Galateni 3:8-17

Anticipând faptul că Dumnezeu urma să considere corecte (și acceptabile) prin credința lor (și) pe celelalte națiuni ale lumii, Scriptura prezintă această Veste Bună pe care El a oferit-o lui Avraam: „Toate națiunile lumii vor fi binecuvântate prin tine!” Astfel, cei care trăiesc bazați pe credință, sunt binecuvântați împreună cu Avraam care a crezut. Toți cei care se bazează pe fapte reprezentând respectarea cerințelor legii (mozaice), sunt sub incidența blestemului. Și se întâmplă așa, pentru că este scris: „Oricine nu manifestă ascultare față de toate prevederile legii (mozaice), este blestemat”. Acum, având în vedere faptul că „cel corect va trăi prin credință”, este evident că respectând cerințele legii (mozaice), nimeni nu este considerat corect (și acceptabil) în raportul lui cu Dumnezeu. De fapt, legea (mozaică) nu conține principiul credinței; ci ea spune că „acela care face aceste lucruri, va trăi prin ele.” În Scriptură (mai) este scris: „Oricine va fi spânzurat pe lemn, este un om blestemat.” Cristos ne-a răscumpărat de sub incidența blestemului legii (mozaice), acceptând ca în locul nostru să fie El sub efectul blestemului. A făcut acest lucru pentru ca de binecuvântarea oferită lui Avraam să beneficieze națiunile prin El; și astfel, prin credință, noi să primim Spiritul promis. Fraților, vă ofer acum o ilustrație luată din viața noastră cotidiană: nimeni nu poate anula un testament și nici nu îi poate adăuga ceva după ce el a fost autentificat. Acum, noi știm că promisiunile au fost făcute lui Avraam și „seminței” lui. În acest „testament” nu se vorbește despre descendenți – ca și cum s-ar fi referit la mai mulți urmași – ci despre un singur descendent. Iar acest Descendent este Cristos! Vreau să spun că legea (mozaică) promulgată cu patru sute treizeci de ani mai târziu față de apariția acestui testament făcut de Dumnezeu, nu îi poate desființa valabilitatea. În consecință, a fost imposibil să îi anuleze promisiunea.