Exodul 20:7-19 - Compare All Versions

Împărtășește

Să nu iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o. Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. Să nu ucizi. Să nu preacurvești. Să nu furi. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.” Tot poporul auzea tunetele și sunetul trâmbiței și vedea flăcările muntelui care fumega. La priveliștea aceasta, poporul tremura și stătea în depărtare. Ei au zis lui Moise: „Vorbește-ne tu însuți, și te vom asculta, dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.”

Să nu folosești nesăbuit Numele DOMNULUI, Dumnezeul tău, căci DOMNUL nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui. Adu-ți aminte de ziua de sabat, ca s-o sfințești! Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea ta, dar ziua a șaptea este sabatul DOMNULUI, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fata ta, nici slujitorul tău, nici slujitoarea ta, nici vitele tale și nici străinul care locuiește în cetatea ta. Căci în șase zile a făcut DOMNUL cerurile, pământul, marea și tot ce este în ele, dar în ziua a șaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat DOMNUL ziua de sabat și a sfințit-o. Să-ți respecți tatăl și mama, ca să ai viață lungă în țara pe care ți-o dă DOMNUL, Dumnezeul tău. Să nu ucizi! Să nu comiți adulter! Să nu furi! Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău! Să nu poftești casa semenului tău! Să n-o poftești pe soția semenului tău, nici pe slujitorul lui, nici pe slujitoarea lui, nici boul lui, nici măgarul lui și nici vreun alt lucru care este al semenului tău“. Tot poporul vedea tunetele și fulgerele, auzea sunetul trâmbiței și vedea muntele fumegând. Când poporul a văzut, a tremurat de frică și a stat la depărtare. Ei i-au zis lui Moise: ‒ Vorbește tu cu noi și vom asculta. Dar să nu mai vorbească Dumnezeu cu noi, ca nu cumva să murim!

Să nu folosești numele lui Iahve – al Celui care este Dumnezeul tău – într-un mod care să Îl dezonoreze; pentru că Iahve nu va lăsa nepedepsit pe cel care va desconsidera numele Lui. Amintește-ți de ziua Sabatului, ca să o sfințești! Să lucrezi șase zile și să îți faci toate lucrările tale; dar (fiecare) a șaptea zi este Sabatul Dumnezeului tău care se numește Iahve. Atunci să nu faci nicio lucrare (ca în celelalte șase zile). Să nu lucreze nimic nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale și nici străinul care locuiește în orașul tău. Pentru că în șase zile a făcut Iahve cerul, pământul, marea și tot ce există în aceste medii; dar în a șaptea zi, El s-a odihnit. Acest fapt explică de ce a binecuvântat Iahve a șaptea zi; și a sfințit-o. Respectă-ți tatăl și mama; pentru ca să trăiești mult timp în țara pe care ți-o va da Dumnezeul tău care se numește Iahve! Să nu comiți crimă! Să nu comiți adulter! Să nu furi! Să nu faci declarații false împotriva semenului tău! Să nu dorești însușirea (într-un mod necinstit a lucrurilor care aparțin) casei semenului tău. Să nu dorești să ai ca soție pe cea care este deja soția semenului tău. Să nu dorești să îți însușești (într-un mod necinstit) sclavul sau sclava lui, boul sau măgarul lui și nici vreun alt lucru care este proprietatea semenului tău!” Tot poporul auzea tunetele și vedea fulgerele; iar muntele fumega. În tot acest timp se auzea și sunetul goarnei, iar poporul tremura de frică și stătea la depărtare. Ei i-au zis lui Moise: „Vorbește-ne doar tu! Să nu ne mai vorbească Dumnezeu; pentru că vom muri!”

Să nu iei numele DOMNULUI Dumnezeul tău în deșert, fiindcă DOMNUL nu îl va ține nevinovat pe cel ce ia numele lui în deșert. Adu-ți aminte de ziua sabatului, ca să o sfințești. Lucrează șase zile și fă toată munca ta, Dar a șaptea zi este sabatul DOMNULUI Dumnezeul tău: în ea să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici servitorul tău, nici servitoarea ta, nici vita ta, nici străinul tău care este înăuntrul porților tale; Căci în șase zile DOMNUL a făcut cerul și pământul, marea și tot ce este în ele și s-a odihnit în a șaptea zi, pentru aceasta DOMNUL a binecuvântat ziua sabatului și a sfințit-o. Onorează pe tatăl tău și pe mama ta, ca zilele tale să fie lungi în țara pe care ți-o dă DOMNUL Dumnezeul tău. Să nu ucizi. Să nu comiți adulter. Să nu furi. Să nu aduci mărturie falsă împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău, să nu poftești soția aproapelui tău, nici servitorul lui, nici servitoarea lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici orice lucru care este al aproapelui tău. Și tot poporul a văzut tunetele și fulgerele și sunetul trâmbiței și muntele fumegând; și când poporul a văzut acestea, s-au îndepărtat și au stat departe. Și i-au spus lui Moise: Vorbește tu cu noi și vom asculta, dar să nu vorbească Dumnezeu cu noi, ca nu cumva să murim.

Să nu iei în deșert Numele DOMNULUI, Dumnezeului tău, căci DOMNUL nu-l va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. Adu-ți aminte de ziua sabatului, ca s-o sfințești! Șase zile poți să lucrezi și să faci orice lucrare. Dar ziua a șaptea este sabatul închinat DOMNULUI, Dumnezeului tău: să nu faceți nicio lucrare în ea – nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este înăuntrul porților tale. Căci în șase zile a făcut DOMNUL cerul, pământul, marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat DOMNUL ziua sabatului și a sfințit-o. Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta, ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă DOMNUL, Dumnezeul tău! Să nu ucizi. Să nu săvârșești adulter. Să nu furi. Să nu depui mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui – nimic din ce este al aproapelui tău.” Toți fiii lui Israel auzeau tunetele și sunetul șofarului și vedeau fulgerele și muntele fumegând, și la priveliștea aceasta, tremurau și stăteau la depărtare. Ei i-au zis lui Moise: „Vorbește-ne tu însuți, și te vom asculta, dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim!”

Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu-l va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești! Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile, pământul și marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă și a sfințit-o. Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta, ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău! Să nu ucizi. Să nu preacurvești. Să nu furi. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.” Tot poporul auzea tunetele și sunetul trâmbiței și vedea flăcările muntelui, care fumega. La priveliștea aceasta, poporul tremura și stătea la depărtare. Ei i-au zis lui Moise: „Vorbește-ne tu însuți, și te vom asculta, dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim!”

Să nu iei în zadar numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în zadar numele lui! Adu-ți aminte de ziua de sabát ca s-o sfințești! Să lucrezi șase zile și să-ți faci toate lucrările tale! Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă, închinată Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci nicio lucrare nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici animalele tale, nici străinul care este înăuntrul porților tale! Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul și marea și tot ceea ce este în ele, iar în ziua a șaptea s-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de sabát și a sfințit-o. Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău! Să nu ucizi! Să nu comiți adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă împotriva aproapelui tău! Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești soția aproapelui tău, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău!”. Tot poporul vedea tunetele și fulgerele și sunetul trâmbiței și muntele fumegând. Poporul era cuprins de teamă și tremura stând departe. Ei i-au zis lui Moise: „Vorbește-ne tu și te vom asculta; dar să nu ne vorbească Dumnezeu ca să nu murim!”.

Să nu ia-n deșert, cineva, Numele Domnului, cumva. Căci Dumnezeu, nepedepsit – Pe cel care a îndrăznit Să ia-n deșert Numele Lui – Nu o să-l lase. Nimănui, Acest fapt, nu-i e-ngăduit, Și aspru fi-va pedepsit. Apoi, de ziua de odihnă, Grijă să ai, s-o faci în tihnă. De ea, mereu, să-ți amintești Căci trebuie să o sfințești. Ai șase zile – precum vezi – În care poți ca să lucrezi Și lucrul să ți-l faci în tihnă. A șaptea zi e de odihnă Și Domnului Îi e-nchinată. În ea, să nu faci niciodată, Nici o lucrare, căci faci rău: Deci nici tu și nici fiul tău, Să nu lucrați. Atunci veți sta. Nu va munci nici fiica ta, Nici robul care te slujește, Nici roaba care locuiește La tine, și nici vita care, Sălaș, la tine-n iesle-și are. Străinul care-i pripășit La tine-n casă, e oprit Și el, de-asemeni, să muncească. Toți trebuie să se-odihnească. Pentru că Domnul a zidit Toate câte s-au pomenit Și toate câte le-ai văzut, În șase zile. A făcut, Atunci, acest întreg pământ, Marea și toate câte sânt Aflate-n ea. Ceruri a-ntins Peste-al pământului cuprins Și-n urmă, El S-a odihnit, A șaptea zi când a venit. De-aceea, ziua de odihnă, În care Domnu-a stat în tihnă, De El, e binecuvântată Și e sfințită, totodată. Să îți cinstești tatăl și mama, Căci doar așa – ia bine seama! – Poți, zilele, să îți lungești, În țara ce ai s-o primești – Pe care Domnul ți-o dă ție. Să nu ucizi; iar de curvie, Va trebui să te ferești: Adică, să nu preacurvești. Să nu furi, de la nimenea. De-asemeni, grijă vei avea Ca strâmb să nu mărturisești, Pentru ca să-ți învinuiești Aproapele – seamănul tău. Să nu poftești ce e al său: Să nu poftești la casa lui, Nici la nevasta omului; Să nu poftești la robul său, La roaba lui, la boul său; Măgarul lui, să nu-l poftești Și-asemenea, să nu dorești Vreun lucru care e al său – Care-i al seamănului tău.” Poporul, tunete-auzea Și trâmbița, când el privea La flăcările muntelui, Ce fumega în fața lui. Privind această panoramă, Poporul era plin de teamă Și se ținea la depărtare. I-au zis lui Moise, drept urmare: „Tu să vorbești, cu gura ta, Iar noi, cu toți, te-om asculta Căci nu mai vrem să-L auzim Pe Domnul, pentru că pierim.”