Iov 30
30
1Dar acum, iată că mă iau în râs
niște oameni mai tineri#30:1 Sau: „neînsemnați în comparație cu...”. decât mine,
pe ai căror părinți nu-i socoteam vrednici
să-i pun printre câinii turmei mele.
2La ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor,
când ei erau lipsiți de orice vlagă?
3Sfrijiți de sărăcie și de foame,
fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii.
4Smulg nalba#30:4 Ebr. malluaḥ plantă care crește în zonele mlăștinoase și sărate. După unii, săricică. de pe lângă tufe
și pâinea lor este rădăcina de retam#30:4 Ebr. rōṯem, probabil Retama Raetam („arbore-mătură” sau „mătură maură”), plantă perenă cu aspect de tufiș, înaltă de 1–2 m, care crește în zonele semi-deșertice..
5Sunt alungați din sate,
strigă lumea după ei ca după hoți.
6Ei locuiesc în viroage lugubre,
în crăpăturile pământului și ale stâncilor.
7Zbiară ca măgarii printre tufișuri,
se ghemuiesc sub hățișuri.
8Ființe mârșave și obscure,
sunt izgoniți din țară.
9Și acum#Iov 17:6. Ps. 35:15; 69:12. Plân. 3:14,63., astfel de oameni mă pun în cântecele lor,
am ajuns de batjocura lor.
10Le e scârbă de mine, se țin departe,
nu se sfiesc să scuipe#Num. 12:14. Dt. 25:9. Is. 50:6. Mt. 26:67; 27:30. la vederea mea
11Se simt liberi#30:11 Ebr. yeter pittǝḥu „au slăbit coarda” (adică „acum au frâu liber”); emendare a TM. să mă înjosească,
nu mai au niciun frâu față de mine.
12Se ridică la dreapta mea, secăturile!
Îmi pândesc plecarea din lume,
aruncând#Iov 19:12. asupra mea nenorocirile lor.
13Îmi nimicesc cărarea,
trag foloase din năpasta mea
și nimeni nu-i oprește.
14Se îndreaptă spre mine ca o viitură întinsă
vin în rafale ca o vijelie.
15M-au apucat toate spaimele;
slava mea îmi este spulberată ca de vânt,
ca un nor a trecut bunăstarea mea.
16Viața mi se scurge#Ps. 42:4. pic cu pic
și m-au apucat zilele suferinței.
17Noaptea oasele îmi sunt străpunse de chin,
durerile care mă rod nu contenesc.
18Cu mare putere El m-a luat de haină,
m-a apucat de gâtul cămășii,
19m-a aruncat în noroi
și am ajuns ca țărâna și cenușa.
20Strig către Tine și nu-mi răspunzi;
stau locului și Tu doar Te uiți la mine.
21Te-ai schimbat, te-ai făcut crud cu mine,
lupți împotriva mea cu tăria mâinii Tale.
22Mă ridici, mă pui călare pe vânt,
mă topești și mă pustiești.
23Da, știu că mă duci la moarte,
în locul rânduit#Ps. 42:4. Evr. 9:27. pentru toți cei vii.
24Dar eu să nu-mi întind mâna din ruină?
În nenorocirea mea, să nu strig după ajutor?
25Nu plângeam#Ps. 35:13,14. Rom. 12:15. eu pentru cel care abia mai sufla?
Nu jelea sufletul meu pentru cel lipsit?
26Mă așteptam la fericire,
și, când colo, a venit necazul#Ier. 8:15.;
trăgeam nădejde de lumină,
și, când colo, a venit întunericul.
27Îmi fierb măruntaiele fără încetare
și-mi stau înainte zile de chin.
28Umblu înnegrit#Ps. 38:6; 42:9; 43:2., dar nu de soare;
mă scol în plină adunare și strig după ajutor.
29Am ajuns frate#Ps. 102:6. Mica 1:8. cu șacalii
și tovarăș cu bufnițele.
30Pielea#Ps. 119:83. Plân. 4:8; 5:10. de pe mine se înnegrește#30:30 Sau: „și cade.”,
iar oasele#Ps. 102:3. îmi ard de fierbințeală.
31Harfa mea s-a făcut instrument de jale,
și cavalul – glas de bocitori.
Selectat acum:
Iov 30: EDCR
Evidențiere
Împărtășește
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține Societății Biblice Interconfesionale din România.
Află mai multe despre Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024