Deuteronom 32
32
1Deschideți urechea voi, cerurilor, și voi vorbi; și ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
2Doctrina mea să picure ca ploaia, vorbirea mea să cadă ca roua, ca ploaia măruntă peste verdeața proaspătă și ca ploile peste iarbă,
3Pentru că voi vesti numele DOMNULUI, dați măreție Dumnezeului nostru.
4 El este Stânca, lucrarea sa este desăvârșită, pentru că toate căile lui sunt judecată, el este un Dumnezeu al adevărului și fără nelegiuire, el este just și drept.
5Ei s-au corupt, pata lor nu este cea a copiilor lui, sunt o generație perversă și strâmbă.
6Astfel răsplătiți voi DOMNULUI, popor prost și neînțelept? Nu este el Tatăl tău care te-a cumpărat? Nu te-a făcut el și te-a întemeiat?
7Amintește-ți de zilele din vechime, ia aminte la anii multor generații, întreabă pe tatăl tău și îți va arăta, pe bătrânii tăi și îți vor spune.
8Când cel Preaînalt a împărțit națiunilor moștenirea lor, când a separat pe fiii lui Adam, a așezat granițele poporului conform cu numărul copiilor lui Israel;
9Pentru că partea DOMNULUI este poporul său; Iacob este sorțul moștenirii sale.
10El l-a găsit într-un pământ, intr-un deșert; într-o risipire, pustiu al urletelor; l-a condus, l-a instruit, l-a păzit ca pe lumina ochiului său.
11Precum își scutură acvila cuibul, plutește peste puii săi, își întinde aripile, îi ia, îi poartă pe aripile ei tari,
12 Astfel l-a condus DOMNUL, singur, și nu a fost niciun dumnezeu străin cu el.
13L-a făcut să călărească pe înălțimile pământului, ca să mănânce rodul câmpului; și l-a făcut să sugă miere din stâncă și untdelemn din stânca de cremene;
14Unt de la vaci și lapte de la oi, cu grăsimea mieilor și berbeci de rasă din Basan și țapi cu grăsimea rărunchilor grâului; și ai băut sângele pur al strugurelui.
15Dar Ieșurun s-a îngrășat și a azvârlit din picior, te-ai îngrășat, te-ai îngroșat, te-ai acoperit cu grăsime; atunci l-a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut și a disprețuit Stânca salvării lui.
16L-au provocat la gelozie cu dumnezei străini, l-au provocat la mânie cu urâciuni.
17Au sacrificat dracilor și nu lui Dumnezeu, unor dumnezei pe care nu i-au cunoscut, unora noi, de curând veniți, de care părinții voștri nu s-au temut.
18De Stânca, cea care te-a născut, tu ai uitat și nu ți-ai adus aminte de Dumnezeul, care te-a format.
19Și când DOMNUL a văzut, i-a detestat din cauza provocării fiilor săi și a fiicelor sale.
20Și a spus: Îmi voi ascunde fața de ei, voi vedea care va fi sfârșitul lor, pentru că ei sunt o generație foarte perversă, copii în care nu este credință.
21M-au întărâtat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu; m-au provocat la mânie cu deșertăciunile lor, și eu îi voi întărâta la gelozie prin cei ce nu sunt un popor; îi voi provoca la mânie printr-o națiune proastă.
22Pentru că în mânia mea s-a aprins un foc și va arde până la cel mai adânc iad și va mistui pământul cu venitul lui și va aprinde temeliile munților.
23Voi îngrămădi ticăloșii asupra lor, îmi voi consuma săgețile peste ei.
24 Vor fi arși de foame și mistuiți de arșiță pârjolitoare și de distrugere amară, de asemenea voi trimite dinții fiarelor asupra lor, cu otrava șerpilor din țărână.
25Sabia în afară și teroare înăuntru, amândouă vor nimici pe tânăr și pe fecioară, pe sugar și pe omul cu perii cărunți.
26Am spus: Îi voi risipi în colțuri, voi face ca amintirea lor să înceteze dintre oameni,
27Dacă nu m-aș teme de furia dușmanului, ca nu cumva potrivnicii lor să se comporte ciudat și ca nu cumva să spună: Mâna noastră este înălțată și nu DOMNUL a făcut toate acestea.
28Pentru că ei sunt o națiune lipsită de sfat și nici nu este înțelegere în ei.
29O, de ar fi înțelepți și de ar înțelege aceasta și ar lua aminte la sfârșitul lor de pe urmă!
30Cum ar urmări unul o mie și doi ar pune pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor și nu i-ar fi închis DOMNUL?
31Pentru că stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar dușmanii noștri sunt judecători.
32Pentru că vița lor este din vița Sodomei și din câmpiile Gomorei, strugurii lor sunt struguri de fiere, ciorchinii lor sunt amari,
33Vinul lor este otrava dragonilor și veninul crud al viperelor.
34Nu este lucrul acesta păstrat la mine și sigilat printre tezaurele mele?
35Mie îmi aparține răzbunarea și recompensa; la timpul cuvenit le va aluneca piciorul, pentru că ziua nenorocirii lor este aproape și lucrurile care vor veni peste ei se vor grăbi.
36Pentru că DOMNUL va judeca pe poporul său și se va pocăi pentru servitorii săi, când va vedea că puterea lor s-a dus și nu va fi nimeni închis, sau lăsat.
37Și va spune: Unde sunt dumnezeii lor, stânca în care s-au încrezut,
38Ei care au mâncat grăsimea sacrificiilor lor și au băut vinul darurilor lor de băutură? Să se ridice și să vă ajute și să fie protecția voastră.
39Vedeți acum că eu, eu sunt el și nu este alt dumnezeu împreună cu mine; eu ucid și eu dau viață; eu rănesc și eu vindec, și nu este cineva care să vă scape din mâna mea.
40Pentru că îmi ridic mâna spre cer și spun: Eu trăiesc pentru totdeauna.
41Dacă îmi ascut sabia strălucitoare și mâna mea apucă judecata, voi întoarce răzbunare dușmanilor mei și voi răsplăti celor care mă urăsc.
42Îmi voi îmbăta săgețile de sânge și sabia mea va înghiți carne; și le voi îmbăta de sângele celor uciși și al captivilor, de la începutul răzbunărilor peste dușman.
43Bucurați-vă națiunilor, cu poporul său, pentru că el va răzbuna sângele servitorilor săi și va întoarce răzbunare potrivnicilor săi și va fi milos cu țara sa și cu poporul său.
44Și Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului, el și Hoșea, fiul lui Nun.
45Și Moise a terminat de vorbit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
46Și le-a spus: Puneți-vă la inimă toate cuvintele pe care le mărturisesc printre voi astăzi, ca să le porunciți copiilor voștri să ia seama să le împlinească, toate cuvintele acestei legi.
47Pentru că nu este un lucru deșert pentru voi, pentru că este viața voastră, și prin acest lucru vă veți prelungi zilele în țara în care treceți Iordanul, ca să o stăpâniți.
48Și DOMNUL a vorbit lui Moise în aceeași zi, spunând:
49Urcă-te pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, care este în țara Moabului, care este în dreptul Ierihonului; și privește țara Canaanului, pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel,
50Și mori pe muntele pe care te vei urca și adună-te la poporul tău; precum a murit Aaron, fratele tău, pe muntele Hor, și a fost adunat la poporul său,
51Pentru că ați încălcat legea împotriva mea în mijlocul copiilor lui Israel, la apele Meriba-Cades, în pustiul Țin, pentru că nu m-ați sfințit în mijlocul copiilor lui Israel.
52Totuși tu vei vedea țara înaintea ta dar nu vei intra acolo, în țara pe care o dau copiilor lui Israel.
Selectat acum:
Deuteronom 32: BTF2015
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.