Psalmii 102
102
O rugăciune a unui om defavorizat, când era afectat de întristare și își prezenta plângerea în fața lui Iahve.
1Doamne, ascultă rugăciunea mea! Doresc să se audă până la Tine când strig (cerând ajutor)! 2Nu Îți ascunde fața de mine în ziua în care sunt în dificultate! Apleacă-Ți urechea spre mine. Când strig, răspunde-mi imediat! 3Zilele mele dispar ca fumul. Oasele îmi ard ca jarul. 4Sunt tăiat ca iarba; și mă usuc. Uit să îmi mănânc pâinea… 5Din cauza oftărilor mele, mi s-au lipit oasele de carne. 6Sunt ca o bufniță din deșert. Am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături. 7Stau treaz – ca o pasăre singură pe acoperiș. 8În fiecare zi, dușmanii mei mă ridiculizează. Cei care râd de mine, mă blestemă. 9Am ajuns să mănânc cenușă în loc de pâine; și îmi amestec băutura cu lacrimi! 10Aceste lucruri se întâmplă din cauza mâniei Tale și a dezastrului pe care mi l-ai făcut; pentru că Tu m-ai ridicat și (apoi) m-ai aruncat. 11Zilele mele sunt ca umbra înserării; și mă usuc ca iarba. 12Dar Tu, Doamne, tronezi pentru totdeauna. Amintirea Ta durează din generație în generație. 13Tu Te vei ridica și vei avea milă de Sion, pentru că e timpul să îți manifești bunătatea față de el. Tocmai a venit vremea pentru acest lucru! 14Slujitorii Tăi au respect pentru pietrele Sionului și le este milă de pământul lui. 15Celelalte popoare se vor teme de numele lui Iahve; și toți regii pământului vor elogia gloria Lui – 16când Iahve va construi Sionul și Se va revela în gloria Sa. 17El va răspunde rugăciunilor celor săraci și nu le va desconsidera. 18Să se scrie despre aceste lucruri pentru viitoarea generație, pentru ca poporul care se va naște, să Îl laude pe Iahve! 19El ține totul sub control din înălțimea sfințeniei Sale. Iahve privește din cer pe pământ, 20ca să ia în considerare oftările prizonierilor și să îi elibereze pe cei care au fost condamnați la moarte. 21Numele lui Iahve va fi proclamat din Sion; și lauda Lui se va propaga din Ierusalim – 22atunci când se vor strânge popoarele și regatele ca să Îi slujească lui Iahve. 23El mi-a redus forța pe drum(ul vieții) și mi-a scurtat zilele. 24Astfel, eu am zis: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele! Mă adresez Ție, Cel ai cărui ani țin continuu din generație în generație. 25Tu ai înființat la început pământul; iar cerul este lucrarea făcută de mâinile Tale. 26Ele vor dispărea; dar Tu rămâi. Toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe o vestimentație; și vor trece. 27Dar Tu rămâi Același; și anii Tăi nu se vor termina!” 28Fiii slujitorilor Tăi vor locui țara; și urmașii lor vor rămâne înaintea Ta.
Selectat acum:
Psalmii 102: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion