Geneza 24
24
1Avraam îmbătrânise și era avansat în vârstă; iar Iahve îl binecuvântase în toate lucrurile. 2Atunci el a vorbit celui mai bătrân sclav care administra tot ce avea familia lui, zicându-i: „Pune-ți mâna sub șoldul meu! 3Acum îți cer să îmi juri pe Iahve care este Dumnezeul cerului și al pământului, că nu vei lua ca soție pentru fiul meu pe niciuna dintre fiicele canaaniților în mijlocul cărora locuim; 4ci că te vei duce în țara de unde provin eu, la rudele mele și că de acolo vei lua o soție pentru acest fiu numit Isaac!” 5Sclavul a răspuns: „Poate femeia nu va accepta să vină cu mine în această «țară». Atunci va trebui să îl duc pe fiul tău în zona din care ai venit?” 6Avraam i-a răspuns: „În niciun caz să nu îl duci pe fiul meu acolo! 7Iahve, Cel care este Dumnezeul cerului, m-a scos din familia tatălui meu și din locul natal. El mi-a vorbit și a jurat, spunând: «Voi da această țară urmașului tău!». Te asigur că acest Dumnezeu îl va trimite pe Îngerul Lui înaintea ta; și astfel tu vei avea posibilitatea să iei de acolo o soție pentru fiul meu. 8Totuși, dacă femeia nu va accepta să vină aici împreună cu tine, nu vei mai avea obligația să îți respecți jurământul făcut mie; dar în niciun caz să nu îl duci pe fiul meu acolo!” 9Sclavul și-a pus mâna sub șoldul stăpânului lui care se numea Avraam. Apoi i-a jurat că îi va respecta dorința. 10El plecat imediat la Aram-Naharaim, mergând în direcția orașului lui Nahor împreună cu zece dintre cămilele stăpânului lui care cărau tot felul de daruri speciale. 11A lăsat cămilele să se așeze lângă un izvor în afara orașului. Se înserase; și era timpul când femeile veneau să scoată apă. 12Atunci sclavul (lui Avraam) s-a rugat astfel: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog să ai milă de el, asigurându-mi succesul (acestei călătorii). 13Acum stau lângă acest izvor tocmai când fiicele oamenilor din oraș vor veni să scoată apă. 14Să faci Tu ca fata căreia îi voi spune: «Te rog, dă-mi să beau din vasul tău!» și care îmi va răspunde: «Poftim: bea! Și îți voi adăpa și cămilele», să fie aceea pe care ai ales-o pentru slujitorul Tău numit Isaac. Aceasta va fi pentru mine dovada că îți pasă de stăpânul meu (Avraam).” 15Înainte să termine această rugăciune, deja venise Rebeca purtând vasul pe umăr. Ea era fiica lui Betuel – fiul Milcăi – soția lui Nahor, frate cu Avraam. 16Fata era foarte frumoasă. Ea era fecioară și niciun bărbat nu o cunoscuse intim. Ea a coborât spre locul de unde izvora apa, și-a umplut vasul și apoi s-a întors (spre casă). 17Sclavul a alergat spre ea; și a întâmpinat-o zicând: „Te rog, dă-mi puțină apă din vasul tău!” 18Ea a răspuns: „Poftim, bea, domnule!” Și apoi a coborât repede vasul pe mână, lăsându-l să bea. 19După ce a băut el, ea i-a spus: „Voi scoate apă și pentru cămilele tale, până se vor sătura toate.” 20A golit repede vasul în adăpătoare, a alergat din nou la izvor, a scos și a adus apă – până s-au adăpat toate cămilele lui. 21Bărbatul o privea fără să spună nimic, urmărind să verifice dacă Iahve confirma astfel atingerea scopului călătoriei lui. 22După ce au băut cămilele până s-au săturat, bărbatul i-a oferit fetei un inel de aur care cântărea o jumătate de șechel și două brățări de aur care aveau greutatea de zece șecheli. 23Apoi a întrebat-o: „A cui fiică ești? Te rog să îmi spui dacă este loc de găzduit pentru noi în locuința tatălui tău, ca să rămânem acolo în timpul nopții.” 24Ea a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel. El a fost născut de Milca, al cărui soț s-a numit Nahor.” 25Ea a continuat, zicând: „Avem paie (pentru animale) și hrană din abundență (pentru oameni). Există și loc în care să rămâneți cât timp este noapte!” 26Atunci bărbatul s-a aplecat și s-a închinat lui Iahve. 27Apoi a zis: „Să fie binecuvântat Iahve care este Dumnezeul stăpânului meu numit Avraam! El este Cel care nu a încetat să manifeste milă și să Își respecte promisiunea față de stăpânul meu. Iar în ce mă privește, constat că Iahve m-a condus pe drum până am ajuns la locuința rudelor stăpânului meu!” 28Fata a alergat (acasă) și a relatat celor din familia mamei ei despre ce se întâmplase. 29Rebeca avea un frate care se numea Laban. Acesta s-a dus alergând la acel bărbat, (care stătea tot) la izvor. 30El a avut această reacție imediat după ce a văzut inelul și brățările de la mâinile surorii lui care (le) spunea: „Așa mi-a vorbit acel bărbat: […].” S-a dus la el și l-a găsit stând lângă cămile în apropierea izvorului. 31Atunci i-a zis: „Vino, binecuvântatul lui Iahve! De ce stai afară? Eu deja am pregătit locuința (pentru tine) și un loc pentru cămile!” 32Bărbatul a intrat în casă și a descărcat lucrurile de pe cămile. Laban le-a dat cămilelor paie și nutreț. Apoi el a oferit apă ca să își spele picioarele – atât lui, cât și bărbaților care erau împreună cu el. 33Le-a dat să mănânce; dar sclavul (lui Avraam) a zis: „Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus!” Laban i-a zis: „Să auzim ce dorești să (ne) spui!” 34Atunci el a zis: „Eu sunt sclavul lui Avraam. 35Iahve l-a binecuvântat mult pe stăpânul meu; și astfel a ajuns un om bogat. El i-a dat oi și vite, aur și argint, sclavi și sclave, cămile și măgari. 36Sara, soția stăpânului meu, i-a născut un fiu la bătrânețe; și el i-a dat acestui fiu (ca moștenire) tot ce are în proprietatea lui. 37Stăpânul meu m-a pus să jur, zicându-mi: «Să nu iei ca soție pentru fiul meu pe niciuna dintre fiicele canaaniților în a căror țară locuiesc; 38ci să te duci la familia lărgită a tatălui meu și de acolo să iei o (fată ca) soție pentru el!» 39Eu i-am răspuns stăpânului meu: «Este posibil ca femeia să nu accepte să mă urmeze.» 40Dar el mi-a spus: «Iahve, sub privirea Căruia am umblat (până acum), Își va trimite Îngerul cu tine și va face să ai o călătorie reușită. Și astfel vei putea să iei o soție pentru fiul meu din tribul care s-a dezvoltat în familia tatălui meu. 41Dar dacă vei merge la familia lărgită a tatălui meu și ei nu ți-o vor da, nu vei mai fi obligat să îți respecți jurământul pe care mi l-ai făcut.» 42Când am ajuns astăzi la izvor, m-am rugat: «Doamne, Dumnezeul stăpânului meu numit Avraam, doresc să verific dacă îmi oferi ajutorul Tău în călătoria pe care am făcut-o. 43Voi sta aici lângă acest izvor de apă. Vreau să faci Tu ca fata care va veni să scoată apă și căreia îi voi spune: ‘Te rog, dă-mi să beau puțină apă din vasul tău’, 44să îmi răspundă: ‘Poftim: bea! Și voi scoate apă chiar și pentru cămilele tale!’. Atunci voi ști că ea este soția pe care Iahve a ales-o pentru fiul stăpânului meu.» 45Înainte de terminarea acestei rugăciuni pe care o făceam în inima mea, a venit Rebeca ținând vasul ei pe umăr. Ea s-a dus la izvor și a scos apă. Eu i-am zis: «Te rog, dă-mi să beau!» 46Ea a coborât repede vasul de pe umăr și mi-a răspuns: «Poftim: bea! Și îți voi adăpa și cămilele!» Eu am băut; iar ea (ne-)a adăpat cămilele. 47Apoi am întrebat-o: «A cui fiică ești?» Ea mi-a răspuns: «Sunt fiica lui Betuel pe care Milca l-a născut lui Nahor.» Eu i-am pus inelul în nas și brățările pe mâini. 48Apoi m-am aplecat și m-am închinat lui Iahve, binecuvântându-L pe Cel care este Dumnezeul stăpânului meu numit Avraam. El m-a condus ca să îmi ating scopul (călătoriei); și astfel am ocazia să o iau ca soție pe nepoata fratelui stăpânului meu, pentru fiul lui. 49Acum, dacă acceptați să fiți amabili și consecvenți față de stăpânul meu, spuneți-mi! Dacă nu, vorbiți și comunicați-mi decizia voastră; ca să mă pot reorienta spre dreapta sau spre stânga.” 50Atunci Laban și Betuel au răspuns: „Acest lucru vine de la Iahve; iar noi nu ne permitem să zicem nici că este bine, nici că ar fi rău. 51Dar Rebeca este în fața ta! Ia-o și du-te cu ea, ca să fie soția fiului stăpânului tău, așa cum a spus Iahve!” 52Când a auzit aceste cuvinte, sclavul lui Avraam s-a aplecat până la pământ (închinându-se) înaintea lui Iahve. 53Apoi a scos bijuterii de argint și de aur pe care le-a dat Rebecăi. I-a mai oferit și îmbrăcăminte. El a dat daruri atât fratelui acesteia, cât și mamei ei. 54A mâncat și a băut împreună cu bărbații care erau cu el. Apoi au rămas acolo în acea noapte. Când s-au trezit dimineața, el le-a spus celor din casă: „Permiteți-mi să mă întorc la stăpânul meu.” 55Fratele și mama fetei i-au răspuns: „Fata să mai rămână cu noi măcar vreo zece zile; apoi va putea pleca și ea.” 56Dar el le-a zis: „Nu mă opriți tocmai acum când este evident că Iahve m-a ajutat să am o călătorie reușită; lăsați-mă să plec, ca să mă întorc la stăpânul meu!” 57Atunci ei au zis: „Să chemăm fata și să o întrebăm.” 58Au chemat-o pe Rebeca și au întrebat-o: „Vrei să mergi cu acest bărbat?” Ea a răspuns: „Da!”. 59Astfel ei au lăsat-o să plece pe sora lor numită Rebeca. Împreună cu ea a mers femeia care urma să o ajute la îngrijirea și creșterea copiilor ei. Au plecat conduși de sclavul lui Avraam împreună cu oamenii lui. 60Cei rămași acolo au binecuvântat-o zicându-i: „Tu care ești sora noastră, să devii o mamă din care să se dezvolte un popor format din mii de mii; și descendenții tăi să guverneze orașele dușmanilor lor!” 61Apoi Rebeca și servitoarele ei s-au sculat, au încălecat pe cămile și au plecat după acel bărbat. Așa a plecat sclavul (lui Avraam) împreună cu Rebeca. 62Isaac se întorsese de la Beer Lahai-Roi, pentru că își stabilise locuința în Neghev. 63El a ieșit într-o seară pe câmp ca să mediteze. Atunci, privind spre orizont, a văzut (în depărtare) venind niște cămile. 64Rebeca a privit și ea înainte; iar când l-a văzut pe Isaac, s-a dat jos de pe cămilă. 65Apoi l-a întrebat pe sclav: „Cine este acel bărbat care vine pe câmp să ne întâmpine?” Sclavul a răspuns: „Este stăpânul meu!” Ea și-a luat vălul și și-a acoperit fața. 66Sclavul i-a relatat lui Isaac tot ce făcuse (în timpul călătoriei). 67Apoi Isaac a dus-o pe Rebeca în cortul mamei lui numită Sara; și (din acel moment) ea i-a fost soție, iar el a iubit-o. Așa a fost consolat Isaac după moartea mamei lui.
Selectat acum:
Geneza 24: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion