Psalmul 119:41-80 - Compare All Versions

Împărtășește

Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduința Ta! Și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește, căci mă încred în Cuvântul Tău. Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului, căci nădăjduiesc în judecățile Tale! Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna și pe vecie. Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. Voi vorbi despre învățăturile Tale înaintea împăraților și nu-mi va roși obrazul. Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc. Îmi întind mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, și vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale. Adu-Ți aminte de făgăduința dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea! Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: că făgăduința Ta îmi dă iarăși viață. Niște îngâmfați mi-aruncă batjocuri, totuși eu nu mă abat de la Legea Ta. Mă gândesc la judecățile Tale de odinioară, Doamne, și mă mângâi. M-apucă o mânie aprinsă la vederea celor răi, care părăsesc Legea Ta. Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele în casa pribegiei mele. Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, și păzesc Legea Ta. Așa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduința Ta! Mă gândesc la căile mele și îmi îndrept picioarele spre învățăturile Tale. Mă grăbesc și nu preget să păzesc poruncile Tale. Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. Mă scol la miezul nopții să Te laud pentru judecățile Tale cele drepte. Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine și cu cei ce păzesc poruncile Tale. Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învață-mă orânduirile Tale! Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduința Ta. Învață-mă să am înțelegere și pricepere, căci cred în poruncile Tale! Până ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvântul Tău. Tu ești bun și binefăcător: învață-mă orânduirile Tale! Niște îngâmfați urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. Inima lor este nesimțitoare ca grăsimea, dar eu mă desfătez în Legea Ta. Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăț orânduirile Tale. Mai mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale decât o mie de lucruri de aur și de argint. Mâinile Tale m-au făcut și m-au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăț poruncile Tale! Cei ce se tem de Tine mă văd și se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduințele Tale. Știu, Doamne, că judecățile Tale sunt drepte: din credincioșie m-ai smerit. Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâiere, cum ai făgăduit robului Tău! Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea. Să fie înfruntați îngâmfații care mă asupresc fără temei, căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale! Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc învățăturile Tale! Inima să-mi fie neîmpărțită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de rușine!

Să vină la mine îndurarea Ta, DOAMNE, mântuirea Ta, potrivit promisiunii Tale! Atunci îi voi răspunde celui ce mă batjocorește, căci mă încred în Cuvântul Tău. Nu mă lăsa fără Cuvântul cel adevărat în gura mea, căci îmi pun speranța în judecățile Tale! Voi păzi Legea Ta întotdeauna și pentru veci de veci! Voi umbla în libertate, căci caut hotărârile Tale. Voi vorbi despre învățăturile Tale înaintea regilor și nu mă voi rușina. Îmi voi găsi plăcerea în poruncile Tale, pe care le iubesc. Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, și cuget la hotărârile Tale. Amintește-Ți de Cuvântul spus slujitorului Tău, în care m-ai făcut să sper! Aceasta îmi este mângâierea în suferința mea, că promisiunea Ta mă înviorează. Mult mă mai batjocoresc cei aroganți, dar eu nu mă abat de la Legea Ta. Îmi amintesc de judecățile Tale din vechime, DOAMNE, și sunt mângâiat. Sunt cuprins de furie la vederea celor răi, a celor ce au părăsit Legea Ta. Decretele Tale au fost tema cântărilor mele în casa în care locuiesc. Noaptea îmi amintesc Numele Tău, DOAMNE! Voi păzi Legea Ta! Așa-mi doresc să fie, căci păzesc poruncile Tale. DOAMNE, Tu ești partea mea de moștenire: am promis că voi păzi cuvintele Tale! Caut fața Ta din toată inima. Arată-Ți bunăvoința față de mine, potrivit promisiunii Tale. Mă gândesc la căile mele și îmi îndrept pașii spre învățăturile Tale. Mă grăbesc și nu întârzii să păzesc poruncile Tale. Funiile celor răi m-au înconjurat, dar eu nu uit Legea Ta. La miezul nopții mă trezesc ca să-Ți mulțumesc datorită judecăților Tale cele drepte. Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine și păzesc reglementările Tale. DOAMNE, îndurarea Ta umple pământul: învață-mă hotărârile Tale! Tu faci bine slujitorului Tău, DOAMNE, după Cuvântul Tău. Învață-mă să am un discernământ clar și pricepere, căci cred în poruncile Tale! Înainte de a fi smerit, eu rătăceam, însă acum păzesc Cuvântul Tău. Tu ești bun și faci bine: învață-mă hotărârile Tale! Niște aroganți m-au împroșcat cu minciuni, dar eu păzesc poruncile Tale din toată inima. Inima lor este fără simțire, precum grăsimea, dar eu îmi găsesc plăcerea în Legea Ta. Este bine pentru mine că am fost smerit, pentru că astfel am putut învăța hotărârile Tale. Mai bună este pentru mine Legea gurii Tale, decât mii de șecheli de aur și de argint. Mâinile Tale m-au făcut și m-au întărit. Dă-mi pricepere, ca să pot învăța poruncile Tale! Cei ce se tem de Tine mă privesc și se bucură, căci mi-am pus speranța în Cuvântul Tău. DOAMNE, știu că judecățile Tale sunt drepte și că, din credincioșie, m-ai smerit. Fă ca îndurarea Ta să-mi fie mângâiere, potrivit promisiunii Tale față de slujitorul Tău. Să am parte de mila Ta și voi trăi, căci îmi găsesc plăcerea în Legea Ta. Să fie făcuți de râs cei aroganți, căci m-au discreditat prin minciuni. Cât despre mine, eu voi medita la poruncile Tale. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc învățăturile Tale. Fie-mi inima fără vină în ce privește hotărârile Tale, și atunci nu voi fi făcut de rușine.

Doamne, doresc să vină peste mine marea Ta bunătate și salvarea Ta – conform promisiunii Tale! Atunci îi voi putea răspunde celui care mă jignește – pentru că mă încred în Cuvântul Tău. Nu mă lăsa (să trăiesc) fără să am în gura mea Cuvântul Tău care vorbește adevărul – pentru că speranța mea se bazează pe judecățile Tale! Voi respecta mereu legea Ta. Mă voi conforma ei pentru eternitate! Voi umbla liber, pentru că urmăresc respectarea deciziilor Tale. Voi proclama afirmațiile Tale înaintea regilor; și nu îmi va fi rușine (să le pronunț). Mă voi delecta cu poruncile Tale, pe care le iubesc. Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc; și mă gândesc profund la regulile Tale. Amintește-Ți ce ai spus sclavului Tău – pentru că astfel m-ai determinat să am speranță! Știu ce îmi aduce consolare când am dureri: promisiunea Ta care mă încurajează. Oamenii mândri mă jignesc foarte mult; dar eu nu deviez de la respectarea legii Tale. Îmi amintesc de judecățile Tale din timpurile străvechi; și sunt încurajat. Sunt afectat din toate părțile de supărare atunci când îi văd pe cei răi care au abandonat (ascultarea de) legea Ta. În casa unde sunt doar un refugiat, mi-am făcut cântece din regulile Tale. Doamne, îmi amintesc noaptea de numele Tău! Voi respecta legea Ta! Așa îmi doresc să se întâmple (mereu); pentru că respect deciziile Tale. Doamne, Tu ești moștenirea mea! Am promis că mă voi conforma cuvintelor Tale! Te rog din toată inima mea să Îți demonstrezi bunătatea față de mine – conform promisiuni Tale! Mă gândesc cu seriozitate la comportamentul meu. Îmi îndrept pașii spre declarațiile Tale. Mă grăbesc; și nu întârzii să respect poruncile Tale! Funiile oamenilor răi m-au înconjurat; dar eu nu uit legea Ta. Mă trezesc în mijlocul nopții ca să Te laud – datorită corectelor Tale decizii. Eu sunt prieten cu toți cei care se tem de Tine; și respect deciziile Tale. Doamne, bunătatea Ta umple pământul. Învață-mă regulile Tale! Doamne, Tu faci bine sclavului Tău – conform Cuvântului Tău. Învață-mă să am abilitatea cunoașterii și capacitatea de a înțelege (ce se întâmplă în jurul meu); pentru că mă încred în poruncile Tale! Când nu am fost modest, rătăceam; dar acum respect cuvintele Tale. Tu ești bun și (îmi) faci bine. Învață-mă regulile Tale! Niște oameni aroganți m-au înconjurat cu neadevăruri; dar eu mă conformez deciziilor Tale cu toată inima mea. Inima lor este insensibilă ca grăsimea; dar legea Ta este satisfacția mea! E bine că m-ai făcut să fiu modest; pentru că astfel am putut învăța regulile Tale. Legea promulgată cu gura Ta valorează pentru mine mai mult decât mii de șecheli de aur și de argint. Mâinile Tale m-au conceput și m-au făcut. Dă-mi abilitatea de a înțelege semnificația lucrurilor – ca să pot învăța poruncile Tale! Cei care se tem de Tine, mă privesc și se bucură; pentru că aștept confirmarea Cuvântului Tău. Doamne, recunosc că sentințele Tale sunt corecte; și datorită consecvenței caracterului Tău, Tu ai decis să mă determini să fiu modest. Ajută-mă să pot beneficia și eu de bunătatea Ta – pentru a fi încurajat – conform promisiunii pe care ai făcut-o sclavului Tău. Să vină bunătatea Ta (și) la mine; și voi trăi – pentru că legea Ta este satisfacția mea! Oamenii aroganți să fie rușinați – pentru că m-au defăimat spunând minciuni despre mine! Dar eu mă voi gândi la deciziile Tale! Să se întoarcă spre mine cei care se tem de Tine și cei care cunosc afirmațiile Tale! Doresc ca inima mea să mă determine la integritate, respectând regulile Tale; și atunci nu-mi va fi rușine (de comportamentul meu)!

Lasă de asemenea îndurările tale și salvarea ta să vină la mine, DOAMNE, conform cuvântului tău. Astfel voi avea cu ce să răspund celui ce mă ocărăște, căci mă încred în cuvântul tău. Și nu lua cuvântul adevărului cu totul din gura mea, pentru că am sperat în judecățile tale. Astfel voi ține legea ta continuu pentru totdeauna și întotdeauna. Și voi umbla în libertate, căci eu caut preceptele tale. Voi vorbi despre mărturiile tale de asemenea în fața împăraților și nu mă voi rușina. Și mă voi desfăta în poruncile tale, pe care le-am iubit. Mâinile mele de asemenea le voi înălța spre poruncile tale, pe care le-am iubit; și voi medita la statutele tale. Amintește servitorului tău cuvântul, în care m-ai făcut să sper. Acesta îmi este mângâierea în necazul meu, căci cuvântul tău mi-a dat viață. Cei mândri m-au luat mult în derâdere, totuși nu m-am abătut de la legea ta. Mi-am amintit de judecățile tale din vechime, DOAMNE, și m-am mângâiat. Groaza m-a cuprins din cauza celor stricați care părăsesc legea ta. Statutele tale au fost cântările mele în casa călătoriei mele. Noaptea mi-am amintit de numele tău, DOAMNE, și am ținut legea ta. Aceasta am avut, pentru că am ținut preceptele tale. Tu ești partea mea, DOAMNE, am spus că voi ține cuvintele tale. Am implorat favoarea ta cu întreaga mea inimă, fii milostiv față de mine conform cuvântului tău. M-am gândit la căile mele și mi-am întors picioarele spre mărturiile tale. M-am grăbit și nu am întârziat să țin poruncile tale. Cetele celor stricați m-au jefuit, dar eu nu am uitat legea ta. La miezul nopții mă voi scula să îți aduc mulțumiri datorită judecăților tale drepte. Sunt tovarăș tuturor celor ce se tem de tine și celor ce țin preceptele tale. Pământul, DOAMNE, este plin de mila ta, învață-mă statutele tale. Tu te-ai purtat bine cu servitorul tău, DOAMNE, conform cuvântului tău. Învață-mă judecată bună și cunoaștere, căci am crezut poruncile tale. Înainte să fiu chinuit am rătăcit, dar acum am ținut cuvântul tău. Tu ești bun și faci bine; învață-mă statutele tale. Cei mândri au născocit o minciună împotriva mea, dar voi ține preceptele tale cu întreaga mea inimă. Inima lor este grasă ca unsoarea; dar eu mă desfăt în legea ta. Este bine pentru mine că am fost chinuit, ca să învăț statutele tale. Legea gurii tale este mai bună pentru mine decât mii de bucăți de aur și argint. Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat, dă-mi înțelegere, ca să învăț poruncile tale. Cei ce se tem de tine se vor veseli când mă vor vedea, deoarece am sperat în cuvântul tău. Știu, DOAMNE, că judecățile tale sunt drepte și că tu în credincioșie m-ai chinuit. Fie, te rog, bunătatea ta milostivă mângâierea mea, conform cuvântului tău față de servitorul tău. Să vină la mine îndurările tale blânde, ca să trăiesc, fiindcă legea ta este desfătarea mea. Rușinați fie cei mândri, căci s-au purtat pervers cu mine fără motiv, dar eu voi medita la preceptele tale. Să se întoarcă la mine cei ce se tem de tine și cei ce au cunoscut mărturiile tale. Inima mea să fie desăvârșită în statutele tale, ca să nu mă rușinez.

Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduința Ta! Și atunci îi voi putea răspunde celui ce mă batjocorește, căci mă încred în cuvântul Tău. Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului, căci nădăjduiesc în judecățile Tale! Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna și pe vecie. Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. Voi vorbi despre învățăturile Tale înaintea împăraților și nu-mi va roși obrazul. Mă desfăt în poruncile Tale, căci le iubesc. Îmi întind mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, și vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale. Adu-Ți aminte de făgăduința dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea! Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: că făgăduința Ta îmi dă iarăși viață. Niște îngâmfați mi-aruncă batjocuri, totuși eu nu mă abat de la Legea Ta. Mă gândesc la judecățile Tale de odinioară, Doamne, și mă mângâi. M-apucă o mânie aprinsă la vederea celor răi, care părăsesc Legea Ta. Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele în casa pribegiei mele. Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, și păzesc Legea Ta. Așa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale. Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale. Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduința Ta! Mă gândesc la căile mele și îmi îndrept picioarele spre învățăturile Tale. Mă grăbesc și nu preget să păzesc poruncile Tale. Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. Mă scol la miezul nopții să Te laud pentru judecățile Tale cele drepte. Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine și cu cei ce păzesc poruncile Tale. Pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învață-mă orânduirile Tale! Tu îi faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduința Ta. Învață-mă să am înțelegere și pricepere, căci cred în poruncile Tale! Până ce am fost smerit, rătăceam, dar acum păzesc Cuvântul Tău. Tu ești bun și binefăcător: învață-mă orânduirile Tale! Niște îngâmfați urzesc neadevăruri împotriva mea, dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale. Inima lor este nesimțitoare ca grăsimea, dar eu mă desfăt în Legea Ta. Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăț orânduirile Tale. Mai mult prețuiește pentru mine Legea gurii Tale decât o mie de lucruri de aur și de argint. Mâinile Tale m-au făcut și m-au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăț poruncile Tale! Cei ce se tem de Tine mă văd și se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduințele Tale. Știu, Doamne, că judecățile Tale sunt drepte: din credincioșie m-ai smerit. Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâierea, cum i-ai făgăduit robului Tău! Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea! Să fie înfruntați îngâmfații care mă asupresc fără temei, căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale! Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc învățăturile Tale! Inima să-mi fie neîmpărțită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de rușine!

Să ajungă la mine îndurarea ta, Doamne, și mântuirea ta, după cuvintele tale! Atunci voi răspunde celor care mă defăimează, căci mi-am pus încrederea în cuvântul tău. Tu să nu iei niciodată din gura mea cuvântul adevărului, căci sper în judecățile tale! Voi păzi de-a pururi legea ta, în veci și pentru totdeauna. Voi umbla cu îndrăzneală, deoarece caut orânduirile tale. Voi vorbi despre mărturiile tale în fața regilor și nu mă voi rușina. Bucuria mea sunt poruncile tale, pe care le iubesc. Voi ridica mâinile mele către poruncile tale, pe care le iubesc, și voi cugeta la hotărârile tale. Adu-ți aminte de cuvântul [dat] slujitorului tău, prin care m-ai făcut să sper! Aceasta e mângâierea mea în mizeria mea: căci cuvântul tău îmi dă viață. Niște fățarnici mă batjoCòresc peste măsură, dar eu nu mă abat de la legea ta. Mi-am adus aminte, Doamne, de judecățile tale cele din veac și mi-am găsit mângâierea. Sunt cuprins de furie din cauza celor nelegiuiți, care părăsesc legile tale. Cântări sunt pentru mine hotărârile tale în casa în care nu sunt decât un străin. Mi-am amintit noaptea de numele tău, Doamne, și am păzit legea ta. Acesta e [rostul] meu: să urmez orânduirile tale. Am zis: partea mea, Doamne, este să păzesc cuvintele tale. Am căutat fața ta din toată inima, arată-ți îndurarea față de mine după cuvântul tău! Am cercetat cărările mele și mi-am întors pașii spre mărturiile tale. Mă grăbesc și nu vreau să întârzii să păzesc poruncile tale. Lațurile celor nelegiuiți m-au înconjurat, dar eu nu uit de legea ta. În miez de noapte mă ridic ca să te laud pentru judecățile tale drepte. Sunt prieten cu toți cei care se tem de tine și cu cei care păzesc orânduirile tale. Plin este pământul, Doamne, de îndurarea ta, învață-mă îndreptările tale! Ai făcut bine slujitorului tău, Doamne, după cuvântul tău. Învață-mă îndurarea, prudența și știința, pentru că am rămas fidel în poruncile tale! Înainte de a fi fost umilit, umblam pe căi greșite, acum însă păzesc cuvântul tău. Tu ești bun și faci binele, învață-mă hotărârile tale! Cei fățarnici mă calomniază, dar eu voi păzi orânduirile tale din toată inima. S-a întărit ca seul inima lor, dar desfătarea mea este legea ta. Este bine pentru mine că am fost umilit, ca să învăț hotărârile tale. Mai bună este pentru mine legea gurii tale decât mii de [lucruri] din aur și argint. Mâinile tale m-au făcut și m-au stabilit; fă-mă să înțeleg și voi învăța poruncile tale! Cei ce se tem de tine mă vor vedea și se vor bucura, căci mi-am pus [toată] speranța în cuvintele tale. Știu, Doamne, că judecățile tale sunt drepte și întru fidelitate m-ai umilit. Să-mi fie îndurarea ta spre mângâiere, după cuvântul [dat] slujitorului tău! Să vină asupra mea îndurările tale și voi fi viu, căci legea ta îmi este desfătare! Să fie făcuți de rușine cei fățarnici, căci cu minciună m-au asuprit, iar eu voi cugeta la orânduirile tale! Să se întoarcă spre mine cei care se tem de tine și cei care cunosc mărturiile tale! Inima mea să fie integră în hotărârile tale, ca să nu fiu făcut de rușine!

Doamne, doresc de-asemenea, Să faci ca îndurarea-Ți mare, Asupra mea, să se pogoare! Dă-mi mântuirea-Ți minunată, După făgăduința dată! Atunci, putea-voi să vorbesc Cu cei ce mă batjocoresc, Căci în al Tău Cuvânt, mereu, Încrederea mi-am pus-o eu. Nu îmi lua, din a mea gură, A adevărului măsură, Pentru că-n judecata Ta, A mea nădejde, doar, va sta! Am să-Ți păzesc Legea, mereu. În locuri largi voi umbla eu, Căci am să caut, pe-a mea cale, Să împlinesc legile Tale. Despre învățătura Ta, Necontenit voi cuvânta, În fața celor așezați, Peste popoare, împărați. Iar când le voi vorbi de Tine, N-am să roșesc eu, de rușine. Toate poruncile pe care Tu le-ai lăsat sunt desfătare – Întotdeauna – pentru mine, Căci le iubesc. Iată, îmi vine Să-mi întind mâinile spre ele, Căci la poruncile acele Și la orânduirea Ta, Doresc – adânc – a cugeta. Să-Ți amintești, încă odată, De-acea făgăduință dată Robului Tău, în care eu, Încrederea mi-am pus mereu! Aceasta-mi este mângâiere, În suferință și durere, Căci doar a Ta făgăduință Viață îmi dă și biruință. Iată că niște îngâmfați Sunt împotrivă-mi adunați Și mă batjocoresc mereu. Dar nu mă voi abate eu, De la cuvântul Legii Tale. Mereu, pe-a vieții mele cale, Mă poartă gândul, bunăoară, La judecăți de-odinioară, Care făcute-au fost de Tine Și-ndată mângâiere-mi vine. Când pe cei răi eu îi zăresc Că Legea Ta o părăsesc, Inima mea este cuprinsă De o mânie mare-aprinsă. Orânduirile făcute De Tine doar, îmi sunt plăcute, Căci ele îmi prilejuiesc Cântările ce le gătesc În casa pribegiei mele. Noaptea, îmi amintesc de ele Și de al Tău Nume ceresc, Iar a Ta Lege o păzesc. Așa mi se cuvine, iată, Căci eu păzesc porunca dată, De către Tine. Partea mea Este aceea de-a avea Grijă ca tot ce ai rostit, Mereu să fie împlinit. Mila să-mi fie arătată, După făgăduința dată, Căci acest lucru Te rog eu, Din toată inima, mereu! La-nvățătura Ta gândesc, Iar calea, după ea-mi croiesc. Grabă arăt, neîncetat Și cu nimic n-am pregetat În a-Ți păzi porunca dată Prin Legea ce a fost lăsată. Curse-mi întind cei răi, dar eu, La legea Ta, gândesc mereu. În miez de noapte mă trezesc Și laude Îți dăruiesc, Căci ai lucrat după dreptate, În pricinile judecate. Aceia cari se tem de Tine, Prieteni fi-vor pentru mine, Precum și cei ce dovedesc Că legile Ți le păzesc. Întreg pământul parte are, De bunătatea Ta cea mare. Învață-mă a căuta, Mereu, orânduiala Ta! Fă-mi bine Doamne, negreșit, După cum ai făgăduit. Învață-mă-nțelegerea Și-asemenea priceperea Poruncilor ce le-ai lăsat, Ca să le cred, neîncetat Atuncea când smerit eram, Fără de țintă rătăceam, Însă acuma mă silesc, Al Tău Cuvânt să Îl păzesc. Tu ești milos și-ndurător, Ești bun și binefăcător. Învață-mă, necontenit, Ceea ce ai orânduit! Niște-ngâmfați mă dușmănesc. Neadevăruri ei urzesc, În contra mea, neîncetat. Dar eu, mereu, am arătat Cum că din inimă doresc, Poruncile-Ți să le-mplinesc. Iată că inimile lor Asemeni sunt grăsimilor, Căci se vădesc nesimțitoare. Dar eu, cât voi trăi sub soare, La Legea Ta voi cugeta, Căci ea doar, mă va desfăta. Dacă Tu, Doamne, m-ai smerit, Spre al meu bine s-a vădit, Ca să învăț – pe a mea cale – Orânduirea Legii Tale. Iată, mai mult se dovedește Că pentru mine prețuiește Legea, de gura Ta lăsată, Decât va prețui, vreodată, O mie de lucrări, bogate, Din aur sau argint turnate. Mâinile Tale m-au făcut Și de aceea Ți-am cerut Pricepere, să izbutesc, Poruncile-Ți să-mi însușesc! Aceia cari, de bună seamă, Față de Tine vădesc teamă, Se bucură când mă zăresc, Pentru că ei nădăjduiesc În ceea ce-ai făgăduit. Dreaptă – mereu – s-a dovedit Că este a Ta judecată. Doar din credincioșie, iată, Știu bine că am fost smerit. Acum fă Doamne – negreșit – Prin nesfârșita-Ți bunătate, De mângâiere și dreptate Parte să am, necontenit, Așa cum ai făgăduit! Cu îndurările cerești, Mereu să mă învrednicești, Pentru ca astfel să trăiesc, Căci desfătare eu găsesc În Legea Ta. Cei îngâmfați, Mereu să fie rușinați, Pentru că oamenii acei Mă asupresc, fără temei! Dar eu, adânc, am cugetat La legile pe cari le-ai dat. Să se întoarcă iar, la mine, Aceia cari se tem de Tine Și-au învățat, cu scumpătate, Învățăturile lăsate, De către Tine, pentru noi! Doamne, eu Te mai rog apoi, Să priveghezi inima mea Ca ne-mpărțită a fi ea În ceea ce-ai orânduit, Căci nu vreau ca, nesocotit, Să ajung eu și, de rușine, Să fiu făcut, de orișicine!