YouVersion
Pictograma căutare

Filipeni 1:18-26

Filipeni 1:18-26 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Dar ce ne pasă nouă, oare? Oricum ar fi astă lucrare – De ochii lumii doar purtată, Sau dintr-o inimă curată – Hristos e propovăduit În orice loc, necontenit. Iar pentru acest lucru, eu Am să mă bucur, tot mereu. Lucrul acesta – bine știu – Se va întoarce, mai târziu, Spre mântuirea mea apoi, Prin rugile pe care voi Le înălțați, neîncetat, Și-apoi prin ajutorul dat, De Duhul lui Hristos Iisus. Nădejdea mea-i în Cel de Sus, Și știu, într-adevăr, prea bine, Că nu voi fi dat de rușine – Apoi – în față-I, cu nimic. De-aceea, pot ca să vă zic, Cum că Hristos, întotdeauna, În al meu trup, va fi într-una, Cu îndrăzneală, proslăvit Prin viața mea, necontenit; Și proslăvit, de-asemenea, Va fi El și prin moartea mea. Căci a trăi – neîndoios – E, pentru mine, doar Hristos, Și-apoi, murind, eu socotesc Doar un câștig că dobândesc. Dar dacă, pe al vieții drum, Mai trebuie să stau acum, Nu am ce spune, ci gândesc Că merită să mai trăiesc. Și nu știu ce e necesar Ca să aleg, acuma dar. Din două părți, sunt strâns mereu: Vreau să mă mut, ca astfel, eu, Cu-al meu Hristos, să pot să fiu, Căci e cu mult mai bine, știu; Dar să rămân în trup apoi, Este mai bine, pentru voi. Și știu – după credința mea – Că încă, voi mai rămânea, Cu voi, în viață, să puteți Ca, bucurie, să aveți Și-n acest fel, să propășiți, În crezul ce-l împărtășiți. Prin revenirea mea, la voi, O să puteți avea apoi, Motiv de laudă, nespus, În Domnul nost’, Hristos Iisus.