să-i plătim bir cezarului sau nu?” Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? Arătați-Mi banul birului!” Și ei I-au adus un ban. El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dați-i dar cezarului ce este al cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.
Matei 22:1-22 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Isus a început să vorbească din nou folosind parabole; și a zis: „Regatul ceresc se aseamănă cu un rege care a organizat nunta fiului lui. Și-a trimis sclavii să cheme la nuntă pe cei invitați; dar ei nu au vrut să vină. A trimis din nou alți sclavi și le-a zis: «Să spuneți celor invitați din partea mea: ‘Vă anunț că am pregătit masa. Am tăiat toate animalele mele îngrășate și taurii tineri. Veniți la nuntă. Totul este pregătit. Vă aștept!’» Dar ei, fără să ia în considerare invitația lui, au plecat: unul la grâul lui din câmp, iar altul la comerțul lui. Ceilalți i-au arestat pe sclavi, i-au ridiculizat și apoi i-au omorât. Când a auzit regele ce s-a întâmplat, s-a mâniat. A trimis armatele lui, a distrus pe acei criminali și le-a ars orașul. Atunci a zis sclavilor lui: «Nunta este pregătită; dar cei invitați nu au fost demni de ea. Duceți-vă la intersecțiile drumurilor și chemați la nuntă pe toți aceia pe care îi veți găsi!» Sclavii s-au dus la intersecțiile drumurilor, au strâns pe toți aceia pe care i-au găsit: și buni și răi; iar camera mesei de nuntă s-a umplut de oaspeți. Regele a intrat să își vadă oaspeții; și a observat acolo pe unul care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă. El i-a zis: «Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?» Acel om a amuțit… Atunci regele a zis slujitorilor lui: «Legați-i mâinile și picioarele! Luați-l și aruncați-l în întunericul de-afară. Acolo va fi plâns și chin.» Cei chemați sunt mulți, dar cei aleși sunt puțini.” Atunci fariseii au discutat între ei cum să Îl condamne pe Isus, folosindu-se în acest scop de propriile Lui afirmații. Au trimis la El pe discipolii lor împreună cu niște irodieni. Aceștia I-au zis: „Învățătorule, știm că ești corect și că înveți oamenii adevărul referitor la relația lor cu Dumnezeu. Mai știm despre Tine că nu faci evaluări bazat pe lucruri exterioare și că nu Te lași intimidat de nimeni. Dorim să aflăm părerea Ta: este corect să plătim taxe Cezarului? Da, sau nu?” Cunoscându-le planul perfid, Isus a răspuns: „De ce Mă testați, ipocriților? Arătați-Mi moneda folosită pentru achitarea taxei!” Atunci ei I-au adus un dinar. El i-a întrebat: „Ale cui sunt literele și imaginea de pe el?” Ei au răspuns: „Ale Cezarului.” Atunci Isus le-a zis: „Dați Cezarului ce îi aparține; și oferiți-I lui Dumnezeu ce este al Lui!” Mirați de acest răspuns, ei L-au lăsat și au plecat.
Matei 22:1-22 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Când le-a vorbit din nou, Iisus, O altă pildă, le-a mai spus: „Împărăția cerului E-asemeni împăratului, Care o nuntă-a pregătit, Când fiul și-a căsătorit. Prin robii săi, el a chemat Nuntașii. Mulți l-au refuzat. Atunci, alți robi, el a trimis Și celor invitați le-a zis: „Iată, ospățu-i pregătit. Veniți! Cu drag, eu v-am poftit. Juncii și vitele-ngrășate Pentru ospăț, au fost tăiate.” Nuntașilor nu le-a păsat: Unul, la holde, a plecat, Iar altul, la al său negoț. Ceilalți i-au prins pe robi, și toți Cei care-au fost la ei trimiși, Au fost bătuți și-au fost uciși. Când împăratul a aflat, Furia lui s-a revărsat: Cu oastea sa, el a venit, Pe-acei tâlhari i-a nimicit Și-a dărâmat lucrarea lor. Apoi, le spuse robilor: „Iată că nunta este gata, Dar cei poftiți și-au luat plata, Fiindcă-au fost niște netrebnici. Acuma, dacă n-au fost vrednici, Ieșiți pe drumuri! V-așezați Pe la răspântii și chemați Pe toți pe care-o să-i găsiți, Căci vreau, la nuntă, să-i poftiți!” Robi-au plecat și-au împlinit Tot ce stăpânu-a poruncit – Și buni și răi, au adunat. Toți, în odaie, au intrat, Iar sala nunții s-a umplut. Când împăratul a văzut Că totul s-a îndeplinit, Printre nuntași el a venit, Să-și vadă oaspeții chemați. Uimit, văzu-ntre invitați, Unul – la masă așezat – Fără însă a fi-mbrăcat Cu haina pentru nuntă. El A zis, către omul acel: „Prietene, cum ai intrat, La nuntă, făr’ a fi-mbrăcat Cu hainele de sărbătoare?” Omul, simțind că vină are, Ochi-și plecă și-a amuțit, Iar împăratu-a poruncit: „Hei, slujitori! Iute-l legați Și-apoi, afară-l aruncați, În negura plânsetelor Și în scrâșnirea dinților! Căci mulți sunt cei chemați să vie; Aleși, puțini doar, au să fie!” Iisus, când pilda a sfârșit, Toți Fariseii s-au gândit Cum ar putea ca să-I întindă Curse, cu vorba ca să-L prindă. Irodiani, ei au trimis – Cu ucenicii lor – și-au zis: „Învățătorule, venim La Tine, pentru că noi știm Că tot ce spui, e-adevărat. Norodului, i-ai arătat, Prin adevăr, a Domnului Cale; la fața omului, Tu, niciodat’, nu Te-ai uitat – De nimenea nu ți-a păsat. Ne spune așadar, cum vezi Problema birului? Ce crezi – Pentru că iată, noi nu știm – Se cade, oare, să plătim, Cezarului, bir? Dacă nu, Ne-nvață, ce să facem, Tu!” Iisus, care le cunoștea Gândul, le-a spus: „Părerea Mea, Este că voi nu vreți să știți, Voiți doar să Mă ispitiți! Fățarnicilor ce sunteți, Dați-Mi un ban! Ei, ce vedeți? Al cui e chipul desenat Și slova ce s-a încrustat Pe acest ban?” „Sunt ale lui, Toate-s ale Cezarului” – Au răspuns ei. „E-adevărat! Atuncea, dați ce e de dat Pentru Cezar, iar Domnului, Dați-I ceea ce este-al Lui!” – Le-a zis Iisus. Ei s-au mirat, Și-nvinși, de-acolo, au plecat.
Matei 22:1-22 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Isus a luat cuvântul și le-a vorbit în parabole: „Împărăția cerurilor este asemenea unui rege care a făcut nuntă pentru fiul său. Și i-a trimis pe servitorii lui să-i cheme pe cei invitați la nuntă. Însă ei nu au voit să vină. A trimis din nou alți servitori, zicându-le: «Spuneți celor invitați: Iată, am pregătit ospățul; taurii mei și animalele îngrășate sunt tăiate și toate sunt gata. Veniți la nuntă!» Dar ei nu au luat în seamă și s-au dus: care la ogorul său, care la negustoria lui; iar ceilalți i-au prins pe servitorii lui, i-au batjocorit și i-au ucis. Atunci regele a fost cuprins de mânie și, trimițând armatele sale, i-a ucis pe criminalii aceia, iar cetatea lor a incendiat-o. Apoi le-a spus servitorilor săi: «Nunta este pregătită, dar cei chemați nu au fost vrednici. Mergeți așadar la răscrucile drumurilor și oricâți veți găsi, chemați-i la nuntă». Servitorii aceia au ieșit pe drumuri și i-au adunat pe toți pe care i‑au găsit, răi și buni, și sala de nuntă s-a umplut. Când a intrat regele ca să-i vadă pe cei care stăteau la masă, a zărit acolo un om care nu era îmbrăcat cu haina de nuntă și i-a spus: «Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă?». El a amuțit. Atunci regele a zis slujitorilor: «Legați-i picioarele și mâinile și aruncați-l afară în întuneric! Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși»”. Atunci fariseii s-au dus să țină sfat ca să-l prindă în vorbă. Și i-au trimis la el pe discipolii lor împreună cu irodienii, ca să-i spună: „Învățătorule, știm că ești sincer și înveți cu adevărat calea lui Dumnezeu: nu ții seamă de nimeni, căci nu te uiți la fața omului. Spune-ne, așadar, ce părere ai: este permis sau nu a da tribut Cezárului?”. Dar Isus, cunoscând răutatea lor, le-a zis: „Ipocriților, de ce mă ispitiți? Arătați-mi moneda tributului!”. Iar ei i-au adus un dinár. El le-a zis: „Ale cui sunt imaginea aceasta și inscripția?”. I‑au zis: „Ale Cezárului”. Atunci le-a zis: „Dați-i, așadar, Cezárului ceea ce este al Cezárului și lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!”. Când au auzit, au rămas uimiți și, lăsându-l, au plecat.
Matei 22:1-22 Noua Traducere Românească (NTR)
Isus, răspunzând din nou, le-a vorbit în pilde și a zis: ‒ Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un împărat care i-a făcut nuntă fiului său. El și-a trimis sclavii să-i cheme pe cei invitați la nuntă, dar aceștia n-au vrut să vină. A trimis din nou alți sclavi, zicând: „Spuneți-le celor invitați: «Iată, am pregătit masa! Boii și animalele îngrășate au fost tăiate și toate sunt pregătite! Veniți deci la nuntă!»“. Dar ei, nepăsători, au plecat, unul la terenul lui, iar altul la afacerea lui. Ceilalți i-au înșfăcat pe sclavi, i-au chinuit și i-au omorât. Atunci împăratul s-a mâniat și, trimițându-și armatele, i-a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. Apoi le-a zis sclavilor săi: „Nunta este pregătită, dar cei invitați n-au fost demni de ea. Mergeți, așadar, la răspântiile drumurilor și chemați-i la nuntă pe toți aceia pe care îi găsiți!“. Sclavii aceia au ieșit pe drumuri și i-au adunat pe toți aceia pe care i-au găsit, și răi, și buni, așa că sala de nuntă s-a umplut de oaspeți. Când a venit împăratul să-și vadă oaspeții, a observat acolo un om care nu se îmbrăcase în haină de nuntă și l-a întrebat: „Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?“. Acesta a amuțit. Atunci împăratul le-a zis slujitorilor: „Legați-l de mâini și de picioare și alungați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși. Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-L prindă în capcană cu vorba. I-au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodienii, care au zis: ‒ Învățătorule, știm că ești adevărat și-i înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, și că nu-Ți pasă de nimeni, fiindcă nu favorizezi niciun om. Așadar, spune-ne ce părere ai: se cuvine să-i plătim tribut Cezarului sau nu? Isus însă, cunoscând răutatea lor, le-a zis: ‒ De ce Mă puneți la încercare, ipocriților? Arătați-Mi moneda pentru tribut! Ei I-au adus un denar. El le-a zis: ‒ Chipul acesta și inscripția ale cui sunt? Ei I-au zis: ‒ Ale Cezarului. Atunci El le-a zis: ‒ Așadar, dați înapoi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu! Ei au rămas uimiți când au auzit aceste cuvinte. Și, astfel, L-au lăsat și au plecat.
Matei 22:1-22 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Isus a luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au vrut să vină. A trimis iarăși alți robi și le-a zis: ‘Spuneți celor poftiți: «Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă.»’ Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui și altul la negustoria lui. Ceilalți au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât. Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici de ea. Duceți-vă dar la răspântiile drumurilor și chemați la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi.’ Robii au ieșit la răspântii, au strâns pe toți pe care i-au găsit, și buni, și răi, și odaia ospățului de nuntă s-a umplut de oaspeți. Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuțit. Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.’” Atunci, fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?” Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? Arătați-Mi banul birului.” Și ei I-au adus un ban. El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.