Faptele Apostolilor 7:23-47

El avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean. Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput. A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’ Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi? Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’ La auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii. Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, care i-a zis: ‘Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. Domnul i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. Am văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’ Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug. El i-a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în Egipt, la Marea Roșie și în pustie, patruzeci de ani. Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc ca mine: de el să ascultați.’ El este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă. Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt și au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’ Și în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor. Atunci, Dumnezeu S-a întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel? Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’ Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l facă după chipul pe care-l văzuse. Și părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David. David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. Și Solomon a fost acela care I-a zidit o casă.