Faptele Apostolilor 21:27-40
Faptele Apostolilor 21:27-40 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Dar pe când se sfârşeau cele şapte zile iudeii din Asia l-au văzut în Templu şi au stârnit mulţimea, punând mâna pe el şi strigând „Israeliţi, săriţi în ajutor! Omul acesta este cel care îi învaţă pe toţi, pretutindeni, împotriva poporului şi a Legii şi împotriva locului acestuia! Şi a adus şi greci în Templu şi a întinat locul acesta sfânt!” Căci îl văzuseră pe Trofim din Efes împreună cu Pavel, prin cetate, şi şi-au închipuit că Pavel l-a adus în Templu. Toată cetatea s-a ridicat atunci şi poporul şi-a făcut drum de peste tot şi, prinzându-l pe Pavel, l-au târât afară din Templu şi au închis imediat porţile. Pe când căutau să-l omoare, s-a dus vestea la comandantul cohortei că tot Ierusalimul fierbe. Comandantul şi-a luat imediat soldaţii şi centurionii şi a alergat la ei, iar iudeii când l-au văzut pe el şi pe soldaţi, au încetat să-l mai bată pe Pavel. Atunci comandantul s-a apropiat, l-a arestat, a poruncit să fie legat cu două lanţuri şi a început să întrebe cine este şi ce a făcut. Dar, din mulţime unii strigau într-un fel, alţii în alt fel, şi neputând să înţeleagă nimic sigur din cauza zarvei, comandantul a poruncit să fie adus în fortăreaţă. Când a ajuns la trepte, a trebuit să-l poarte ostaşii din cauza furiei şi forţei mulţimii, căci puhoiul de popor se ţinea după el şi strigau „Ucide-l!” Erau gata să intre în fortăreaţă când Pavel s-a adresat comandantului: „Îmi este îngăduit să vorbesc ceva cu tine?” Acesta i-a zis: „Ştii greceşte deci? Nu cumva eşti tu egipteanul care s-a răsculat cu ceva timp în urmă şi a condus în pustie patru mii de răzvrătiţi ucigaşi?” Pavel i-a răspuns: „Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, o cetate care nu este lipsită de însemnătate. Îngăduie-mi, te rog, să vorbesc mulţimii!” Primind încuviinţarea, Pavel a stat în picioare pe trepte şi a ridicat mâna spre popor. S-a lăsat o tăcere adâncă şi atunci Pavel a început să le vorbească în limba ebraică.
Faptele Apostolilor 21:27-40 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și când cele șapte zile erau aproape împlinite, iudeii care erau din Asia, când l-au văzut în templu, au întărâtat toată mulțimea și au pus mâinile pe el, Strigând: Bărbați israeliți, ajutor! Acesta este omul care învață pretutindeni pe toți împotriva poporului și legii și acestui loc; și mai mult, a adus și greci la templu și a profanat acest loc sfânt. (Fiindcă, mai înainte, îl văzuseră cu el în cetate pe Trofim, un efesean pe care presupuneau că Pavel l-a adus în templu.) Și toată cetatea s-a pus în mișcare și poporul fugea să se adune; și l-au luat pe Pavel și l-au târât afară din templu; și îndată ușile au fost închise. Și pe când căutau să îl ucidă, a urcat vestea la căpetenia cohortei că tot Ierusalimul era întărâtat; Acesta îndată a luat soldați și centurioni și a fugit jos la ei; și când au văzut pe căpetenie și pe soldați, au încetat să îl bată pe Pavel. Atunci, căpetenia s-a apropiat și l-a luat, și a poruncit să fie legat cu două lanțuri; și a întrebat cine este și ce a făcut. Și în mulțime unii strigau ceva și alții altceva; și, neputând să știe ceva sigur din cauza tumultului, a poruncit să îl ducă în fortăreață. Și când a ajuns pe trepte, a fost astfel: că era purtat de soldați din cauza violenței poporului. Fiindcă mulțimea poporului îl urmărea, strigând: Luați-l! Și pe când Pavel urma să fie dus în fortăreață, a spus căpeteniei: Îmi este permis să îți spun ceva? Iar el a spus: Vorbești grecește? Nu ești tu atunci acel egiptean, care înainte de aceste zile a făcut tulburare și a condus afară în pustie patru mii de bărbați care erau asasini? Iar Pavel a spus: Eu sunt un om, iudeu din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate; și, te implor, permite-mi să vorbesc poporului. Și după ce i-a dat voie, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn poporului cu mâna. Iar după ce s-a făcut mare tăcere, le-a vorbit în limba ebraică, spunând
Faptele Apostolilor 21:27-40 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Când cele șapte zile erau pe sfârșite, iudeii din Asia, văzându-l pe Pavel în Templu, au întărâtat toată mulțimea, au pus mâna pe el și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați o mână de ajutor! Iată-l pe omul care pretutindeni și tuturor dă învățături împotriva poporului, împotriva Legii și împotriva locului acestuia; ba încă a adus și greci în Templu și a pângărit acest loc sfânt.” Căci îl văzuseră mai înainte pe Trofim, efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl adusese în Templu. Toată cetatea s-a pus în mișcare și mulțimea a dat năvală din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel, l-au târât afară din Templu și au zăvorât porțile îndată. Pe când încercau să-l omoare, a ajuns vestea la tribunul cohortei că tot Ierusalimul este în fierbere. Acesta a luat îndată soldați și centurioni și a alergat la ei. Văzându-i pe tribun și pe soldați, au încetat să-l mai bată pe Pavel. Atunci, tribunul s-a apropiat, l-a arestat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. Dar în mulțime unii strigau una, alții alta. Fiindcă nu putea afla nimic sigur din pricina zarvei, a poruncit să fie dus în fortăreață. Când a ajuns pe trepte, a trebuit să fie dus de soldați din pricina mulțimii dezlănțuite, căci puhoiul de oameni venea din urmă, strigând: „Omoară-l!” Când să intre în fortăreață, Pavel i-a spus tribunului: „Îmi îngădui să-ți spun ceva?” Acesta i-a zis: „Știi grecește? Nu cumva ești tu egipteanul care s-a răsculat cu câteva zile în urmă și care i-a scos în pustiu pe cei patru mii de sicari?” Pavel a spus: „Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc poporului!” După ce i-a dat voie, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn poporului cu mâna. S-a făcut liniște deplină și Pavel le-a vorbit în limba aramaică, zicând
Faptele Apostolilor 21:27-40 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Către sfârșitul celor șapte zile, iudeii din Asia, când l-au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au pus mâna pe el și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați ajutor! Iată omul care propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia; ba încă a vârât și niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt.” Într-adevăr, îl văzuseră mai înainte pe Trofim, efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. Toată cetatea s-a pus în mișcare și s-a strâns norodul din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos afară din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oștii că tot Ierusalimul s-a tulburat. Acesta a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când i-au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să-l mai bată pe Pavel. Atunci căpitanul s-a apropiat, a pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. Dar unii strigau într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime. Fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, căci mulțimea norodului se ținea după el și striga: „La moarte cu el!” Tocmai când era să fie băgat în cetățuie, Pavel i-a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?” Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? Nu cumva ești egipteanul acela care s-a răsculat acum, în urmă, și i-a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?” „Eu sunt iudeu”, a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului!” După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel
Faptele Apostolilor 21:27-40 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Aproape de finalul celor șapte zile, iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în (zona de lângă) templu. Atunci au provocat oamenii care erau acolo să îl prindă, strigând: „Israelieni, ajutor! Acesta este omul care predică peste tot împotriva poporului nostru, împotriva legii mozaice și împotriva acestui edificiu. Și-a permis chiar să aducă aici pe niște greci și să profaneze astfel acest templu sfânt!” Pentru că îl văzuseră mai înainte umblând prin oraș împreună cu Trofim care era efesean, credeau că Pavel intrase cu el în (zona de lângă) templu. Orașul a devenit foarte agitat; și oamenii care veniseră din toate zonele lui, l-au prins pe Pavel și l-au scos din (zona) templu(lui). Apoi au încuiat imediat ușile. În timp ce încercau să îl omoare pe Pavel, comandantul garnizoanei a fost informat că a apărut o agitație între oameni în tot orașul Ierusalim. El s-a dus imediat împreună cu centurioni și cu soldați în locul unde erau adunați oamenii. Când l-au văzut pe comandant și pe subalternii lui, au încetat să îl mai bată pe Pavel. Atunci comandantul s-a apropiat de el, l-a arestat și a ordonat să fie legat cu două lanțuri. Apoi a vrut să știe cine este și ce a făcut. Dar pentru că unii strigau ceva iar alții altceva și nu putea să înțeleagă nimic din cauza zgomotului, a dat ordin să fie dus în fortăreață. Când a ajuns pe treptele ei, soldații l-au înconjurat pe Pavel, ca să îl protejeze de violența mulțimilor de oameni care veneau după ei și strigau: „Omoară-l!” În timp ce urma să intre cu el în fortăreață, Pavel i-a zis comandantului cohortei: „Îmi este permis să îți spun ceva?” Atunci comandantul a zis: „Știi să vorbești grecește? Probabil că tu ești acel egiptean care cu puțin timp în urmă a organizat o revoltă și a plecat în deșert cu patru mii de criminali!” Pavel a spus: „Eu sunt iudeu, cetățean al orașului Tars din Cilicia. Deci sunt cetățean al unui oraș important. Te rog să îmi permiți să vorbesc acestei mulțimi de oameni.” După ce comandantul i-a permis, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn oamenilor cu mâna. Apoi s-a făcut o mare liniște; iar Pavel le-a vorbit în limba aramaică, zicând
Faptele Apostolilor 21:27-40 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Când șapte zile sorocite, Aproape că au fost sfârșite, Mai mulți Iudei, din Asia, Văzând pe Pavel cari ședea În Templu, au întărâtat Întreg norodul adunat, Și-au pus mâna pe el, zoriți, Strigând: „Bărbați Israeliți! Dați-ne, grabnic, ajutor! Iată, acest înșelător, E cel cari propovăduiește, În toată lumea, și vorbește, Mereu, contra norodului Și împotriva Legii lui Și a locașului în care Ne-am strâns acum, cu mic, cu mare. Ba, mai mult încă: a băgat, În Templu, Greci; și a spurcat Locașul sfânt.” Ei au văzut, Într-adevăr, că a trecut Pavel, cu un însoțitor, ‘Nainte, prin cetatea lor; Știau căci cel ce-l însoțise Pe Pavel, din Efes venise Și că, Trofim, el s-a numit. De-aceea, ei toți s-au gândit Cum că la Templu, l-a adus. La vorba lor, pe loc, s-a pus Toată cetatea, în mișcare. S-a strâns norodul, după care, Pavel fu scos, din Templu-afară, Iar ușile le încuiară. Să îl omoare, au voit, Dar vestea, iute, s-a lățit Și, pretutindeni, a pătruns, Astfel încât ea a ajuns La căpitanul oastei, care Aflat-a despre tulburare. Ostași, acesta a luat, Câțiva sutași, și-a alergat La Templu. Toți, când l-au văzut, Pe Pavel nu l-au mai bătut; Iar căpitanu-a poruncit Să fie-apoi înlănțuit, Cu două lanțuri, și-a-ntrebat Ce a făcut acel bărbat. Dar unii, într-un fel, strigau; Iar alții, altceva, spuneau, Încât, nimic, n-a priceput, Din zarva care s-a făcut. Atunci, ostașilor, le-a spus Că Pavel trebuie-a fi dus În cetățuie, imediat. Grabnic, aceștia au plecat, Cu Pavel, iar când au suit Pe trepte, ei au trebuit A-l duce – căci nu mai putea – Fiindcă lumea-l îmbulzea. Întărâtat, norodu-acel Striga: „Vrem moarte, pentru el!” Chiar când era a fi băgat În cetățuie, l-a-ntrebat Pavel, pe căpitan: „Socot Să te întreb acum, de pot Să-ți spun ceva. Mi-e-ngăduit?”, Iar căpitanul l-a privit, Mirat, auzind cum vorbește, Și-l întrebă: „Tu știi grecește? Nu ești tu Egipteanu-acel Care-n pustiu, a dus, cu el, Atuncea când s-a răsculat, Pe mulți tâlhari? Cum am aflat, Erau mai mulți de patru mii.” „Nu sunt acel, așa să știi! Eu sunt Iudeu, iar țara mea, E Tarsul din Cilicia” – Răspunse el – „dintr-o cetate Cari nu-i fără însemnătate. Deci, să te rog, eu îndrăznesc: Mă lasă, gloatei, să-i vorbesc.” După ce, voie, a primit, Pavel, pe trepte, s-a suit Făcând semne, norodului, S-asculte cuvântarea lui. Îndată, o tăcere mare Cuprinse gloata, peste care, Pavel, privirea, și-a rotit Și-n evreiește, a vorbit
Faptele Apostolilor 21:27-40 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Când erau pe sfârșite cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au instigat tot poporul, au pus mâinile pe el și au strigat: „Bărbați israelíți, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți pretutindeni împotriva poporului, a Legii și a locului acestuia. Ba chiar a introdus și greci în templu și a profanat acest loc sfânt”. De fapt, îl văzuseră cu el în cetate pe Trófim din Éfes și își închipuiau că Paul l-a adus în templu. Toată cetatea s-a pus în mișcare, iar lumea alerga din toate părțile. Prinzându-l pe Paul, l-au târât afară din templu, iar ușile au fost încuiate imediat. În timp ce căutau să-l ucidă, a ajuns vestea până la tribunul cohortei că întreg Ierusalímul era tulburat. Luând în grabă soldați și centurioni, a coborât în fugă la ei. Când l-au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să-l lovească pe Paul. Atunci, tribunul s-a apropiat, l-a arestat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri, apoi a cercetat cine este și ce a făcut. Dar unii din mulțime strigau una, alții, alta. Deoarece nu a putut să afle adevărul din cauza învălmășelii, a poruncit să fie dus în fortăreață. Când a ajuns la trepte, a trebuit să fie dus de soldați din cauza violenței mulțimii, căci multă lume venea în urmă și striga: „La moarte cu el!”. Când era pe punctul de a fi dus în fortăreață, Paul i-a spus tribunului: „Îmi este permis să spun ceva?”. El i-a zis: „Știi grecește? Atunci nu ești tu egipteanul care, acum câteva zile, a organizat o revoltă și a scos în pustiu patru mii de ucigași?”. Dar Paul i-a zis: „Eu sunt iudeu din Tàrsul Cilíciei, cetățean dintr-o cetate care nu este fără faimă. Te rog, permite-mi să vorbesc poporului!”. Când acesta i-a permis, Paul, stând în picioare pe trepte, a făcut cu mâna semn poporului. S-a făcut o mare liniște. Atunci el le-a vorbit în limba ebraică, zicând
Faptele Apostolilor 21:27-40 Noua Traducere Românească (NTR)
Când cele șapte zile erau pe sfârșite, iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în Templu. Ei au agitat toată mulțimea și au pus mâna pe el, strigând: „Bărbați israeliți, veniți în ajutor! Acesta este omul care-i învață pe toți, pretutindeni, împotriva poporului nostru, împotriva Legii și împotriva acestui loc! Ba încă a adus și niște greci în Templu și a întinat acest loc sfânt!“. Căci îl văzuseră mai înainte în cetate pe Trofimos efeseanul împreună cu Pavel și credeau că Pavel îl adusese în Templu. Toată cetatea s-a pus în mișcare, și poporul a alergat într-acolo. L-au prins pe Pavel, l-au târât afară din Templu, și au fost încuiate imediat ușile. În timp ce încercau să-l omoare, s-a dus vestea la tribunul cohortei că tot Ierusalimul este cuprins de agitație. Acesta a luat imediat niște soldați și niște centurioni și a alergat la ei. Când i-au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să-l mai bată pe Pavel. Atunci tribunul s-a apropiat, l-a arestat pe Pavel și a poruncit să fie legat cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine era și ce făcuse. Unii din mulțime strigau una, alții alta, așa că, din cauza tulburării, neputând să afle exact ce se întâmplase, a poruncit să fie dus în fort. Când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de către soldați, din cauza violenței mulțimii. Căci mulțimea poporului mergea după el, strigând: „La moarte cu el!“. Tocmai când urma să fie dus în fort, Pavel i-a zis tribunului: ‒ Îmi este îngăduit să-ți spun ceva? Tribunul l-a întrebat: ‒ Știi grecește? Deci nu ești tu egipteanul care, cu câtva timp în urmă, a pornit o răscoală și i-a dus în deșert pe cei patru mii de asasini? Pavel i-a răspuns: ‒ Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți nu lipsită de importanță. Te rog, dă-mi voie să vorbesc poporului! Tribunul i-a dat voie, iar Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Când s-a făcut tăcere deplină, li s-a adresat în limba ebraică astfel
Faptele Apostolilor 21:27-40 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Către sfârșitul celor șapte zile, iudeii din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, au pus mâinile pe el și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați ajutor! Iată omul care propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia, ba încă a vârât și pe niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt.” În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim, Efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. Toată cetatea s-a pus în mișcare și s-a strâns norodul din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. Acesta a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să mai bată pe Pavel. Atunci, căpitanul s-a apropiat, a pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. Dar unii strigau într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime. Fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, căci mulțimea norodului se ținea după el și striga: „La moarte cu el!” Tocmai când era să fie băgat în cetățuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?” Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? Nu cumva ești egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă și a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?” „Eu sunt iudeu”, a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.” După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și a făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel