YouVersion Logo
Search Icon

San Lucas 22

22
Tun xtídzaʼgaquiëʼ ilútiëʼ Jesús
(Mt. 26:1-5, 14-16; Mr. 14:1-2, 10-11; Jn. 11:45-53)
1Cateʼ chizóa idxín laní cateʼ tahuëʼ yöta xtila cabí nazíʼi cúa zi que, nazíʼi le Pascua laní naʼ, 2buluʼdubëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ len bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ. Taʼzóa taʼböʼë ilútiëʼ Jesús, pero bitiʼ gulaʼzéquiʼnëʼ tuʼ tádxinëʼ bi ilún bönachi.
3Níʼirö Satanás tuʼ xihuiʼ yöjtsaga Judas. Judas lëʼ caʼ Iscariote, en nababëʼ idxínnutëʼ gubáz nasö́l-lëʼë Cristo. 4Guyijëʼ Judas naʼ, yöjë́ʼlenëʼ didzaʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ que yudoʼ, nacxi gunëʼ para udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ. 5Buluʼdzéjanëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, en gulaʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ uluʼnödzjëʼ queëʼ dumí. 6Raza ládxëʼë Judas lë ni, ateʼ rizóa riböʼë udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bagáchiʼsö.
Le ráguruʼ le rusáʼ ládxiʼruʼ ca gútiëʼ Xanruʼ
(Mt. 26:17-29; Mr. 14:12-25; Jn. 13:21-30; 1Co. 11:23-26)
7Bidxín dza naʼ tahuëʼ yöta xtila cabí nazíʼi cúa zi que, cateʼ ral-laʼ ilútiëʼ-baʼ böʼcuʼ zxilaʼ le tahuëʼ dzöʼ Laní Pascua. 8Jesús gusö́l-lëʼë Pedro, en Juan, rnnëʼ:
—Guliʼtséaj, guliʼtsöjpáʼa queë́ruʼ le gáguruʼ dzöʼ Laní Pascua.
9Tëʼ Lëʼ:
—¿Gazxi rë́ʼënuʼ tsöjpáʼatuʼ queë́ruʼ?
10Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Buliʼyútsöcaʼ, cateʼ tsúʼuliʼ lu yödzö ni, irúajëʼ tu bönniʼ dutságuiëʼ libíʼiliʼ, söjnuʼë tu röʼö nisa. Guliʼtséajlenëʼ ga idxíntëliʼ yuʼu ga tsáziëʼ. 11Guliʼguíëʼ xan yuʼu naʼ: “Bönniʼ Usedi rëʼ liʼ: ¿Gazxi zoa yuʼu laní ga gágulenaʼ yuguʼ bönniʼ usëda quiaʼ dzöʼ Laní Pascua?” 12Níʼirö uluíʼinëʼ libíʼiliʼ tu yuʼu zxön xitsáʼ ga niʼ chinabáʼa. Buliʼpáʼa niʼ le gáguruʼ.
13Níʼirö yöjáquiëʼ, en yöjxácaʼgaquiëʼ ca naʼ chigudxëʼ Jesús légaquiëʼ, ateʼ buluʼpë́ʼë niʼ le ilahuëʼ dzöʼ Laní Pascua.
14Cateʼ bidxín dzöʼ naʼ, guröʼë Jesús ga ilahuëʼ, ateʼ bönniʼ gubáz queëʼ naʼ gulaʼbö́ʼlenëʼ Lëʼ tsözxö́n. 15Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Gúcadaʼ ládxaʼa gágulenaʼ libíʼiliʼ tsözxö́n xtsöʼ ni zíʼatëlö cateʼ siʼ quiʼi sacaʼa, en gátiaʼ. 16Reaʼ libíʼiliʼ: Bítiʼrö gahuaʼ lë ni cateʼ idxinrö dza gaca le ruluíʼisö xtsöʼ ni ga niʼ rinná bëʼë Dios.
17Gudélëʼë Jesús tu zxígaʼdoʼ, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö rëʼ légaquiëʼ:
—Guliʼsíʼ lë ni, en guliʼguíʼaj latiʼ huéaj, 18tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Bítiʼrö guíʼjaʼ xisi uva cateʼ idxinrö le rinná bëʼë Dios.
19Níʼirö gudélëʼë yöta xtila, en gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Gudödi niʼ buzxuzxjëʼ le, en bëʼë que queë́gaquiëʼ, rnnëʼ:
—Lë ni naca idútë le nacaʼ le rudödaʼ uláz queë́liʼ. Guliʼgún caní para usáʼ ládxiʼliʼ nedaʼ.
20Cateʼ budxi gulahuëʼ, lëscaʼ caní bëʼë didzaʼ que zxígaʼdoʼ naʼ, rnnëʼ:
—Zxígaʼdoʼ ni ruluíʼi ca naca didzaʼ cubi rucáʼana tsahuiʼ, ateʼ rön quiaʼ run tsutsu le, rön naʼ ilalaj niʼa queë́liʼ.
21’Naʼa, bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ lu náʼagaca bönachi röʼë rágulenëʼ nedaʼ tsözxö́n. 22Le nácatë huayijaʼ ga ilútiëʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, en gaca quiaʼ ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca ral-laʼ gaca quiaʼ, pero bicaʼ bayechiʼ bönniʼ naʼ udödëʼ nedaʼ.
23Níʼirö gulaʼsí lógaquiëʼ taʼnábinëʼ Lëʼ tu tuëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Núzxilötuʼ nu gun caní?
Tuíʼi xtídzaʼgaquiëʼ núzxilögaquiëʼ gáquiëʼ lo
24Níʼirö guluʼë didzaʼ laʼ légacasëʼ núzxilögaquiëʼ idéliʼnëʼ lataj lo. 25Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Yuguʼ bönniʼ unná bëʼ tuʼgunëʼ dxin yöl-laʼ unná bëʼ quégaquiëʼ, taʼnná béʼenëʼ bönachi, ateʼ nupa ni dë lu náʼagaca yöl-laʼ unná bëʼ, lë́gaquiëʼ bönniʼ tácalen. 26Libíʼiliʼ bitiʼ ral-laʼ gunliʼ caní, pero nu naca lo ládjaliʼ ral-laʼ gaca ca nu naca cuídiʼtërö, ateʼ nu rinná bëʼ ral-laʼ gaca ca nu run dxin quéguequi luzë́ʼe. 27¿Núzxilö naʼ nácarö lo, nu naʼ röʼö ragu, o nu rupáʼ laʼ huagu? ¿Naruʼ calëga nu naʼ röʼö ragu nácarö lo? Nedaʼ zóalenaʼ libíʼiliʼ ca nu rupáʼ laʼ huagu.
28’Libíʼiliʼ ni guzóalenliʼ nedaʼ cateʼ niʼ bi guca quiaʼ, yuguʼ le gulaʼzíʼ bëʼ nedaʼ. 29Que lë ni naʼ udödaʼ lu náʼaliʼ tu ga inná bë́ʼëliʼ, ca naʼ benëʼ Xuzaʼ, budödëʼ lu naʼa ga inná bëʼa nedaʼ. 30Caní gunaʼ para gaca cö́ʼöliʼ, en guíʼaj gágulenliʼ nedaʼ ga niʼ inná bëʼa, ateʼ cö́ʼöliʼ xilataj cázaliʼ ga uchiʼa usöröliʼ idxinnu cöʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel.
Rnnëʼ Jesús innë́ʼ Pedro bitiʼ núnbëʼë Lëʼ
(Mt. 26:31-35; Mr. 14:27-31; Jn. 13:36-38)
31Gunnë́ʼ caʼ caní Xanruʼ:
—Simón, Simón. Buyútsöcaʼ. Chigunaba Satanás tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ, para urixi udödi libíʼiliʼ ca nu rurixi rudödi zxoaʼ xtila, 32pero chibulidzaʼ-nëʼ Dios, en gunábidaʼ Lëʼ gácalenëʼ liʼ, para cabí údxi udú yöl-laʼ réajlëʼ quiuʼ nedaʼ. Naʼa, cateʼ huöácuʼ quiaʼ, butipa ládxiʼgaquiëʼ böchiʼ luzóʼo.
33Pedro rëʼ Lëʼ:
—Xan, chizóaʼ sáʼlenaʼ Liʼ, calë́gasö tsejaʼ lidxi guíë, pero lëscaʼ gátilenaʼ Liʼ.
34Jesús rëʼ lëʼ:
—Pedro, reaʼ liʼ: Zíʼalö cö́dxibaʼ böra naʼa, chigudáʼbaguʼu tsonna luzuí, innóʼ cabí núnbëʼu nedaʼ.
Le benëʼ Jesús cateʼ chizóa ilútiëʼ Lëʼ
35Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Catiʼ gusö́l-laʼa libíʼiliʼ cabí nuáʼaliʼ yöxaj yöta, en calëga buzudi dumí, en calëga chopa cöʼ xiráchuliʼ, ¿naruʼ bi biyadzaj queë́liʼ?
Légaquiëʼ taʼnnë́ʼ:
—Bitiʼ bi.
36Níʼirö rëʼ légaquiëʼ:
—Naʼa, nu dë yöxaj yöta que ral-laʼ guáʼ le, ateʼ lëscaʼ caní ral-laʼ gun nu dë que buzudi dumí, ateʼ nu bitiʼ dë que guíë tuchiʼ ral-laʼ gutiʼ lariʼ rixóa yeni, en siʼ tu guíë tuchiʼ. 37Reaʼ libíʼiliʼ: Run bayudxi gaca quiaʼ lë naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, rnna: “Gulunëʼ queëʼ ca tunëʼ quégaca nupa tuaʼ döʼ”, ateʼ ilaca yúguʼtë le nazúajgaca lu guichi ca ral-laʼ gaca quiaʼ.
38Níʼirö légaquiëʼ taʼnnë́ʼ:
—Xan, ni dë chopa guíë tuchiʼ.
Lëʼ rëʼ légaquiëʼ:
—Chinaca.
Jesús rulidzëʼ Dios laʼ yëla Getsemaní
(Mt. 26:36-46; Mr. 14:32-42)
39Níʼirö birúajëʼ Jesús, en ca run cazëʼ saʼyéajëʼ lu Guíʼa Yaga Olivo, ateʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ söjácalenëʼ Lëʼ. 40Cateʼ bilaʼdxinëʼ niʼ, Jesús rëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Buliʼlídzëʼ Dios, inábiliʼ-nëʼ cabí gataʼ lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ.
41Níʼirö Jesús guzë́ʼë ga naʼ nacuʼë, en gudödëʼ iaʼlatiʼ tsca ga ridxín tu guiö́j rirúʼuniruʼ, ateʼ niʼ buzóa zxibëʼ, en rulidzëʼ Dios. 42Rnnëʼ:
—Xúz, channö rë́ʼënuʼ, bucuása ga zoaʼ lë naʼ ral-laʼ quíʼi sacaʼa, pero calëga ca rë́ʼëndaʼ nedaʼ, pero ca rë́ʼënuʼ Liʼ gunuʼ.
43Níʼirö buluíʼi lahuëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios, zëʼë yehuaʼ yubá, ateʼ butipëʼ ládxëʼë Jesús. 44Lu yöl-laʼ risëbi ladxiʼ queëʼ, idú ládxëʼë Jesús bulidzëʼ Dios, ateʼ nisa yösa queëʼ guca ca rön rabaʼ luyú.
45Cateʼ budxi bulidzëʼ Dios, guyasëʼ, en bö́ajëʼ ga naʼ nacuʼë bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ duxáquiëʼ légaquiëʼ tásiëʼ tuʼ tuʼhuíʼinigaquiëʼ. 46Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—¿Rásitsaliʼ? ¡Guliʼchasa, en buliʼlidzëʼ Dios! Inábiliʼ-nëʼ cabí gataʼ lataj siʼ bëʼ tuʼ xihuiʼ libíʼiliʼ.
Taʼzönëʼ Jesús
(Mt. 26:47-56; Mr. 14:43-50; Jn. 18:2-11)
47Tsanni niʼ ruʼë didzaʼ Jesús, laʼ bilaʼdxintëʼ bönniʼ zián niʼ, ateʼ Judas, bönniʼ naʼ nababëʼ idxínnuëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús dzáguiëʼ légaquiëʼ, ateʼ nanö́ruëʼ lógaquiëʼ bönniʼ zián naʼ. Gubíguiʼë ga zoëʼ Jesús para utsaga lahuëʼ Lëʼ. 48Níʼirö Jesús rëʼ lëʼ:
—Judas, ¿naruʼ rudö́ditsoʼ caní nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, rutsaga loʼ nedaʼ?
49Cateʼ yuguʼ bönniʼ naʼ nacuáʼlenëʼ Jesús bilaʼléʼenëʼ ca naʼ raca queëʼ Lëʼ, tëʼ Lëʼ:
—Xan, ¿naruʼ güíʼituʼ légaquiëʼ guíë tuchiʼ?
50Tuëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús benëʼ huëʼ guídi náguiëʼ bönniʼ huen dxin queëʼ bixúz lo. Burixëʼ guídi náguiëʼ ibëla. 51Jesús rnnëʼ:
—Chinaca naʼa. Tscaʼ gaz.
Gudanëʼ Jesús guídi náguiëʼ bönniʼ huen dxin naʼ, en bunëʼ le. 52Níʼirö rëʼ yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ dë lu náʼagaquiëʼ que yudoʼ, en bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ, bönniʼ naʼ bitiʼ taʼléʼenëʼ Lëʼ dxiʼa, rnnëʼ:
—¿Narúajtsaliʼ nuáʼaliʼ guíë tuchiʼ, en yaga para sönliʼ nedaʼ ca runliʼ rizönliʼ-nëʼ gubán? 53Yuguʼ dza guzóalen cazaʼ libíʼiliʼ chila yudoʼ, ateʼ bitiʼ bi benliʼ quiaʼ, pero naʼa chibidxín dza queë́liʼ, le naca dza dë lu nëʼe nu naʼ zoa lataj chul-la.
Rnnëʼ Pedro: “Bitiʼ núnbëʼa-nëʼ Jesús”
(Mt. 26:37-58, 69-75; Mr. 14:53-54, 66-72; Jn. 18:12-18, 25-37)
54Níʼirö gulaʼzönëʼ Jesús, en gulaʼchë́ʼë Lëʼ ga naʼ buluʼsudxinëʼ Lëʼ lidxëʼ bixúz lo. Pedro yöjnahuëʼ Jesús ziʼtuʼ zíʼtuʼsö. 55Cateʼ niʼa nëʼë bixúz lo chigulaʼbéquiëʼ guíʼ löʼa lidxëʼ bixúz lo naʼ, gulaʼböʼë idú gásibiʼilö raʼ guíʼ naʼ, ateʼ Pedro gurö́ʼlenëʼ légaquiëʼ tsözxö́n. 56Cateʼ tubiʼ biʼi nigula huen dxin biléʼebiʼ-nëʼ Pedro, niʼ rö́ʼösëʼ raʼ guíʼ, buyubiʼ lëʼ, en rnnabiʼ:
—Bönniʼ ni dëʼë caʼ Jesús.
57Gudáʼbaguiëʼ Pedro, rnnëʼ:
—Nigúla, bitiʼ caʼ núnbëʼa-nëʼ bönniʼ naʼ.
58Iaʼlatiʼ gudzé iaʼtúëʼ bönniʼ biléʼenëʼ Pedro, ateʼ rnnëʼ:
—Liʼ doʼo caʼ légaquiëʼ.
Pedro gunnë́ʼ:
—Bönniʼ, calëga nedaʼ.
59Iaʼlátiʼsö gudzé, gunnë́ʼ iaʼtúëʼ bönniʼ:
—Le nácatë bönniʼ ni dëʼë Jesús, tuʼ náquiëʼ bönniʼ Galilea.
60Níʼirö Pedro gunnë́ʼ:
—Bönniʼ, bitiʼ nözdaʼ bizxi naʼ ruʼu didzaʼ que.
Tsanni niʼ ruʼë didzaʼ ni, laʼ gurö́dxitëbaʼ böra. 61Níʼirö buécjëʼ Xanruʼ, en ruyúëʼ Pedro, ateʼ yöjnenëʼ Pedro xtídzëʼë Xanruʼ, ca naʼ gudxëʼ lëʼ: “Zíʼalö cö́dxibaʼ böra naʼa, liʼ chigudáʼbaguʼu tsonna luzuí, innóʼ bitiʼ núnbëʼu nedaʼ.” 62Burúajëʼ Pedro níʼilö, ateʼ rön caz gurödxëʼ.
Tuʼtitjëʼ Jesús
(Mt. 26:67-68; Mr. 14:65)
63Yuguʼ bönniʼ naʼ nazö́ngaquiëʼ Jesús buluʼtitjëʼ Lëʼ, ateʼ gulaʼguínëʼ Lëʼ. 64Níʼirö buluʼsayjëʼ lahuëʼ Jesús, ateʼ gulaʼgápëʼë lahuëʼ, en gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¡Gunnë́yaʼatsöcaʼ! ¿Nuzxi naʼ gudapaʼ Liʼ?
65Ziánrö caʼ gulaʼnnë́ʼ queëʼ le guluʼë döʼ queëʼ.
Ridxinëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ
(Mt. 26:59-66; Mr. 14:55-64; Jn. 18:19-24)
66Cateʼ chizáʼ reníʼ dza naʼ, buluʼdubëʼ bönniʼ gula tuʼzéajniʼinëʼ bönachi judío len yuguʼ bixúz unná bëʼ, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, ateʼ gulaʼchë́ʼë Jesús lógaquiëʼ bönniʼ yudoʼ tuʼchiʼa tuʼsörö́ëʼ, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, 67taʼnnë́ʼ:
—Gudíxjöiʼi netuʼ. ¿Naruʼ nactsoʼ Liʼ Cristo?
Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—Channö guíaʼ libíʼiliʼ nacaʼ Cristo, bitiʼ tséajlëʼëliʼ nedaʼ, 68en channö inábidaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ, bitiʼ ubíʼiliʼ didzaʼ, en bitiʼ usanliʼ nedaʼ. 69Naʼa isí lo, nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, cöʼa cuita lëʼë ibëla Dios, nápatërëʼ yöl-laʼ unná bëʼ.
70Gulaʼnábinëʼ Lëʼ yúguʼtëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Naruʼ nactsoʼ Liʼ Zxíʼinëʼ Dios?
Lëʼ gudxëʼ légaquiëʼ:
—Le nácasö rnnaliʼ.
71Níʼirö taʼnnë́ʼ:
—¿Núzxirö naquíniruʼ nu gun ba nalí queëʼ? Laʼ rë́ʼusö chibiyö́niruʼ didzaʼ ruʼë.

Currently Selected:

San Lucas 22: zar

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy