Leviticul 4:1-12

DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând: „Vorbește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile DOMNULUI, care nu trebuie încălcate, și încalcă una dintre ele, dacă cel ce păcătuiește este preotul care a primit ungerea, aducând astfel vină asupra poporului, va trebui să-I aducă DOMNULUI, pentru păcatul comis, un taur fără cusur din cireada sa, ca jertfă pentru păcat. Să aducă taurul la intrarea în Cortul Întâlnirii, înaintea DOMNULUI, să-și pună mâna pe capul taurului, și taurul să fie înjunghiat acolo, înaintea DOMNULUI. Preotul care a primit ungerea să ia din sângele taurului, să-l aducă în Cortul Întâlnirii, să-și pună degetul în sânge și să-l stropească de șapte ori înaintea DOMNULUI, înaintea draperiei despărțitoare a Lăcașului. Preotul să ungă cu sânge coarnele altarului tămâierii, care este în Cortul Întâlnirii, înaintea DOMNULUI, iar restul sângelui taurului să-l verse la baza altarului arderilor-de-tot, care este la intrarea în Cortul Întâlnirii. Apoi să ia toată grăsimea taurului adus ca jertfă pentru păcat – și anume grăsimea de pe măruntaie și grăsimea din jurul măruntaielor – cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei și de pe coapse, precum și membrana ficatului, care trebuie desprinsă odată cu rinichii. Preotul să ia aceste părți, așa cum sunt luate de la animalul adus ca jertfă de pace, și să le ardă pe altarul arderilor-de-tot. Dar pielea taurului, toată carnea lui, capul, picioarele, măruntaiele și balega, adică ce a rămas din taur, să le ducă într-un loc curat în afara taberei, acolo unde se aruncă cenușa de la grăsime, și să le ardă într-un foc făcut din lemne. Trebuie să fie arse acolo unde se aruncă cenușă.