Faptele apostolilor 21:1-16

După ce am ridicat ancora și ne-am îmbarcat, am mers de-a dreptul la Cos, a doua zi la Ródos și de acolo la Patára. Găsind o corabie care se îndrepta spre Fenícia, ne-am urcat și am ridicat ancora. Zărind apoi Cíprul, l-am lăsat la stânga și am navigat spre Siria. Am coborât la Tir, căci acolo trebuia corabia să-și lase încărcătura. Găsindu-i pe discipoli, am rămas la ei șapte zile. Aceștia, inspirați de Duhul, îi spuneau lui Paul să nu urce la Ierusalím. Când s-au împlinit zilele, am ieșit și am plecat, iar ei toți, cu femeile și copiii, ne-au petrecut până în afara cetății. Îngenunchind pe țărm, ne-am rugat. Apoi ne-am luat rămas bun unii de la alții, ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors acasă. După ce am terminat călătoria pe mare, am plecat de la Tir la Ptolemáis. I-am salutat pe frați și am rămas o zi la ei. A doua zi, am ieșit și am venit la Cezaréea. Am intrat în casa lui Fílip evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas la el. El avea patru fiice fecioare care profețeau. După ce am stat acolo mai multe zile, a coborât din Iudéea un profet cu numele de Ágabos. Intrând la noi și luând cingătoarea lui Paul, s-a legat la picioare și la mâini și a zis: „Așa spune Duhul Sfânt: așa îl vor lega iudeii la Ierusalím pe bărbatul căruia îi aparține cingătoarea aceasta și îl vor da pe mâinile păgânilor”. Când am auzit acestea noi și cei care erau acolo, l-am rugat să nu urce la Ierusalím. Atunci Paul a răspuns: „Ce faceți? De ce plângeți de-mi sfâșiați inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci chiar să mor la Ierusalím pentru numele Domnului Isus”. Nereușind să-l convingem, ne-am liniștit, zicând: „Să se împlinească voința Domnului!”. Iar după aceste zile, ne-am pregătit și am urcat la Ierusalím. Au venit cu noi și unii dintre discipolii de la Cezaréea, care ne-au dus să locuim ca oaspeți la un oarecare Mnáson din Cípru, un discipol vechi.