Psalmii 137
137
1Pe malurile râurilor Babilonului, stăteam jos și plângeam când ne aminteam de Sion. 2Ne atârnaserăm harpele în sălciile din acel teritoriu; 3pentru că acolo, cei care ne-au ținut sclavi, ne cereau cântece. Exploatatorii noștri doreau să (le) producem bucurie(, zicând): „Cântați-ne câteva dintre cântecele Sionului!” 4Cum să cântăm noi cântecele dedicate lui Iahve pe un pământ străin? 5„Ierusalim, dacă te voi uita, să își uite și dreapta mea dexteritatea ei! 6Dacă nu îmi voi aminti de tine și dacă nu voi face din Ierusalim cea mai mare bucurie, limba mea să se lipească de partea de sus a gurii mele!” 7„Doamne, amintește-Ți de edomiții care, atunci când cădea Ierusalimul, ziceau: «Radeți-l! Radeți tot până la temelie!»” 8„Fiica Babilonului, tu ești destinată distrugerii! Acela care îți va face exact ce ne-ai făcut tu, va fi un om fericit! 9Tot fericit va fi și cel care îi va prinde pe copiii tăi și îi va sfărâma de stâncă!”
Selectat acum:
Psalmii 137: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion