Marcu 7

Fariseii și tradiția din bătrâni

(Matei 15:1-20)

1Fariseii și câțiva cărturari veniți din Ierusalim s-au#Mt. 15:1. adunat la Isus. 2Ei i-au văzut pe unii dintre ucenicii Lui prânzind cu mâinile necurate, adică nespălate. 3Însă fariseii și toți iudeii nu mănâncă fără să-și spele mâinile după rânduială, ținând tradiția din bătrâni. 4Și, când vin de la piață, nu mănâncă decât după ce s-au îmbăiat. Și multe altele le-au primit ei ca să le păzească, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de aramă și a paturilor#7:4 În perioada intertestamentară, rabinii au elaborat un sistem amplu de reglementări menite să asigure puritatea rituală a obiectelor din sfera domestică. Prescripțiile privind puritatea rituală au fost adunate în Tohoroth, ultima secțiune a Mișnei. Aceasta reprezintă o amplă colecție de norme și tradiții rabinice a cărei codificare s-a realizat în preajma anului 200 d.Hr.. 5Iar fariseii și cărturarii L-au întrebat#Mt. 15:2.: „De ce nu trăiesc ucenicii tăi după tradiția din bătrâni, ci prânzesc cu mâinile necurate?” 6Isus le-a răspuns: „Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, după cum este scris:

Poporul # Mt. 15:8. acesta Mă cinstește cu buzele,

dar inima lor este departe de Mine!

7 În zadar Mi se închină ei,

dând învățături care nu sunt decât porunci omenești. # 7:7 Is. 29:13.

8 Voi lepădați porunca lui Dumnezeu și țineți tradiția oamenilor, [precum spălarea urcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri ca acestea].” 9Și le-a mai zis: „Frumos dați voi la o parte porunca lui Dumnezeu ca să țineți tradiția voastră. 10Căci Moise a zis: Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta#7:10 Ex. 20:12. Dt. 5:16. și: Cine își va blestema tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.#7:10 Ex. 21:17. Lev. 20:9. 11Voi însă ziceți: «Un om îi poate spune tatălui său ori mamei sale: ‘Este korban#Mt. 15:5; 23:18.’ – adică dăruit lui Dumnezeu – ‘ceea ce îți pot da’»; 12și nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui. 13Ați desființat astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția pe care o transmiteți. Și multe ca acestea mai faceți!”

Ce îl spurcă pe om

14Și#Mt. 15:10. chemând din nou mulțimea la Sine, a zis: „Ascultați-Mă toți și înțelegeți! 15Nimic din ce este în afara omului nu poate să-l facă necurat, intrând în el. Dar ce iese din om, aceea îl face necurat. 16[Dacă#Mt. 11:15. are cineva urechi de auzit, să audă.]” 17După ce#Mt. 15:15. a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat cu privire la pilda aceasta. 18El le-a zis: „Și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om din afară nu-l poate face necurat? 19Aceasta pentru că nu intră în inima lui, ci în pântec și apoi iese afară, în hazna”, curățind astfel toate bucatele. 20El le-a mai zis: „Ce iese din om, aceea îl face necurat. 21Căci#Gen. 6:5; 8:21. Mt. 15:19. dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, desfrânările, hoțiile, uciderile, 22adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, invidia#7:22 Lit. „ochiul rău”., blasfemia, trufia, nechibzuința. 23Toate aceste rele ies dinăuntru și îl fac pe om necurat.”

Femeia siro-feniciană

(Matei 15:21-28)

24Isus#Mt. 15:21. a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Tirului [și al Sidonului]. A intrat într-o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo, dar n-a putut să rămână ascuns. 25Ci, îndată, o femeie a cărei fiică avea un duh necurat a auzit despre El și a venit și I-a căzut la picioare. 26Femeia aceasta era vorbitoare de limbă greacă, de obârșie siro-feniciană. Ea L-a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27Isus i-a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței!” 28„Da, Doamne”, I-a răspuns ea, „dar și cățeii mănâncă sub masă din firimiturile copiilor!” 29Atunci Isus i-a zis: „Pentru cuvântul acesta, du-te; a ieșit demonul din fiica ta.” 30Când s-a dus femeia acasă, a găsit copila culcată în pat, iar demonul ieșise din ea.

Vindecarea unui surdomut

31Isus#Mt. 15:29. a părăsit iarăși ținutul Tirului și a venit prin Sidon către Marea Galileei, în ținutul Decapole. 32I-au#Mt. 9:32. Lc. 11:14. adus un surd care era și gângav și L-au rugat să-Și pună mâna peste el. 33El l-a luat deoparte din mulțime, apoi Și-a pus degetele în urechile lui și i-a atins limba cu scuipatul#Mc. 8:23. In. 9:6. Său#7:33 Lit. „Și-a pus degetele în urechile lui și, după ce a scuipat, i-a atins limba”.. 34Și-a ridicat#Mc. 6:41. In. 11:41; 17:1. ochii spre cer, a suspinat#In. 11:33,38. și a zis: „Effata”, care înseamnă: „Deschide-te!” 35Îndată#Is. 35:5,6. Mt. 11:5. i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba și vorbea foarte deslușit. 36Isus le-a#Mc. 5:43. poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea mai stăruitor, cu atât Îl vesteau mai mult. 37Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „Cât de bine le face pe toate! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească!”

Selectat acum:

Marcu 7: EDCR

Evidențiere

Împărtășește

Copiază