2 Împăraţilor 13:1-9

În al douăzeci și treilea an al lui Ioas, fiul lui Ahazia, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria Ioahaz, fiul lui Iehu. A domnit șaptesprezece ani. El a făcut ce este rău înaintea Domnului; a săvârșit aceleași păcate ca Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, și nu s-a abătut de la ele. Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Israel și i-a dat în mâinile lui Hazael, împăratul Siriei, și în mâinile lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, tot timpul cât au trăit împărații aceștia. Ioahaz s-a rugat Domnului. Domnul l-a ascultat, căci a văzut apăsarea sub care ținea împăratul Siriei pe Israel, și Domnul a dat un izbăvitor lui Israel. Copiii lui Israel au scăpat din mâinile sirienilor și au locuit în corturile lor ca mai înainte. Dar nu s-au abătut de la păcatele casei lui Ieroboam, care făcuse pe Israel să păcătuiască, s-au dedat și ei la ele și chiar idolul Astarteei stătea încă în picioare la Samaria. Din tot poporul, lui Ioahaz Domnul nu-i lăsase decât cincizeci de călăreți, zece care și zece mii de pedestrași, căci împăratul Siriei îi prăpădise și-i făcuse ca pulberea pe care o calci în picioare. Celelalte fapte ale lui Ioahaz, tot ce a făcut el și isprăvile lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Israel? Ioahaz a adormit cu părinții săi și l-au îngropat la Samaria. Și în locul lui a domnit fiul său Ioas.